SUA: Peste 2.400 de decese cauzate de coronavirus în ultimele 24 de ore

Statele Unite au înregistrat joi peste 2.400 de decese suplimentare din cauza coronavirusului în 24 de ore, ridicând bilanţul total al pandemiei în ţară la peste 75.500 de morţi, potrivit datelor prezentate de Universitatea Johns Hopkins, scrie AFP, potrivit Agerpres.

Cele 2.448 de decese suplimentare au fost înregistrate până joi la ora locală 20.30 de această universitate care actualizează datele continuu.

Pe de altă parte, Statele Unite numără peste 1,25 de milioane de cazuri oficial diagnosticate (+27.300 în 24 de ore). Circa 195.000 de persoane au fost declarate vindecate.

Peste 8,1 milioane de teste au fost efectuate în întreaga ţară pentru depistarea COVID-19, potrivit sursei.

Bilanţurile zilnice în Statele Unite nu au mai coborât sub pragul de 1.000 de morţi de la 1 aprilie. După ce a înregistrat peste 3.100 de morţi în 24 de ore la jumătatea lui aprilie, în prezent ţara este blocată pe un „platou” de unde nu reuşeşte să coboare.

Dacă pandemia a încetinit la New York, care rămâne epicentrul cu peste 20.000 de morţi confirmate sau probabile din cauza coronavirusului în acest stat, au apărut alte focare, ca regiunea capitalei americane, Washington.

Statele Unite sunt de departe cea mai afectată ţară atât în număr de morţi, cât şi de cazuri detectate, potrivit datelor oficiale. Preşedintele Donald Trump a acuzat însă constant China că minte în legătură cu bilanţul său.

„America este angajată într-o luptă acerbă împotriva unei boli teribile”, a declarat joi preşedintele american. „Ne rugăm pentru ca oamenii de ştiinţă şi cercetătorii să inoveze tratamente, să găsească terapii şi vaccinuri şi să le găsească repede”, a mai spus el.

Tătaru, despre decesele cauzate de coronavirus: Câte persoane au comorbidități

Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, a declarat că 87% dintre persoanele decedate săptămâna trecută, diagnosticate ca fiind infectate cu noul coronavirus, aveau comorbidităţi.

„Noi ne-am propus să raportăm toate persoanele vindecate, dar şi cele decedate, care au fost infectate cu coronavirus. Nu spunem că au murit de coronavirus. Uitaţi-vă că, în ultima săptămână, 87% din cazurile de deces aveau comorbidităţi. Acea boală, leucemia sau boala cronică, nu o avea de ieri, să spun că astăzi a fost momentul în care acea boală a decompensat. Un cumul de factori – infecţia cu coronavirus, precum şi bolile coexistente au dus la deces”, a explicat Nelu Tătaru la un post de televiziune, potrivit Agerpres.

Ministrul Sănătăţii susţine că sunt şi persoane care au decedat doar din cauza infecţiei cu noul coronavirus, ca urmare a unei insuficienţe multiple de organe.

„Există. Cele pe care regăsim fără comorbidităţi şi pe care le găsim, să spunem, cu insuficienţă multiplă de organe, iar necropsia ne dezvăluie modificările organelor: pulmonar cerebral sau vascular (…) Noi când facem raportare prin Grupul de Comunicare Strategică avem şi comorbidităţile la fiecare dintre cei decedaţi (…) În ultima săptămână, 87% dintre cei decedaţi sunt şi cu comorbidităţi. Practic doar 13% au doar infecţia cu coronavirus”, a declarat ministrul Sănătăţii.

Nelu Tătaru a adăugat că sunt ţări în Europa, cum este Germania, care raportează doar decesele persoanelor infectate cu coronavirus, dar care nu sufereau de alte afecţiuni.

„Sunt ţări şi ţări în Europa. De exemplu, Germania nu raportează decât cele strict care sunt depistate cu Covid-19, fără comorbidităţi. Cele care au fost cu boli cronice sau neoplazice nu le raportează ca şi decedaţi”, a spus Nelu Tătaru. iar în cazul acestora necropsiile arată modificări ale organelor vitale”, a precizat Nelu Tătaru.

Ziua internaţională de luptă împotriva cancerului ovarian: La cât va ajunge numărul deceselor până în 2040

Până în 2040, numărul femeilor din întreaga lume diagnosticate cu cancer ovarian va crește cu aproape 47% până la 434.184, conform ultimelor estimări, citate de worldovariancancercoalition.org.

