În săptămâna 17 – 23 martie, au fost raportate 97.315 cazuri de infecții respiratorii, inclusiv gripă clinică, IACRS și pneumonii, conform unui comunicat al Institutului Național de Sănătate Publică (INSP). Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, numărul cazurilor a crescut cu 7,7%, în timp ce față de săptămâna anterioară a fost cu 10,7% mai mic.

Din păcate, au fost înregistrate și două decese confirmate din cauza gripei, numărul total al persoanelor care au decedat din această cauză în acest sezon ajungând la 68.

În perioada menționată, au fost raportate 3.845 de cazuri de gripă clinică, o creștere semnificativă față de cele 938 de cazuri înregistrate în aceeași săptămână a sezonului precedent. Totuși, numărul cazurilor a fost mai mic comparativ cu săptămâna precedentă, când s-au raportat 5.752 de cazuri. Cele mai multe cazuri de gripă clinică au fost înregistrate în municipiul București (514), urmat de județele Cluj (377) și Prahova (241). În 31 de județe, numărul cazurilor de gripă clinică a fost sub 100.

În plus, au fost confirmate 101 cazuri de gripă la laborator: 52 de cazuri cu virus gripal tip A nesubtipat, 6 cu virus gripal AH1, 18 cu virus gripal AH3 și 25 cu virus gripal tip B.

Până la data de 23 martie, 1.154.800 de persoane au fost vaccinate antigripal, dintre care 1.133.480 sunt din grupele populaționale eligibile pentru vaccinare gratuită.

Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) a emis un semnal de alarmă privind riscurile majore de răspândire a virusului febrei aftoase în România, având în vedere eliminarea controalelor vamale și focarele de boală din regiunile învecinate. În acest context, ANSVSA solicită responsabilitate și vigilență maximă, având în vedere focarele deja existente în Slovacia și Ungaria.

„În contextul eliminării controalelor vamale ca urmare a aderării la spaţiul Schengen, riscul epidemiologic este amplificat, motiv pentru care ANSVSA, alături de toate instituţiile cu responsabilităţi în domeniu, aplică măsuri ferme pentru protejarea sectorului zootehnic. În acest context, în baza Deciziei Comitetului Naţional pentru Combaterea Bolilor (CNCB) din 11 martie 2025, au fost stabilite măsuri stricte de prevenire şi control, aplicabile la nivel naţional”, se arată într-un comunicat al ANSVSA dat publicității joi, 26 martie 2025.

ANSVSA precizează că măsurile de prevenire și control vor rămâne în vigoare până la ridicarea restricțiilor impuse de autoritățile competente, în urma evaluării epidemiologice.

De asemenea, ANSVSA face apel la responsabilitate, cerând operatorilor economici și instituțiilor implicate să trateze cu maximă seriozitate măsurile adoptate și să colaboreze activ pentru prevenirea răspândirii febrei aftoase pe teritoriul României.

„Respectarea cu stricteţe a măsurilor şi colaborarea activă între toate instituţiile şi actorii implicaţi sunt fundamentale pentru protejarea efectivelor de animale din România. Prevenirea pătrunderii şi răspândirii febrei aftoase nu poate fi realizată decât printr-un efort comun. Este o responsabilitate pe care o împărtăşim cu toţii”, a declarat preşedintele ANSVSA, Alexandru Nicolae Bociu.

ANSVSA reamintește că prevenirea bolii este o prioritate națională și solicită o mobilizare totală a tuturor actorilor din sectorul sanitar-veterinar pentru a limita impactul virusului.

Programele publice de promovare a sănătății din România sunt subfinanțate și slab dezvoltate, iar evaluarea riscului oncologic în asistența medicală primară este insuficientă din cauza numărului mic de consultații preventive, conform Agerpres. Acestea sunt doar câteva dintre concluziile unui raport recent lansat de All.Can România, ce vizează eficientizarea resurselor în oncologie, oferind o analiză detaliată a distribuției actuale a resurselor și a principalelor provocări din sistemul oncologic românesc.

