Ce înseamnă ”starea de urgență”?

”Starea de urgență”, în România, este reglementată prin Constituție. Astfel, potrivit legii fundamentale a țării, ” Preşedintele României instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgenţă în întreaga ţară ori în unele unităţi administrativ-teritoriale şi solicită Parlamentului încuviinţarea măsurii adoptate, în cel mult 5 zile de la luarea acesteia”.

”Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în cel mult 48 de ore de la instituirea stării de asediu sau a stării de urgenţă şi funcţionează pe toată durata acestora”, se mai arată în Constituție.

Legea citată, din 1999, privind ”regimul stării de asediu şi regimul stării de urgenţă”, prevede că ”starea de asediu și starea de urgență privesc situații de criză ce impun măsuri excepționale care se instituie în cazuri determinate de apariția unor pericole grave la adresa apărării țării și securității naționale, a democrației constituționale ori pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea urmărilor unor dezastre”.

”Starea de urgență reprezintă ansamblul de măsuri excepționale de natură politică, economică și de ordine publică aplicabile pe întreg teritoriul țării sau în unele unități administrativ-teritoriale care se instituie în următoarele situații:

  1. a) existența unor pericole grave actuale sau iminente privind securitatea națională ori funcționarea democrației constituționale;
  2. b) iminența producerii ori producerea unor calamități care fac necesară prevenirea, limitarea sau înlăturarea, după caz, a urmărilor unor dezastre”, se mai arată în text.

Pe durata stării de asediu sau a stării de urgență, exercițiul unor drepturi și libertăți fundamentale poate fi restrâns, cu excepția drepturilor omului și libertăților fundamentale, numai în măsura în care situația o cere, prevede legea.

Pe durata stării de urgenţă, ordonanţele militare şi ordinele emise au caracter obligatoriu, de lege.

Autorităţile militare şi publice pot limita sau interzice circulaţia maşinilor, a persoanelor, să emită „permise de liberă circulaţie”, să efectueze controale, razii, să evacueze persoane, să raţionalizeze alimente, să închidă staţii de benzină, restaurante, cafenele, cluburi sau „să suspende temporar apariţia sau difuzarea unor publicaţii, ori a unor emisiuni ale posturilor de radio sau de televiziune”.

Alte măsurile care pot fi „dispuse” pe durata stării de urgenţă includ închiderea frontierei de stat şi rechiziţionarea de bunuri.

Starea de urgență se poate institui pe o perioadă de cel mult 30 de zile, iar decretul președintelui în acest sens trebuie contrasemnat de primul-ministru și publicat de îndată în Monitorul Oficial al României.

Klaus Iohannis a decretat stare de urgență

Președintele Klaus Iohannis a anunțat, sâmbătă, că a decis să decreteze starea de urgență în România începând de la începutul săptămânii viitoare.

Măsura a fost luată pentru a permite o luptă mai eficientă cu epidemia de coronavirus.

„Este foarte important ca măsurile care vor fi luate să fie luate la timp, în aşa fel încât să prindă, iar pentru a face posibilă această luptă cu toate instrumentele prevăzute de lege am decis să decretez stare de urgenţă la începutul săptămânii viitoare”, a spus şeful statului după ceremonia de depunere a jurământului de învestitură în funcţii de către membrii Cabinetului Orban III.

El a subliniat că starea de urgenţă va face posibilă alocarea de noi resurse importante pentru gestionarea crizei generate de coronavirus.

„În acest fel, Guvernul va avea posibilitatea să aloce mai mulţi bani domeniului sănătăţii, mai mulţi bani pentru medicamente, mai mulţi bani pentru aparatura medicală absolut necesară. În acelaşi fel, această situaţie va permite să se realizeze achiziţii într-un timp foarte scurt cu proceduri simplificate punând astfel la dispoziţia Guvernului toate instrumentele necesare pentru a gestiona în modul cel mai eficient criza generată de coronavirus”, a explicat Iohannis.

Preşedintele a făcut apel la români să evite contactele care nu sunt absolut necesare şi să se informeze din surse publice.