Potrivit aceleiași surse, se estimează că numărul femeilor care mor de cancer ovarian în fiecare an va crește la 293.039, până în 2040.

În prezent, în fiecare an, aproximativ 300.000 de femei sunt diagnosticate cu cancer ovarian, iar aproximativ 180.000 mor, în întreaga lume.

În acest context, Ziua internaţională de luptă împotriva cancerului ovarian este marcată în fiecare an pe data de 8 mai, prilejul prin care se urmăreşte o informare şi o educare a populaţiei cu privire la această boală, şi mai ales asupra simptomelor care pot fi confundate cu manifestările altor boli, în special a celor gastrointestinale.

Conştientizarea simptomelor cancerului ovarian poate permite femeilor să primească un diagnostic timpuriu, în stadiul când boala este mult mai uşor de tratat, crescând mult şansa de supravieţuire.

Stabilită în 2013, de către un grup de lideri din organizații ce militează împotriva cancerului ovarian din întreaba lume, Ziua Mondială a Cancerului Ovarian, este o zi a anului în care la nivel mondial ne ridicăm vocea în solidaritate în lupta împotriva cancerului ovarian, potrivit worldovariancancercoalition.org.

De când a început marcarea Zilei internaţionale de luptă împotriva cancerului ovarian, numărul manifestărilor a înregistrat o creştere continuă.

Majoritatea femeilor în momentul diagnosticării se află într-o fază avansată, ceea ce face mai dificilă aplicarea tratamentului. Întârzierea în diagnosticarea cancerului ovarian este datorată şi faptului că nu există un test de depistare precoce, iar simptomele sunt adesea confundate cu simptomele altor boli mai puţin severe. Ratele de supravieţuire a femeilor cu cancer ovarian se reduce la jumătate faţă de femeile cu cancer mamar a căror rată de supravieţuire la nivel mondial variază de la 80% la 90%.

Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer din România (FABC) s-a alăturat asociaţiilor de pacienţi din întreaga lume, marcând, pentru prima dată în ţara noastră, Ziua internaţională de luptă împotriva cancerului ovarian în 2013.

La nivel mondial cancerul ovarian este cel de-al optulea tip de cancer cel mai frecvent întâlnit la femei şi ocupă locul 18 ca cel mai frecvent tip de cancer în ansamblu.

În România, cancerul ovarian reprezintă cea de-a cincea formă de cancer ca frecvenţă la femei şi în clasamentul celor 25 de ţări cu cele mai mari rate de cancer ovarian, în 2018, în România rata de creştere este estimată de 10,4 ocupând locul 20, rata cea mai mare fiind înregistrată în Serbia, urmată de Brunei.

Cum afectează COVID-19 sistemele de observație meteorologică

Organizaţia Naţiunilor Unite şi-a exprimat joi îngrijorarea cu privire la impactul pandemiei de COVID-19 asupra sistemelor de observaţie utilizate pentru a prezice fenomenele meteorologice, precum uraganele, mai ales din cauza reducerii semnificative a traficului aerian, care limitează colectarea de informaţii.

Sistemul global de observaţie al Organizaţiei Meteorologice Mondiale (OMM) stă la baza tuturor serviciilor şi produselor meteorologice şi climatologice oferite de ţări cetăţenilor lor, relatează AFP citată de Agerpres.

Există de obicei 30 de sateliţi meteorologici, 200 de sateliţi de cercetare, peste 10.000 de staţii meteorologice de suprafaţă, automate sau dotate cu personal, 1.000 de staţii aerologice (la altitudine), 7.000 de nave şi 3.000 de aeronave comerciale care măsoară parametrii cheie privind atmosfera, uscatul şi suprafaţa oceanelor.

Acest sistem transmite observaţii colectate de instrumente pe uscat, pe mare şi prin satelit.

Scăderea semnificativă a traficului aerian de la începutul pandemiei a avut un impact clar asupra acestor sisteme de observaţie, a declarat OMM într-un comunicat.

De la începutul pandemiei de COVID-19, numărul măsurătorilor realizate de avioanele comerciale a scăzut în medie cu 75 până la 80%, şi cu 90% în anumite regiuni ale lumii, precum tropicele şi emisfera sudică.