Raportul, prezentat de dr. Adrian Pană, expert în sănătate publică și management de sănătate, subliniază că testarea sistematică a persoanelor asimptomatice și depistarea precoce sunt subdezvoltate în contextul lipsei aproape totale a programelor naționale de screening populațional. „Evaluarea riscului oncologic în asistența medicală primară este insuficientă; număr mic de consultații preventive”, se menționează în document.

De asemenea, se constată că pachetele de servicii sunt fragmentate, iar sumele alocate la nivel național și județean sunt dificil de accesat. Unele servicii sunt dezvoltate parțial sau nu sunt disponibile la nivel național, cum ar fi promovarea sănătății, screening-ul populațional, testarea genetică, radioterapia și serviciile paliative. Altele, cum sunt administrarea chimioterapiei și monitorizarea radioterapiei, înregistrează o acoperire neuniformă pe plan teritorial, iar medicii specialiști sunt distribuiți dezechilibrat.

Raportul evidențiază și problemele legate de coordonarea furnizorilor și de conduita terapeutică, indicând că nici medicul de familie, nici medicul oncolog curant nu sunt plătiți pentru acest rol, ceea ce face ca gestionarea tratamentelor să fie deficitară. „Mecanismele de plată nu încurajează furnizorii spre comportamentele și capacitățile necesare îndeplinirii obiectivelor naționale de sănătate”, se arată în raport, care menționează și întârzierile în accesul la medicamente noi pentru tratamentele împotriva cancerului.

Un alt aspect subliniat în raport este birocrația excesivă, care determină pierderi semnificative de timp în procesul de diagnosticare. De asemenea, există zone în care nu există medici sau populația nu beneficiază de asigurare de sănătate.

Printre principalele recomandări incluse în raport se numără îmbunătățirea managementului bugetar al Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS), revizuirea listei consultațiilor decontate în asistența medicală primară și stabilirea unui plafon anual de contractare a medicamentelor condiționate. Acesta ar trebui să fie realizat printr-un mecanism de dialog între CNAS, Ministerul Sănătății și Ministerul Finanțelor.

Pe termen mediu, raportul recomandă majorarea resurselor financiare pentru îngrijirile oncologice și selecția furnizorilor pe baza criteriilor de evaluare a rezultatelor. Totodată, se propune integrarea programelor de screening populațional în pachetul de servicii de bază și implementarea reformei finanțării spitalelor publice, așa cum este prevăzut în Strategia Națională de Sănătate 2023 – 2030.

„La inițierea acestei analize am pornit de la realitatea cu care se confundă sistemul de sănătate, cât și de la o perspectivă societară și o anumită perspectivă macroeconomică. (…) Am încercat să avem o analiză tehnică supra documentelor strategice”, a declarat dr. Adrian Pană.

Potrivit acestuia, problema majoră nu rezidă în faptul că nu avem servicii de sănătate, ci în coordonarea serviciilor.

Casa Județeană de Asigurări de Sănătate (CJAS) Buzău a solicitat modificarea legislației în vigoare pentru a îmbunătăți verificările concediilor medicale acordate pacienților, atrăgând atenția că actualele reglementări nu permit o supraveghere adecvată a acestora, atât din punct de vedere fizic, cât și scriptic, relatează Agerpres.

Potrivit CJAS Buzău, în 2024 au fost înregistrate aproximativ 58.000 de concedii medicale, reprezentând peste 320.000 de zile de concediu, finanțate din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS), pentru afecțiuni comune, sarcini și neoplazii. În urma verificărilor, nu au fost identificate nereguli, însă responsabilii instituției subliniază că lipsa unui control riguros al pacientului face imposibilă depistarea unor posibile abuzuri.