„Dragi români, autorităţile îşi fac treaba, Guvernul şi-a făcut treaba şi până acum foarte bine, dar singuri nu vom reuşi să facem decât o parte din treaba care trebuie făcută. Avem nevoie de voi, dragi români! Avem nevoie de voi ca să respectaţi îndrumările, indicaţiile autorităţilor, avem nevoie să respectaţi regulile de igienă care sunt transmise pe canalele publice şi da, avem nevoie să evitaţi contactele care nu sunt absolut necesare – ştiu că acest lucru este puţin mai greu – şi da, avem nevoie să vă informaţi corect, din surse publice, direct de la autorităţi”. a arătat Iohannis.

109 persoane infectate cu noul coronavirus. România, în scenariul trei al pandemiei

Numărul cazurilor de persoane infectate cu noul coronavirus a ajuns la 109.

  • Caz 103  Bărbat, 51 ani, Brasov,  întors din Italia în 12.03. 2020, aflat în carantină
  • Caz 104 Tânăr, 19 ani, Hunedoara D,  contact al  cazului 59
  • Caz 105, Copil, 4 ani, contact al cazului 59
  • Caz 106 Femeie, 43 ani, Hunedoara, contact caz 26î
  • Caz 107 Femeie, 44 ani, Hunedoara,  contact caz 26
  • Caz 108 Femeie, 41 ani, Hunedoara, contact caz 26
  • Caz 109, Bărbat, 55 ani din Timișoara, aflat în carantină

Odată cu depistarea şi confirmarea celui de-al 101-lea caz de coronavirus, România intră în scenariul al treilea de combatere a virusului COVID-19.

Conform Ministerului Afacerilor Interne, în estimarea iniţială, intrarea în scenariul al 3-lea presupunea „transmiterea susţinută pe scară largă, cu creşterea presiunii asupra sistemului de îngrijiri de sănătate (101 – 2.000 de cazuri)”.

Însă, în cursul zilei de sâmbătă, MAI a precizat că o parte dintre măsurile prevăzute pentru scenariul 3 au fost deja adoptate, iar, la acest moment, autorităţile nu au confirmarea faptului că există o „transmitere susţinută pe scară largă” a noului coronavirus.

„Tipologia cazurilor de până în prezent arată o trasabilitate a contactelor persoanelor care sunt confirmate pozitiv cu noul coronavirus. În acest sens, echipele Direcţiilor de Sănătate Publică desfăşoară anchete epidemiologice pentru identificarea tuturor contacţilor persoanelor confirmate pozitiv. Totodată, menţionăm faptul că, faţă de previzionarea realizată, până la acest moment, nu au survenit decese în urma infectării cu noul coronavirus”, a subliniat MAI într-o postare pe Facebook.

Conform MAI, măsurile deja adoptate care fac parte din scenariul 3, înainte de a se intra efectiv în scenariul 3, sunt:
* măsuri de distanţare socială, limitarea contactului dintre persoane
* limitarea activităţilor colective
* punerea în aplicare a planului de pregătire pentru pandemie
* raportarea călătoriilor (ex: istoricul călătoriilor simplificat)
* implementare de puncte medicale avansate în cadrul unităţilor sanitare

În scenariul 3, zonele dedicate bolnavilor de COVID-19 din cadrul spitalelor vor fi lărgite, iar celelalte cazuri vor fi mutate în paturi din „spitalele de suport”, care vor fi stabilitate de autorităţi.

„Acest scenariu 3 nu este cel mai important, cel mai important și cel mai greu ne va fi când vom trece – și este foarte posibil – în scenariul 4. Întârziem cât mai mult această trecere – și mă refer când vom depăși 1.000 de pacienți. Deocamdată, și la acest număr de pacienți ne permitem încă luxul să internăm toți pacienții, inclusiv formele ușoare în spitalele și secțiile de boli infecțioase, într-o izolare strictă, în dorința de a limita răspândirea acestui virus. Știm din greșelile altor țări, atunci când formele ușoare au fost lăsate la domiciliu, uneori nu se respectă această carantinare la domiciliu și atunci virusul se răspândește mai repede”, a explicat Victor Costache, vineri seara, la un post de televiziune.

