Ce trebuie să facă pacienții care se prezintă la spitale non-COVID după 15 mai, potrivit INSP?

Pacienții care se prezintă la spitale non-COVID după data de 15 mai și care prezintă simptome ce ar putea sugera o infecție cu noul coronavirus SARS CoV-2, ar putea fi obligați să poarte mască pe toată durata internării în unitate. Este una dintre recomandările formulate de Institutul de Sănătate Publică.

La prezentarea în spital se va realiza triajul tuturor persoanelor și în funcție de simptomatologia prezentată, cazurile suspecte vor fi internate în zone speciale de izolare (zone tampon), urmând a fi testate prin RT-PCR pentru infecția cu SARS-CoV-2 (conform recomandărilor INSP).

Pacienții suspecți (care poartă obligatoriu mască) vor fi preluați de la triaj si conduși în zona tampon de personalul anume desemnat, pe un circuit separat față de restul bolnavilor.

Daca numărul pacienților nu permite internarea lor singuri în salon, aceștia pot fi internați câte doi într-un salon, însă cu respectarea unei distante de minim 2 metri între aceștia.

Pacienții vor purta mască pe toată perioada internării în zona tampon.

Personalul medical din zona tampon va fi echipat corespunzător (halat de unică folosință peste uniforma de spital, mănuși, boneta, mască).

Se recoltează probe conform procedurii privind prelevarea și transportul probelor biologice pentru diagnosticul infecției cu SARS-CoV-2 și se trimit la Laboratorul Analize Medicale, împreuna cu Formularul de însoțire probe recoltate.

În cazul pacienților internați în zona tampon, având rezultat pozitiv, medicul curant/de gardă sună la 112 și pacientul va fi transferat la cel mai apropiat spital dedicat managementului pacienților infectați COVID-19 conform reglementarilor legale în vigoare.

Salonul va fi dezinfectat înainte de internarea următorului pacient.

Persoanele prezentate și care în urma triajului nu au fost considerate cazuri suspecte, vor fi internate în secțiile aferente patologiei prezentate cu asigurarea unei distanțe de minim 2 metri între pacienți.

Ca recomandare generală, în acordarea asistenței medicale de specialitate pacienților care se prezintă la spitalele non-COVID după 15 mai se va încerca, pe cât posibil, evitarea internării și efectuarea tratamentului medical la domiciliu/ambulatoriu.

Propunerile INSP pentru pacienții care vor merge la stomatolog după 15 mai

Institutul National de Sănătate Publică a postat în transparență decizională propunerea privind  setul de măsuri de relaxare care vor fi aplicate după ridicarea stării de urgență. Unul dintre seturile de propuneri se referă la reluarea activității cabinetelor stomatologice. Vă prezentăm ce recomandări a făcut INSP în privința pacienților care apelează la tratamente stomatologice în perioada următoare.

  • Pacienții cu simptomatologie de viroza respiratorie, pacienții aflați în izolare/carantină sau pozitivi/confirmați cu noul coronavirus SARS-CoV-2 (COVID-19) pot fi tratați doar în cabinetele stomatologice desemnate.
  • Evitarea pe cât posibil a contactului cu personalul (nu strângeți mâna, mențineți o distanță de mai mult de 1,5 m în timpul unei discuții, etc);
  • În afara manoperelor de tratament, evitarea pe cât posibil a contactului cu pacientul;
  • Permiterea accesului în camera de tratament doar a pacientului, cu excepția situațiilor speciale (copii, persoane dependente etc), caz în care se va limita accesul la o persoană însoțitoare;
  • Nu se permite staționarea în sala de așteptare și se recomandă dezinstalarea oricărui aparat de cafea și/sau dozator de apă, eliminarea revistelor, pliantelor, jucăriilor, etc;
  • La intrarea în cabinetele stomatologice vor fi amplasate dispensere cu soluții dezinfectante (antiseptice pe bază de alcool);
  • Este recomandată plata cu cardul si dezinfecția POS.