„CJAS efectuează un control al concediilor medicale, dacă ne sesizează un angajator cu privire la emiterea unui concediu medical, noi, CJAS, suntem obligați să facem un control. Nu avem pârghiile necesare de a controla. Anul trecut au fost două controale ca urmare a sesizării angajatorilor, un control din partea noastră și 8 controale tematice. În 11 controale au fost verificate 5.959 de concedii medicale, nu s-a dat nicio sancțiune, nicio amendă. De ce? Pentru că erau în regulă. Nu sunt controale inopinate, sunt controale operative sau tematice. Ne ducem la furnizorul de servicii medicale, la medicii prescriptori, este înscris pacientul în data de, numele, prenumele, diagnostic, semnături, pentru concediu medical de urgență nu-i trebuie adeverință, dacă este pe Cod 01 de boală obișnuită îi trebuie adeverință și atât. Ce este în spatele bolii, prescripții nu putem verifica, nu avem dreptul să verificăm dacă concediul medical cu acea boală are în spate analize, consum de medicamente”, a explicat Simona Anghel, directorul CJAS Buzău.

Conducerea CJAS Buzău atrage atenția asupra necesității de personal suplimentar și a unor schimbări legislative care să permită efectuarea unui control mai amănunțit asupra concediilor medicale. „La CJAS avem un singur medic care se ocupă de programele naționale de sănătate, nu avem medici experți în medicina muncii. Dacă mai rămân concediile la casele de sănătate și nu se schimbă legea în ceea ce privește controlul și verificarea, o să intrăm în colaps. Vin angajatorii și ne spun, nu este bolnav, este plecat în Norvegia. Am sesizare, nu am cum să ajut. A fost o prevedere, la medicul care îți prescria concediul medical făceai o declarație pe proprie răspundere în care îți alegeai reședința unde stăteai pentru recuperare și putea fi verificat, dar a picat. Dacă nu avem o legislație foarte bine pusă la punct, scăpăm din mână, deja sunt scăpate din mână aceste concedii medicale. Reversul este grav, plățile către angajatori întârzie, deja suntem la cererile din luna mai a anului trecut și noi stăm foarte bine pentru că suntem la verificat, la zi”, a adăugat Simona Anghel.

Cele mai multe dintre concediile medicale solicitate au fost pentru afecțiuni obișnuite, sarcini și neoplazii. CJAS Buzău subliniază că modificările legislative sunt esențiale pentru eficientizarea verificărilor și pentru prevenirea abuzurilor în sistemul de asigurări sociale de sănătate.

Plenul Camerei Deputaților a adoptat, miercuri, un proiect de lege important care reglementează modul în care pacienții pot face donații unităților sanitare în care au fost îngrijiți, cu respectarea legislației în vigoare, conform Agerpres. Proiectul a fost aprobat cu 283 de voturi „pentru” și 20 de abțineri.

Această inițiativă legislativă vine în urma unei dezbateri extinse și vizează eliminarea posibilității ca pacienții să ofere plăți suplimentare și donații direct angajaților spitalelor. În schimb, pacienții vor putea să facă donații doar unităților sanitare, nu și personalului medical sau altor angajați ai acestora.

„Pacientul poate face donații unității sanitare unde a fost îngrijit, cu respectarea dispozițiilor legale în materie”, se precizează în textul proiectului de lege adoptat.

Potrivit expunerii de motive a proiectului, în România, oferirea unui cadou medicului este un gest frecvent întâlnit, dar care ridică dileme legale legate de recunoștința pacientului și implicațiile penale ale unui astfel de comportament. În acest context, inițiatorii au subliniat că cadrul legislativ existent nu oferă o soluție clară pentru această practică, iar propunerea vine să adreseze acest aspect.

„Dincolo de aspectele menționate, nu ne dorim completa anulare a dreptului la recunoștință al pacientului. El poate fi veridic în anumite situații, motiv pentru care susținem ca acesta să se manifeste doar prin donațiile transmise către unitatea medicală în care pacientul a fost îngrijit, nu și către medici sau alți angajați ai centrelor sanitare”, au explicat inițiatorii.