Totodată, ministrul Sănătății, Victor Costache, a afirmat că „în România probabil vom trece prin starea de alertă, este un scenariu la care echipa noastră lucrează și va fi luată o decizie rapid, în perioada care urmează”.

La rândul său, secretarul de stat în Ministerul Sănătății, Nelu Tătaru, a explicat că ”în scenariul 3 vom avea extinderi ale paturilor din spitalele de infecţioase, care vor fi arondate doar pacienţilor COVID-19. Se pregătesc acum spitalele de suport care vor prelua afecţiunile infecţioase non-coronavirus”.

Mai exact, zonele dedicate bolnavilor de COVID-19 vor fi lărgite, iar celelalte cazuri vor fi mutate în paturi din „spitalele de suport”, care vor fi stabilitate de autorităţi.

Nelu Tătaru a explicat că paturile de ATI, circa 4.000, vor reţine acel 10% pentru a asigura suportul pentru cazurile critice, iar clinicile de boli cardiovasculare au pregătit un plămân artificial pentru a susţine cazurile grave.

De asemenea, autorităţile vor putea impune carantină şi la domiciliu, nu doar în spitale, având în vedere că în multe zone s-ar putea depăşi capacităţile unităţilor medicale. Există planuri inclusiv pentru organizarea carantinei în hoteluri, iar demersuri în acest sens au fost făcute încă de săptămâna aceasta.

Tot scenariul 3 presupune şi trecerea de la măsuri de prevenţie la măsuri de triaj în spitale, ceea ce înseamnă că afecţiunile care nu sunt urgente vor trece pe planul secund faţă de cazurile de COVID-19.

Starea copilului de 1 an și jumătate, internat cu coronavirus este bună

Managerul Spitalului de Boli Infecţioase din Iaşi, medicul Carmen Dorobăţ, a declarat, sâmbătă, că starea copilului de un an şi jumătate din Bacău internat din cauza coronavirusului, este bună, potrivit Agerpres.

Potrivit sursei citate, copilul de un an şi jumătate a fost internat sâmbătă la prânz la Spitalul de Boli Infecţioase, el fiind adus la Iaşi de la Spitalul Judeţean Bacău cu o stare generală bună.

Managerul Spitalului de Boli Infecţioase a menţionat că medicii urmează să decidă care va fi schema de tratament care îi va fi aplicată.

„Copilul are o stare generală foarte bună. Trebuie să vedem dacă suportă uşor boala, ce simptomatologie are şi după aceea stabilim tratamentul care trebuie aplicat. Se poate să fie un asimptomatic, dar poate fi sursă de infecţie”, a declarat dr. Carmen Dorobăţ.

Managerul Spitalului de Boli Infecţioase a spus, totodată, că se încearcă găsirea unei soluţii pentru ca în perioada spitalizării copilul să nu fie separat de mamă.

„Vom face în aşa fel încât mama să stea cu el. Dorim să asigurăm protecţia mamei, vom gândi o zonă specială. Este foarte greu să iei o decizie şi să spui că îi desparţi. Subliniez, virusul acesta aceste deosebit de contagios. Ceea ce putem noi să facem este să îi explicăm tot ceea ce trebuie să ştie despre acest virus, să o învăţăm tot ceea ce înseamnă spălat pe mâini, dezinfectat şi aşa mai departe”, a declarat dr Carmen Dorobăţ.

Potrivit acesteia, în Spitalul de Boli Infecţioase sunt alte opt persoane internate după ce au fost confirmate cu coronavirus, starea generală de sănătate a acestora fiind bună.

„Până acum avem nouă pacienţi (diagnosticaţi cu coronavirus -n.r.), ultimii patru fiind confirmaţi în decursul serii de ieri. Este vorba de două persoane din Iaşi, una din judeţul Neamţ şi una din judeţul Bacău. Aşa cum aţi văzut şi aţi şi observat, sunt autosanitare care vin cu suspecţi. Sunt suspecţi care vin fie din autoizolare la domiciliu, fie din zonele de carantină. Aceşti suspecţi care sunt din zonele roşii, în primul rând din Italia, care prezintă simptome, trebuie spitalizaţi”, a declarat dr. Carmen Dorobăţ, managerul Spitalului de Boli Infecţioase din Iaşi.