Tratamentul în cabinetele stomatologice:

  • Se face doar cu programare telefonică/online prealabilă. La momentul programării pacientul va fi întrebat dacă: Are simptome de răceală, strănut, tuse, dureri în gât, dificultăți de respirație și / sau febră (≥37⁰C)? Are membrii ai familiei cu aceste simptome? Are vârsta de 65 de ani sau mai mult? Suferă de o patologie cronică sau o afecțiune care ii reduce imunitatea? Este sănătos și se simte în prezent sănătos?
  • Programarea pacienților cu risc crescut (peste 65 de ani sau care suferă de o patologie cronică) se va face pentru începutul programului de lucru.
  • Programarea pacienților care necesită proceduri generatoare de aerosoli va fi făcută pentru sfârșitul programului de lucru.
  • La prezentarea în cabinet se va efectua termometrizarea pacientului și se va solicita dezinfecția mâinilor.
  • Înainte de începerea tratamentului, medicul stomatolog va obține acordul informat al pacientului.

Peste 15.000 de cazuri de COVID-19 și peste 920 de decese în România

Peste 15.000 de cazuri de COVID-19 în România și peste 920 de decese. Este cel mai recent bilanți transmis de Grupul de Comunicare Strategică, pe baza datelor Institutului Național de Sănătate Publică.

Astfel, 15.131 de persoane au fost confirmate ca fiind infectate cu noul coronavirus SARS-CoV-2, dintre care 320 numai în ultimele 24 de ore.

Dintre persoanele confirmate pozitiv, 6.912 au fost declarate vindecate și externate.

În prezent, la ATI sunt internați 245 de pacienți.

Un număr de 926 persoane diagnosticate cu infecție cu COVID-19, internate în spitale din Dolj, București, Iași, Suceava, Arad, Bacău, Timiș, Cluj, Neamț, Hunedoara, Constanța, Satu Mare, Sibiu, Ialomița, Bistrița-Năsăud, Covasna, Dâmbovița, Vrancea, Galați, Caraș-Severin, Mureș, Giurgiu, Bihor, Argeș, Vaslui, Botoșani, Alba, Sălaj, Brașov, Mehedinți, Teleorman, Gorj, Prahova, Vâlcea, Călărași, Maramureș și Olt, au decedat.

Suceava este în continuare județul cu cele mai multe îmbolnăviri – 3.189. Pe următorul loc se află municipiul București, cu 1.489 de cazuri.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 248.056 de teste.

Pe teritoriul României, în carantină instituționalizată sunt 14.323 de  persoane. Alte 20.462 de persoane sunt în izolare la domiciliu și se află sub monitorizare medicală.

De la intrarea în vigoare a Ordonanței Militare nr. 2 și până în prezent, au fost plasate în carantină instituționalizată 2.284 de persoane care nu au respectat perioada de autoizolare. De asemenea, 198 de persoane aflate în carantină au părăsit locația în care au fost plasate, pentru acestea  fiind dispusă măsura carantinării pentru o nouă perioadă de 14 zile.

SARS-CoV-2: ”Sfaturile” care sunt greșite sau chiar periculoase

În timp ce țările din întreaga lume se luptă cu pandemia de coronavirus, pe rețelele de socializare circulă tot felul de recomandări empirice pentru a ne feri de noul coronavirus care variază de la inutile, dar care nu fac neapărat rău, la de-a dreptul periculoase. Vă prezentăm mai jos câteva exemple și ce spun dovezile științifice despre ele.

 

Consumul de alcool nu va opri virusul

 

Alcoolul (în concentrație de minimum 70% și nepotrivit pentru băut) poate distruge noul coronavirus SARS-CoV-2, dar numai atunci când este folosit pentru a curăța suprafețele. „Consumul de alcool slăbește sistemul imunitar și crește șansele de îmbolnăvire”, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății.