Conform OMM, programul AMDAR (retransmiterea datelor meteorologice colectate de aeronave) transmite în general peste 800.000 de observaţii zilnice de înaltă calitate asupra temperaturii aerului, vitezei şi direcţiei vântului, precum şi un număr tot mai mare de măsurători de umiditate şi turbulenţe.

„Odată cu apropierea sezonului uraganelor în Atlantic, pandemia de COVID-19 reprezintă o provocare suplimentară. Prin urmare, este esenţial ca guvernele să acorde atenţie capacităţilor lor naţionale de alertă timpurie şi de observaţie meteorologică”, a declarat secretarul general al OMM, Petteri Taalas, într-un comunicat.

În ceea ce priveşte observaţiile meteorologice de suprafaţă, acestea sunt acum realizate aproape în întregime de maşini care funcţionează fără intervenţie umană în majoritatea ţărilor dezvoltate şi, prin urmare, nu sunt afectate de măsurile de izolare.

În schimb, în multe ţări în curs de dezvoltare, meteorologii încă se bazează pe observaţiile realizate manual.

Două proiecte de ventilatoare au fost prezentate delegației guvernamentale în cadrul vizitei de la Mioveni

Premierul Ludovic Orban a declarat joi, la finalul vizitei efectuate la Uzina Dacia de la Mioveni, că i-au fost prezentate două proiecte de ventilator de uz medical, care necesită omologare.

„După vizita de ieri de la Universitatea Militară, unde am văzut demonstratorul tehnic pentru un ventilator, care este concepţie integral românească, aici ne-au fost prezentate două proiecte de ventilator: un proiect de ventilator care poate fi utilizat şi introdus în fabricaţie, sigur, după omologare, orice ventilator trebuie omologat, care este realizat în Franţa, şi, de asemenea, un proiect de ventilator care este realizat de Electro Argeş, cu colaborarea Universităţii şi a grupului Dacia Renault, care sigur, de asemenea, trebuie omologat. Iată că inteligenţa românească, creativitatea românească şi cea franceză pot să ne ofere şansa de a produce cât de curând ventilatoare în România, astfel încât să nu mai fim vreodată puşi în situaţia în care am fost puşi şi anume aceea de a nu avea efectiv de unde să achiziţionăm ventilatoare, chiar şi atunci când am avut contracte semnate, aceste ventilatoare nu ne-au fost furnizate, din cauza crizei de pe plan internaţional”, a arătat prim-ministrul, în cadrul unei declaraţii de presă.

Premierul Ludovic Orban a asistat, miercuri, la Academia Tehnică Militară „Ferdinand I”, la prezentarea unui ventilator mecanic proiectat pentru a veni în sprijinul spitalelor şi autorităţilor din România în lupta împotriva pandemiei COVID-19, a informat Ministerul Apărării. Premierul a salutat munca tinerilor, apreciind că aceştia „au făcut minuni”, dar a menţionat totodată că mai sunt o serie de paşi de parcurs până la omologare.

Restricțiile din Franța vor fi ridicate gradual, începând din 11 mai; parte dintre ele în vigoare în regiunea Parisului

Premierul francez Edouard Philippe a declarat joi că Franţa va ridica gradual restricţiile începând de lunea viitoare, 11 mai, dar că unele restricţii vor rămâne în vigoare în regiunea Parisului, unde noul tip de coronavirus este încă activ.

„Începând de luni vom ridica progresiv restricţiile care au fost impuse pe 17 martie… însă ţara este ruptă în două, cu virusul care circulă mai repede în unele regiuni, mai ales în Ile-de-France, care este foarte dens populată”, a spus Edouard Philippe, relatează Reuters citată de Agerpres.

În alte regiuni ale Franţei, gimnaziile, cafenelele şi restaurantele s-ar putea redeschide de la începutul lui iunie, dacă rata de contaminare va rămâne scăzută.

Guvernul francez a mai anunţat joi că graniţele ţării rămân închise potrivit regimului instituit pentru combaterea noului coronavirus, adăugând că, deocamdată, nu va fi instituită carantină timp de 14 zile pentru persoanele care vin din spaţiul Schengen.