Ea a răspuns jurnaliştilor că în laboratorul Spitalului peste 200 de probe prelevate de la persoane din toată zona Moldovei aşteaptă să fie prelucrate, Spitalul de Boli Infecţioase din Iaşi fiind centru regional.

„În laboratorul în care se testează probele din toată zona Moldovei se lucrează de la 5 dimineaţa până la miezul nopţii. Azi sunt în lucru 210 probe. Încercăm să avem rezultatele până seara, de fiecare dată în aceeaşi zi, dar nu reuşim datorită numărului mare de teste, încercăm să aflăm cât mai repede dacă sunt pozitivi sau negativi. Dacă sunt negativi, merg acasă sau în ale zone ale spitalului. Doamna doctor Aida Bădescu împreună cu echipa de asistente stă acolo permanent şi dă cât mai repede răspunsuri la întrebările care vin de peste tot ‘e pozitiv sau negativ?’. Doamna profesor Gabriela Miftode este şefa secţiei unde se îngrijesc la parte suspecţi, care sunt sub observaţie. La etaj sunt internaţi cei confirmaţi, doctori şi asistentele care îi îngrijesc, personalul care asigură curăţenia”, a mai detaliat dr Carmen Dorobăţ.

Ce măsuri se impun în scenariul trei al pandemiei de coronavirus

Scenariul trei al pandemiei de coronavirus, din cele patru stabilite inițial de autorități, cuprinde măsuri pentru un număr între 101 și 2.000 de cazuri de persoane infectate.

În scenariul 3, zonele dedicate bolnavilor de COVID-19 din cadrul spitalelor vor fi lărgite, iar celelalte cazuri vor fi mutate în paturi din „spitalele de suport”, care vor fi stabilitate de autorităţi.

„Acest scenariu 3 nu este cel mai important, cel mai important și cel mai greu ne va fi când vom trece – și este foarte posibil – în scenariul 4. Întârziem cât mai mult această trecere – și mă refer când vom depăși 1.000 de pacienți. Deocamdată, și la acest număr de pacienți ne permitem încă luxul să internăm toți pacienții, inclusiv formele ușoare în spitalele și secțiile de boli infecțioase, într-o izolare strictă, în dorința de a limita răspândirea acestui virus. Știm din greșelile altor țări, atunci când formele ușoare au fost lăsate la domiciliu, uneori nu se respectă această carantinare la domiciliu și atunci virusul se răspândește mai repede”, a explicat Victor Costache, vineri seara, la un post de televiziune.

Totodată, ministrul Sănătății, Victor Costache, a afirmat că „în România probabil vom trece prin starea de alertă, este un scenariu la care echipa noastră lucrează și va fi luată o decizie rapid, în perioada care urmează”.

La rândul său, secretarul de stat în Ministerul Sănătății, Nelu Tătaru, a explicat că ”în scenariul 3 vom avea extinderi ale paturilor din spitalele de infecţioase, care vor fi arondate doar pacienţilor COVID-19. Se pregătesc acum spitalele de suport care vor prelua afecţiunile infecţioase non-coronavirus”.

Mai exact, zonele dedicate bolnavilor de COVID-19 vor fi lărgite, iar celelalte cazuri vor fi mutate în paturi din „spitalele de suport”, care vor fi stabilitate de autorităţi.

Nelu Tătaru a explicat că paturile de ATI, circa 4.000, vor reţine acel 10% pentru a asigura suportul pentru cazurile critice, iar clinicile de boli cardiovasculare au pregătit un plămân artificial pentru a susţine cazurile grave.

De asemenea, autorităţile vor putea impune carantină şi la domiciliu, nu doar în spitale, având în vedere că în multe zone s-ar putea depăşi capacităţile unităţilor medicale. Există planuri inclusiv pentru organizarea carantinei în hoteluri, iar demersuri în acest sens au fost făcute încă de săptămâna aceasta.

Tot scenariul 3 presupune şi trecerea de la măsuri de prevenţie la măsuri de triaj în spitale, ceea ce înseamnă că afecţiunile care nu sunt urgente vor trece pe planul secund faţă de cazurile de COVID-19.