Cu toate acestea, un politician din India a cerut recent deschiderea imediată a magazinelor care vând băuturi alcoolice, închise pe perioada restricțiilor menite să stopeze răspândirea noului coronavirus SARS-CoV-2.

”În condițiile în care noul coronavirus poate fi îndepărtat prin curățarea mâinilor cu alcool, atunci băutul de alcool va elimina, cu siguranță, virusul din gât”, a spus Bharat Singh, lider al unui partid important din statul Rajasthan.

 

Ținutul respirației nu este o metodă de diagnostic a COVID-19

 

Un guru popular în întreaga lume, Baba Ramdev, susține că ar trebui să încercăm să ne ținem respirația un minut, dacă suntem tineri și sănătoși, sau 30 de secunde, dacă suntem în vârstă sau suferim de diverse afecțiuni. Dacă nu putem, înseamnă că suntem infectați cu noul coronavirus.

Această ”recomandare” s-a răspândit în numeroase țări, prin intermediul rețelelor de socializare, dar nu se bazează pe niciun argument științific.

 

Uleiul de muștar nu este un tratament eficient

 

Același guru indian sugerează că, dacă ne punem picături de ulei de muștar în nas în timp ce facem testul de ținere a respirație, virusul va fi eliminat din tractul respirator în stomac, unde va fi distrus de acid.

Trebuie menționat că acest guru deține un imperiu comercial vast care vinde inclusiv ulei de muștar.

 

Dezinfectanții și ultravioletele

 

De când președintele american Donald Trump a sugerat, într-un briefing de presă, injectarea pacienților cu dezinfectant ca posibil tratament pentru noul coronavirus, această ipoteză a tot circulat – și adesea a fost ironizată – în diverse forme pe rețelele de socializare din toată lumea.

Folosirea de dezinfectanți poate distruge virusurile pe suprafețe. Însă consumul sau injectarea dezinfectanților poate fi letală. Și nu există nicio dovadă că ar avea efect împotriva SARS-CoV-2.

Trump a vorbit și despre expunerea pacienților la raze ultraviolete. Există unele dovezi că virusurile nu rezistă atât de mult pe suprafețe expuse direct la lumina solară. Însă razele ultraviolete pot afecta țesuturile umane. Și nu există nicio dovadă că această formă de lumină este un tratament eficient pentru un pacient bolnav de COVID-19.

Măsuri împotriva COVID-19: Modificări privind pacienții cronici și femeile însărcinate

Autoritățile au impus măsuri suplimentare privind pregătirea spitalelor în contextul epidemiei de COVID-19. Un ordin al ministrului Sănătății în acest sens a fost publicat în Monitorul Oficial.

Vă prezentăm mai jos câteva dintre măsurile nou introduse:

De la prevederea ”se reduc cu până la 80% internările programate, precum intervențiile chirurgicale programate pentru pacienții cronici în unitățile sanitare cu paturi din centrele universitare, și până la 50% față de luna februarie activitatea din ambulatorii” sunt exceptați pacienții cronici sau femeile însărcinate care necesită intervenții diagnostice sau terapeutice, a căror temporizare poate duce la reducerea șanselor de supraviețuire. ”În acest sens, unitățile sanitare vor lua măsuri în conformitate cu reglementările în vigoare pentru a preveni răspândirea infecției cu COVID-19”, se arată în document.

În ceea ce privește asigurarea asistenţei medicale pentru pacienţii testaţi pozitiv cu virusul SARS-CoV-2, care se va realiza prin implicarea etapizată a spitalelor, a fost scos paragraful ”în prima fază, pacienţii pot fi izolaţi în spitalele de boli infecţioase cu secţii de terapie intensivă, care sunt organizate tot pe model pavilionar”.