”Prin urmare, graniţele rămân închise până la un nou ordin (…) Am decis să prelungim restricţiile în vigoare până la cel puţin 15 iunie”, a declarat ministrul de interne Christophe Castaner, adăugând că ”în această etapă, ţinând cont de evoluţia epidemiei în Europa şi în ceea ce priveşte alinierea măsurilor sanitare între ţările europene”, impunerea unei carantine de 14 zile pentru cei care intră în ţară nu va fi ”aplicată în spaţiul european”.

Potrivit celui mai recent bilanţ, Franţa înregistrează 174.191 de contaminări şi 25.809 decese de COVID-19.

Ludovic Orban: Regulile aferente ridicării restricţiilor, prezentate până luni şi supuse dezbaterii publice

Premierul Ludovic Orban a declarat joi că setul de reguli aferente ridicării fiecărei restricţii va fi prezentat public până luni, urmând să fie supus dezbaterii publice.

„Setul de reguli aferente ridicării fiecărei restricţii va fi prezentat public cel târziu luni, astfel încât să fie în dezbatere publică. Va fi cunoscut dinainte de companii, de instituţii, de cetăţeni şi vom primi observaţii, propuneri privitoare la fiecare set de reguli aferent transportului public, aferent spaţiilor comerciale care se vor deschide, aferent saloanelor de coafură, de frizerii şi tuturor celorlalte categorii de activităţi care se vor redeschide”, a afirmat prim-ministrul în cadrul unei declaraţii de presă, susţinută cu ocazia vizitei la Uzina Dacia de la Mioveni.

La rândul său, ministrul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, Lucian Bode, a declarat că vor fi elaborate reguli pentru transportul public şi că vineri va purta discuţii în acest sens cu reprezentanţii sectorului.

„Mâine, la iniţiativa domnului prim-ministru, vom avea o discuţie clară: ce măsuri luăm pe fiecare mod de transport în parte începând cu data de 15 mai”, a menţionat el.

Bode a adăugat că România este însă pregătită să ia măsuri pentru fiecare mod de transport, inclusiv la metrou.

„Ne-am adresat Ministerului Afacerilor Interne, pentru a ne sprijini, pentru că la metrou mai întâi trebuie să ne asigurăm că accesul se face în condiţii de siguranţă, în staţii, de asemenea, se păstrează distanţa, iar noi venim cu maximum de trenuri posibil în această perioadă, astfel încât timpii de aşteptare să fie între două, trei minute, respectiv şase, şapte minute, funcţie de staţiile Metrorex. Vom anunţa în perioada următoare, în zilele următoare, măsurile concrete pe care le luăm pe fiecare mod de transport în parte”, a precizat ministrul Transporturilor.

În capitala Rusiei restricțiile de circulație rămân în vigoare până pe 31 mai

Restricţiile de circulaţie la Moscova rămân în vigoare până în 31 mai, a anunţat joi primarul Serghei Sobianin. Unele măsuri de combatere a epidemiei de COVID-19 vor fi totuşi relaxate din 12 mai, a precizat el.

Sobianin a apreciat că este prea devreme pentru redeschiderea sălilor de sport, a restaurantelor şi teatrelor. Într-o primă etapă, se vor putea relua doar activităţile industriale şi de construcţii, relatează Reuters citată de Agerpres.

Interdicţiile de circulaţie au fost aplicate la Moscova de la sfârşitul lui martie. Capitala este cel mai mare focar de epidemie din Rusia, cu 92.676 de cazuri confirmate dintr-un total de 177.160 la nivel naţional. Primarul a apreciat însă recent că numărul real de purtători de coronavirus la Moscova ar putea fi în jur de 300.000.

Mastectomie și reconstrucție mamară bilaterală la SCJU Târgu Mureș

O echipă de specialişti de la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Târgu Mureş, coordonată de şeful Compartimentului Chirurgie Plastică şi Microchirurgie Reconstructivă, dr. Dorin Dorobanţu, a anunţat, joi, efectuarea unei mastectomii şi reconstrucţii mamare bilaterale unei paciente de 35 de ani, din judeţul Dolj, cu neoplasm mamar drept, aflată la limita fazei chirurgicale după chimioterapie.

SCJU Târgu Mureş a arătat că intervenţia s-a făcut, în urmă cu o zi, în cadrul Subprogramului naţional de reconstrucţie mamară după afecţiuni oncologice prin endoprotezare, după ce pacientei i s-a efectuat testul COVID-19, care a ieşit negativ.