Deputatul USR Emanuel Ungureanu, unul dintre susținătorii proiectului, a subliniat că prin această lege nu se urmărește legalizarea șpăgii. „Pacienții trebuie învățați de medici că un cuvânt de mulțumire și o rugăciune sunt suficiente. Medicii sunt cei responsabili să le spună pacienților care vor să sprijine un spital ca formă de recunoștință pentru actul medical de calitate de care au beneficiat că acest lucru se poate face doar printr-o donație legală către unitatea sanitară. Orice altă formă de recunoștință din partea pacienților față de medici sau alți angajați ai spitalului sunt interzise prin lege”, a afirmat Ungureanu după votul din plen.

Proiectul de lege a fost respins anterior de Senat, iar Camera Deputaților este for decizional în acest caz.

Ieri seară, două spitale administrate de ASSMB – Spitalul de Copii „Dr. Victor Gomoiu” și Spitalul Clinic Colțea – au fost iluminate în mov, în semn de susținere a Zilei Mondiale de Conștientizare a Epilepsiei, cunoscută și sub denumirea de Purple Day. Evenimentul a marcat o oportunitate de a atrage atenția asupra importanței educației și sprijinului acordat persoanelor afectate de epilepsie.

La Spitalul Clinic de Copii „Dr. Victor Gomoiu”, a avut loc, de asemenea, un workshop organizat în colaborare cu Asociațiile Neurocare, Lumea Emei, Maia Autism Speranță și Epic Family. Acest eveniment a fost dedicat personalului medical și s-a concentrat pe îngrijirea pacientului cu epilepsie, de la momentul primului contact în camera de gardă până la internarea acestuia în secțiile de Neurologie Pediatrică sau ATI, în funcție de necesitățile fiecărui caz.

În plus, copiii internați în secția de Neurologie Pediatrică au avut parte de o zi plină de zâmbete și veselie, cu baloane mov și o atmosferă plină de bună dispoziție, alături de părinții lor și personalul medical.

Purple Day a fost inițiată în 2008 de Cassidy Megan, o fetiță care a devenit un susținător activ al pacienților cu epilepsie. Gestul său a inspirat comunități din întreaga lume să sprijine și să educe în legătură cu această afecțiune.

Secția de neonatologie a Spitalului Județean de Urgență Slobozia primește aparatură de ultimă generație, datorită programului „Împreună din prima zi” derulat de Organizația Salvați Copiii, în parteneriat cu Fundația OMV Petrom. Investiția are ca scop reducerea mortalității infantile și îmbunătățirea tratamentelor în cadrul secției care se confruntă cu cazuri complexe de neonatologie.

„La două ore de la naștere, starea lui R. s-a deteriorat rapid, motiv pentru care s-a decis intubarea oro-traheală, montarea unui cateter venos ombilical, ventilare mecanică invazivă și administrarea de medicație. Din cauza complexității cazului, s-a încercat transferul în nenumărate rânduri către o maternitate de grad superior, însă nu s-a găsit loc. Terapia a fost astfel continuată în cadrul Maternității SJU Slobozia timp de cinci zile, perioadă în care cei doi medici angajați permanent la acea vreme au făcut ture continue. Medicii de la spital spun că lecția acestui caz a fost dureroasă: chiar cu implicare personală maximă, nu poți îngriji un caz complex cu mâinile goale. În perioada în care R. a fost internat în spital, pentru el a fost folosită aproape toată aparatura existentă, închizând astfel posibilitatea îngrijirii unui alt caz la fel de grav: „Când ai un singur ventilator, și acesta incomplet din punct de vedere al modurilor de ventilație, și un singur monitor de funcții vitale, poți îngriji un singur pacient critic”, spune medicul neonatolog Liliana Pârlea.

