10 septembrie – Ziua Mondiala de Prevenirea a Suicidului

Sinuciderea pare a fi o solutie pentru cei afectati de criza, depresie, lipsa banilor, lipsa locului de munca, greutatile zilnice etc.

10 septembrie a fost declarata Ziua Mondiala de Prevenirea a Suicidului.

Potrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS), aproximativ 3.000 de oameni se sinucid in fiecare zi in intreaga lume, iar 1 milion de oameni se sinucid anual, ceea ce inseamna un caz de suicid la fiecare 40 de secunde, rata sinuciderilor crescand in ultimii 50 de ani cu 60% in majoritatea tarilor.

Suicidul a devenit o problema de sanatate publica, in secolul XXI, sinuciderea fiind a XI-a cauza de mortalitate in lume si a doua cauza de mortalitate printre cei cu varsta cuprinsa intre 25-34 de ani, 30-40% dintre tinerii cu varste intre 9 si 18 ani avand la activ o tentativa de suicid.

Reducerea ratei suicidului a devenit un obiectiv important pe plan mondial. Conform OMS, dintr-un esantion de 400 milioane de persoane din 25 de tari, se estimeaza ca rata medie a suicidului este de 18 la 100.000 de locuitori. Pe plan international, ratele suicidare variaza de la peste 25 la 100.000 locuitori in Scandinavia, Elvetia, Germania, Austria, tarile est-europene si Japonia, pana la 10 la 100.000 in Spania, Italia, Irlanda, Egipt, Olanda.

Repartitia pe sex arata o predominanta la barbati in comiterea actului suicidar, desi tentativele sunt mult mai frecvente in randul femeilor. De asemenea, difera metodele, femeile alegand metode de sinucidere care nu duc la moarte sigura (ingurgitare de medicamente, taierea venelor), in timp ce barbatii aleg metode dure precum spanzurarea, impuscarea in cap sau aruncarea de la inaltimi.

Raportul suicidului barbati-femei in Romania este cuprins intre 4,5:1. Riscul de suicid pare a fi scazut de casatorie si de prezenta copiilor, care ar functiona chiar ca factori profilactici.

Suicidul reprezinta suprimarea brusca si deliberata a propriei vieti.

Se considera a exista patru tipuri principale de suicid: suicidul fara speranta (cei care recurg la acest gest nu mai au speranta de viata), suicidul psihotic (consecinta unei exaltari, a€œnebunie de moment”), suicidul rational (nu se intrevede nicio alta cale de iesire din situatie: personae aflate pe patul de moarte, care sufera de boli incurabile etc) si suicidul impulsiv, similar celui psihotic.

Specialistii sustin ca simpla intentie de sinucidere exprimata de catre o persoana reprezinta risc crescut de sinucidere, indiferent de tonul pe care face comunicarea sau de presupusa neseriozitate a ei.

Factorii de risc pentru suicid sunt: depresia, varsta inaintata, dependenta de substante, tulburari psihotice, lipsa de suport social, izolarea sociala etc.

Totusi, cea mai mare legatura a ratei de suicid este legata de aplicarea unui tratament corespunzator depresiei, aceasta fiind in fapt o boala care trebuie nu doar identificata ci si tratata la timp.

Diagnosticarea si recunoasterea depresiei de catre medicul de familie este destul de redusa. Depresia scapa nediagnosticata, in special, la varstnici, fiind dificil de diferentiat de variatele afectiuni. De asemenea, trebuie retinut ca depresia creste in paralel cu prevalenta dependentei de droguri si de alcool.

Cercetatorii au descoperit un indicator precoce al riscului de suicid: lipsa de speranta ca a€œsindrom presuicidar” care consta in: retragere sociala, izolare, intoarcerea agresiunii spre propria persoana, fantezii suicidare active si dinamice.

Nu toate formele de suicid pot fi prevenite, insa OMS propune o serie de masuri care se pot lua impotriva suicidului: interzicerea comercializarii diverselor substante, pesticide sau droguri catre minori, gandirea unor programe de prevenire a suicidului, la nivelul comunitatii, si stabilirea unor restrictii la nivel de mass-media privind mesajele cu referire la suicid.