„După efectuarea testului COVID-19, care a ieşit negativ, pacientei i s-a efectuat mastectomie dreaptă subcutanată cu evidare ganglionară şi mastectomie subcutanată stângă profilactică, urmată de reconstrucţie imediată cu proteze mamare anatomice implantate subpectoral, proteza de pe sânul cu neoplasm decontată în programul naţional, cealaltă, sursă proprie. Intervenţia, care a durat aproximativ 4 ore, a fost realizată fără probleme. Echipa operatorie, coordonată de Dr. Dorin Dorobanţu, şeful Compartimentului Chirurgie Plastică şi Microchirurgie Reconstructivă, a fost formată din dr. Gabriel Serac, medic primar chirurgie, din cadrul Secţiei Chirurgie I, dr. Georgeta Cif, medic specialist chirurgie plastică, medici rezidenţi şi personalul medico-sanitar de la sala de operaţii”, a arătat SCJU Târgu Mureş, într-un comunicat de presă citat de Agerpres.

Potrivit SCJU Târgu Mureş, procedurile au fost realizate gratuit în cadrul Subprogramului naţional de reconstrucţie mamară după afecţiuni oncologice prin endoprotezare, fiind decontate de Casa de Asigurări de Sănătate.

Spitalul a mai arătat că reconstrucţia mamară postmastectomie îmbunătăţeşte imaginea şi încrederea în sine, precum şi calitatea vieţii femeilor care au trecut printr-o operaţie pentru cancer mamar.

„Pentru ca o pacientă să beneficieze de reconstrucţie mamară în cadrul acestui program, trebuie să se adreseze pentru un consult unui chirurg plastician din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş. Pacientele pot să vină la consult de chirurgie plastică de la primele semne de suspiciune de neoplasm mamar, pentru că decizia unei reconstrucţii de sân imediate sau tardive se ia de către o echipă mixtă formată din chirurg generalist, oncolog, histopatolog, radiolog, chirurg plastician. Pacienta poate beneficia de toate aceste consulturi în cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş. Intervenţia de ieri este a doua reconstrucţie mamară realizată în Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş, în cadrul programului naţional de endoprotezare”, a precizat SCJU Târgu Mureş.

Orientări ale CE pentru accelerarea recunoașterii calificărilor profesionale ale lucrătorilor din domeniul sănătății

Comisia europeană a emis, joi, o comunicare ce oferă orientări statelor membre pentru a le ajuta să soluționeze problema penuriei de lucrători în domeniul sănătății, în situația de urgență creată de coronavirus, se arată într-un comunicat de presă al CE.

Orientările vor sprijini statele membre să accelereze recunoașterea calificărilor profesionale ale lucrătorilor din domeniul sănătății și să clarifice normele care le permit medicilor și asistenților medicali să își exercite profesia.

„Criza provocată de coronavirus a pus o presiune incredibilă asupra sistemelor de sănătate din toate țările și a creat, în întreaga Europă, deficite de lucrători calificați în domeniul sănătății. Astăzi, sprijinim statele membre să utilizeze mai bine normele existente pentru a recunoaște calificările lucrătorilor din domeniul sănătății și pentru a-i ajuta să își îndeplinească sarcinile atunci când și acolo unde este necesar”, a declarat comisarul pentru piața internă, Thierry Breton, a declarat:. 

Orientările publicate astăzi abordează preocupări practice legate de punerea în aplicare a Directivei UE privind calificările profesionale, care stabilește un cadru pentru facilitarea liberei circulații, în Europa, a profesioniștilor, inclusiv a medicilor și a asistenților medicali.

Mai precis, orientările stabilesc modul în care statele membre pot accelera procedurile de facilitare a recunoașterii reciproce a calificărilor, în conformitate cu dispozițiile directivei referitoare la flexibilitate. În plus, acestea clarifică modul în care statele membre se pot asigura că normele directivei privind cerințele minime de formare a medicilor și a asistenților medicali pot fi respectate în cazurile în care studenții nu sunt în măsură să își completeze cursurile de formare din cauza perturbărilor cauzate de criza provocată de coronavirus, inclusiv prin solicitarea unei derogări de la aceste norme.

Orientările exprimă disponibilitatea Comisiei de a sprijini statele membre și profesioniștii să facă față crizei, să își mențină drepturile la liberă circulație și să asigure siguranța pacienților.