În cadrul programului, spitalul va beneficia de echipamente medicale esențiale pentru îngrijirea nou-născuților critici, printre care ventilatoare neonatale, monitoare de semne vitale și injectomate. Anual, în secția de neonatologie sunt tratați aproximativ 300 de nou-născuți cu probleme grave de sănătate, iar noile echipamente vor spori semnificativ capacitatea de tratament a unității.

„Progresele tehnologice în domeniul aparaturii medicale asigură nu doar supraviețuirea, ci o viață fără sechele medicale, în așa fel încât copilul să aibă parte de o dezvoltare cât mai bună. Direcționând resurse către astfel de programe, nu sprijinim doar dreptul la viață, ci fundamentul tuturor celorlalte drepturi.”, a precizat Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii România.

În județul Buzău, procentul de acoperire a populației cu servicii de asistență medicală comunitară a fost de 17,66% în anul 2024, conform unui raport al Direcției de Sănătate Publică (DSP) Buzău. Aceasta reflectă o realitate îngrijorătoare în ceea ce privește accesul populației vulnerabile la servicii de sănătate, în special pentru cei care trăiesc sub pragul sărăciei, cu boli cronice, dizabilități sau în risc de excluziune socială.

DSP Buzău a raportat că în județ există 80 de posturi de personal comunitar, distribuite pe 61 unități administrativ-teritoriale (UAT-uri). Dintre acestea, 70% beneficiază de asistenți medicali comunitari și mediatori sanitari. În mediul urban, acoperirea este de doar 40%, cu servicii oferite în două dintre cele cinci localități urbane (orașele Nehoiu și Pogoanele). În schimb, în mediul rural, serviciile de asistență medicală comunitară acoperă 67% dintre localitățile din județ, însă 27 de localități rămân fără personal medical comunitar.

„La nivelul județului Buzău sunt 80 posturi de personal comunitar, distribuite pe 61 unități administrativ-teritoriale (70% din totalul unităților administrativ-teritoriale din județul Buzău), respectiv 65 posturi de asistenți medicali comunitari și 15 posturi de mediatori sanitari. În mediul urban, acoperirea este de 40%, ceea ce înseamnă că programul se derulează în 2 localități urbane din cele 5 localități existente (oraș Nehoiu și oraș Pogoanele). În mediul rural, acoperirea este de 67%, din 82 de localități rurale în 55 sunt angajați asistenți medicali comunitari care să furnizeze servicii de asistență medicală comunitară persoanelor vulnerabile, 27 localități sunt fără”, se arată în documentul DSP Buzău.

În ciuda acestei acoperiri reduse, DSP Buzău subliniază că, începând cu luna aprilie 2024, Ministerul Sănătății a lansat o platformă dedicată asistenților medicali comunitari pentru a ajuta la identificarea și înregistrarea persoanelor vulnerabile. La finalul lunii martie 2024, au fost catalogate 77.312 persoane din grupurile vulnerabile, înregistrând o creștere de 1.009 față de anul anterior.

În ceea ce privește activitățile desfășurate în 2024, peste 65.000 de persoane au beneficiat de servicii de profilaxie primară, secundară și terțiară oferite de asistenții medicali comunitari, iar alte 7.400 de persoane au fost consiliate sanitar.

„Populația județului Buzău a urmat un trend constant de scădere, fiind în număr de 437.672, înregistrând unul din cele mai severe ritmuri de declin. Raportat la populația județului, procentul de acoperire a populației cu servicii de asistență medicală comunitară în anul 2024 a fost de 17,66%. (…) La finalul lunii martie a anului 2024, numărul persoanelor aparținând grupurilor vulnerabile introduse în catagrafie de către asistenții medicali comunitari și mediatorii sanitari era de 77.312, cu o creștere de 1.009 persoane față de anul precedent, procesul fiind dinamic, evolutiv”, a precizat DSP Buzău.