Nouă români, readuși în țară din Italia cu o aeronavă MApN

Alţi nouă cetăţeni români care se aflau în Italia ca turişti sau pentru tratamente medicale şi care nu mai au posibilitatea de a rămâne în acea ţară, dar nici de a reveni în România, vor fi repatriaţi, sâmbătă, cu o aeronavă a Ministerului Apărării Naţionale (MApN). Ei vor fi plasaţi în carantină la Bucureşti.

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a transmis, sâmbătă, că alţi 9 cetăţeni români vor fi readuşi în ţară, ca urmare a eforturilor comune ale MAE, Ministerului Apărării Naţionale şi altor autorităţi.

Este vorba de cetăţeni români non-rezidenţi în Italia, aflându-se acolo cu titlul temporar, ca turişti sau pentru intervenţii medicale, şi au fost afectaţi atât de plasarea în carantină a întregului teritoriu al Italiei, cât şi de măsurile adoptate de către autorităţile române de suspendare a zborurilor şi a curselor de transport rutier de persoane înspre şi dinspre Italia. Aceştia nu au avut alternativă reală de a-şi continua şederea în Italia.

La sosirea în ţară, cei nouă cetăţeni români vor fi preluaţi de către Direcţia de Sănătate Publică şi plasaţi în carantină într-o unitate din Bucureşti, în conformitate cu măsurile adoptate de către autorităţile române pentru cetăţenii care vin în România din Italia.

„Având în vedere circumstanţele fără precedent în care ne aflăm la nivel global, în contextul epidemiei de COVID-19, MAE asigură în mod constant şi sistematic informarea cetăţenilor români aflaţi în străinătate prin atenţionări de călătorie şi buletine informative publicate pe site-ul MAE în cadrul secţiunii dedicate COVID-19, precum şi prin site-urile şi canalele de social media ale misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare ale României în străinătate”, a menţionat MAE.

Cei nouă români vor fi aduşi în ţară sâmbătă, cu o aeronavă de tip C-27J Spartan a Forţelor Aeriene Române.

„Aeronava, configurată pentru misiuni de evacuare medicală şi având instalate camere speciale de izolare, este operată de un echipaj format din locotenent-comandorul Romeo Gârz – comandantul aeronavei, căpitan Mihai Vîrdol – pilot secund, maistrul militar Maftei Ţebrean – tehnic de bord şi echipa medicală formată din maior Daniel Nica – medic şi plutonierul Georgel Grigore – asistent medical”, a anunţat şi Ministerul Apărării, precizând că transportul este realizat cu respectarea măsurilor pentru protecţia personalului şi a tehnicii, obligatorii în astfel de situaţii.

Alţi opt cetăţeni români, aflaţi în aceeaşi situaţie în Italia, au fost aduşi în ţară în noaptea de vineri spre sâmbătă, cu o aeronavă C-27J Spartan a MApN.

Experți britanici au testat cu succes pe soareci un vaccin împotriva COVID-19

O echipă de cercetători de la universitatea Imperial College din Londra crede că este foarte aproape de a putea dezvolta un vaccin împotriva COVID-19, după ce a fost testat cu succes pe şoarecii din laborator, informează sâmbătă The Daily Express citat de EFE.

Echipa condusă de Robin Shattock, expert în Infecţii mucoase şi imunologie, lucrează alături de colegii săi la Paris pentru a testa vaccinul pe maimuţe, iar dacă rezultatele vor fi pozitive ar putea începe testarea pe oameni pentru a putea dezvolta vaccinul în decurs de un an.

Cercetătorul Paul McKay a declarat ziarului că au fost analizate rezultatele injectării vaccinului la şoareci în urmă cu o lună şi asigură că „funcţionează foarte bine”, potrivit Agerpres.

„Dacă primim finanţare pentru testele clinice asupra oamenilor, le vom realiza în iunie”, a spus el, precizând că ideea este ca vaccinul să fie gata pentru a-l administra pacienţilor într-o perioadă de maximum un an.