Spitalul Universitar de Urgență București (SUUB) a integrat tehnologia de ultimă generație în chirurgia endocrină, îmbunătățind astfel precizia și siguranța intervențiilor. Echipa multidisciplinară formată din specialiști în chirurgie și endocrinologie a utilizat tehnologia bazată pe fluorescența indocianinei verde pentru a trata o tumoră paratiroidiană, demonstrând progrese semnificative în tratamentele chirurgicale.

Această tehnologie inovatoare ajută la localizarea exactă a adenomului tiroidian prin suprapunerea imaginilor convenționale cu cele din spectrul infraroșu, având următoarele beneficii importante:

• Localizarea exactă a adenomului tiroidian: Folosirea fluorescenței în spectrul NIR permite o identificare precisă a tumorilor, ajutând astfel la conservarea glandelor paratiroide.

• Reducerea riscului de hipoparatiroidism postoperator: Tehnologia ajută la depistarea și conservarea glandelor paratiroide intacte, evitând complicațiile severe.

• Creșterea siguranței intervenției chirurgicale: Suprapunerea imaginilor convenționale cu cele din spectrul infraroșu îmbunătățește acuratețea actului chirurgical.

• Sprijin în depistarea tumorilor: Abordarea „Glowing tumours” ajută la localizarea tumorilor, îmbunătățind tratamentele chirurgicale în cadrul chirurgiei endocrine moderne.

Sforăitul, deși adesea ignorat, poate fi semnul unei afecțiuni grave, cum ar fi Apneea Obstructivă de Somn (AOS), atrage atenția Dr. Alexandru Calancea, Medic Specialist Cardiologie la Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava.

Apneea Obstructivă de Somn (AOS) este o afecțiune caracterizată prin opriri repetate ale respirației în timpul somnului și poate duce la mai multe probleme de sănătate, printre care:

• Oboseala cronică: Somnul fragmentat scade calitatea odihnei și poate lăsa persoanele obosite pe tot parcursul zilei.

• Probleme cardiovasculare: AOS este asociată cu hipertensiune arterială, infarct miocardic și accident vascular cerebral.

• Scăderea concentrării și memoriei: Lipsa unui somn odihnitor afectează funcțiile cognitive.

• Iritabilitate și depresie: Privarea de somn influențează starea de spirit și sănătatea mentală.

Dr. Calancea subliniază că, pentru a preveni și trata această afecțiune, sunt necesare schimbări ale stilului de viață pentru formele ușoare de AOS și tratamente mai avansate pentru formele severe. Printre soluțiile recomandate se numără:

1. Schimbări ale stilului de viață:

   • Scăderea în greutate

   • Evitarea alcoolului și a sedativelor

   • Schimbarea poziției de somn

   • Menținerea unui program regulat de somn

2. Dispozitive medicale:

   • CPAP (Continuous Positive Airway Pressure): Cel mai eficient tratament pentru AOS

   • Dispozitive orale (gutieră avansatoare mandibulară): Care repoziționează maxilarul pentru a menține căile respiratorii deschise.

3. Intervenții chirurgicale: Acestea sunt recomandate doar în cazurile severe sau în prezența unor anomalii anatomice care afectează respirația.

Dr. Calancea recomandă ca persoanele care sforăie constant și sever să solicite părerea unui medic pentru a exclude afecțiuni respiratorii mai grave.

Întrebări importante de luat în considerare:

• Ai observat că sforăitul tău a devenit constant?

• Te confrunți cu oboseală cronică, dificultăți de concentrare sau probleme cardiovasculare?

• Ai schimbat poziția de somn sau ai încercat să eviți alcoolul pentru a vedea dacă sforăitul se reduce?

„Fii atent la corpul tău, este singurul loc pe care nu îl vei schimba și în care vei trăi toată viața”, adaugă Dr. Calancea, încurajându-i pe pacienți să-și monitorizeze sănătatea și să solicite ajutorul medicilor dacă este necesar.