Laboratoarele din întreaga lume colaborează şi lucrează contracronometru pentru a dezvolta un vaccin anti-COVID-19, deşi se crede improbabil faptul de a putea fi pus la dispoziţie împotriva actualului focar şi că va fi disponibil pentru epidemii viitoare.

COVID-19, boala provocată de coronavirusul nou, a provocat peste 4.600 de morţi, majoritatea în China, şi 125.000 de contagieri în întreaga lume.

Numărul cazurilor confirmate de coronavirus a ajuns la 99

Alte două persoane au fost testate pozitiv, fiind vorba despre doi soți, o femeie de vârstă de 53 de ani și un bărbat de 54 de ani, din Constanța.

Femeie în vârstă de 53 de ani a călătorit în Austria și Germania este  medic de laborator și a fost confirmată pozitiv, testul fiind prelucrat în rețea privată.

Bărbat de 54 ani este soțul acesteia,  iar  testul a fost lucrat tot în rețea privată

Primul român mort de coronavirus, în Italia

Autoritățile italiene au confirmat, până în prezent, decesul unui cetățean român ca fiind cauzat de infecția cu COVID-19, pe fondul unor afecțiuni medicale pre-existente, a anunțat Grupul de Comunicare Strategică.

“Situația cetățenilor români din Italia rămâne o prioritate permanentă pentru misiunea diplomatică și oficiile consulare ale României din Italia și orice informație cu privire la cetățenii români din Italia va fi comunicată public de către Ministerul Afacerilor Externe imediat ce aceasta va fi confirmată de către autoritățile italiene, care se concentrează, în prezent, în contextul situației extraordinare existente în Republica Italiană, cu toate eforturile și resursele umane, pe activitățile de salvare și tratament ale persoanelor infectate cu COVID-19”, potrivit Grupului de Comunicare Strategică.

Până în prezent au fost confirmate în România 97 de cazuri de infectare cu noul coronavirus, cele mai multe în Bucureşti.

Conform site-ului Institutului Naţional de Sănătate Publică, au fost confirmate în total 97 de cazuri, din care în Capitală – 31.

Pacienții Spitalului de TBC din Arad, în curs de mutare în alte unități medicale

Toţi pacienţii internaţi în Spitalul de Pneumologie şi TBC din municipiul Arad sunt în curs de mutare în alte unităţi medicale, pentru ca imobilul să fie în totalitate disponibil pentru eventualele persoanele diagnosticate cu noul coronavirus, în timp ce în curtea Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) au fost instalate corturi speciale, echipate medical, pentru trierea epidemiologică.

Prefectura Arad a anunţat că dacă vor exista persoane cu domiciliul în judeţ care vor fi diagnosticate cu COVID-19, acestea vor fi transferate la Spitalul de Boli Infecţioase din Timişoara. Totuşi, pentru cazul epuizării capacităţii spitalului din Timişoara, s-a început eliberarea Spitalului de Pneumologie şi TBC, din cartierul Grădişte.

„Această clădire poate oferi condiţiile medicale necesare pentru tratarea eventualelor persoane infectate cu coronavirus. În acest moment, nu există persoane cu domiciliul în judeţul Arad care să fie diagnosticate cu COVID-19”, a precizat purtătorul de cuvânt al Prefecturii Arad, Lucian Cozma.

Pacienţii sunt mutaţi cu ambulanţe în secţiile de Medicină internă ale SCJU şi la spitalele din Sebiş şi Lipova, iar luni va avea loc dezinfecţia saloanelor pentru a fi pregătite în cazul în care vor fi aduşi pacienţi diagnosticaţi cu COVID-19, dacă aceştia nu vor mai putea fi trataţi la Timişoara.

Pe de altă parte, sâmbătă dimineaţă, ca parte a măsurilor preventive pentru împiedicarea răspândirii noului coronavirus, Detaşamentul de Pompieri Arad a operaţionalizat un „post medical avansat” în curtea Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă. Este vorba de mai multe corturi echipate medical, în care se va desfăşura tirajul epidemiologic.

Conform raportării de sâmbătă dimineaţă a Direcţiei de Sănătate Publică Arad, în judeţ se află în carantină 127 de persoane, iar în autoizolare se află 110 persoane.