În varianta anterioară a ordinului, la spitale de faza a II-a se făcea referire numai la cele de pneumologie. ” Faza a II-a se aplică atunci când spitalele de boli infecțioase sunt depășite din punctul de vedere al numărului de pacienți internați. Se bazează pe sistemul pavilionar disponibil în majoritatea spitalelor de boli infecțioase sau pneumoftiziologie. Vor interna pacienți cu COVID-19 forme ușoare, medii, severe și critice (dacă dețin compartiment/secție ATI, cu capacitate de ventilație mecanică)”, potrivit noului ordin.

Ordinul de ministrul publicat ieri în Monitorul Oficial include măsuri la nivelul unităților sanitare desemnate ca maternități-suport pentru cazurile COVID-19 pozitive sau suspecte:

– La sala de nașteri

Personalul medical al secției de neonatologie va fi anunțat la momentul internării gravidei cu suspiciune/confirmare de COVID-19 și va fi informat asupra vârstei gestaționale, stării fetale, patologiei materne asociate și asupra modalității de naștere. Medicul neonatolog și asistenta de neonatologie verifică și asigură prezența și funcționalitatea echipamentului necesar primirii nou-născutului la sala de nașteri dedicată, înainte ca gravida să fie adusă la sala de nașteri sau la sala de cezariene. La preluarea nou-născutului va participa personalul medical cu experiență, cu abilități de resuscitare neonatală și în număr redus, de exemplu, un medic primar/specialist neonatolog și o asistentă de neonatologie. Medicul neonatolog și asistenta de neonatologie vor fi solicitați la sala de nașteri cu aproximativ 15-30 de minute înaintea nașterii pentru a îmbrăca cu mare atenție echipamentul de protecție personală. Nou- născutul nu va fi pus în contact fizic și nici la o apropiere mai mică de 2 m de mamă. Nou-născutul se va transporta de la sala de nașteri în secția de neonatologie până în salonul de izolare cu un incubator de transport. Toate echipamentele medicale aflate în contact cu nou-născutul cu suspiciune/confirmare COVID-19 se vor curăța și dezinfecta conform protocoalelor de dezinfecție terminală. În secția de neonatologie și la sala de nașteri se vor afișa postere care să prezinte informații de interes și scheme/algoritmuri care să ajute personalul medical în protejarea sa și în prevenirea transmiterii infecției COVID-19.

– Asistența medicală a nou-născutului

Vizita medicală la nou-născutul cu suspiciune/confirmare COVID-19 se va face doar de către medicul curant și de către o asistentă de neonatologie, reducând la minimum posibil numărul personalului medical atribuit managementului acestor cazuri.

– Resurse materiale

Salonul dedicat trebuie să fie prevăzut cu echipamente medicale care să permită monitorizarea în siguranță și asistența medicală a nou-născutului. La intrarea în salonul de izolare personalul medical va purta echipamentul de protecție personală. Se asigură recipient special în salonul de izolare pentru depozitarea/colectarea echipamentului de protecție personală utilizat. Zilnic se asigură curățenia și dezinfecția salonului, a suprafețelor, a echipamentelor medicale și pe cât posibil a microaeroflorei din salon cu ajutorul și sprijinul serviciului epidemiologic propriu al instituției medicale. Nu este permis accesul vizitatorilor, aparținătorilor în salonul nou- născutului. Mama poate intra în contact cu nou-născutul și poate începe alăptarea doar după ce există 2 teste succesive negative din exsudatul nazo- și orofaringian prin metoda RT-PCR, la interval de 24 de ore, pentru ambii (mama și nou-născutul) și starea clinică a mamei și a nou-născutului permite aceasta.

– Urmărirea lehuzei

Imediat după naștere, de urgență, se vor contacta direcția de sănătate publică teritorială și secția de boli infecțioase arondată teritorial pentru verificarea raportării cazului, stabilirea tratamentului specific infecției COVID-19 și modalitatea de transfer/externare (tip transport, destinație). Urmărirea lehuzei va fi efectuată de către medicul obstetrician, prin vizite zilnice, care vor avea durata minimă necesară. Medicația pacientei va fi administrată de către asistenta desemnată. Programarea perioadelor de administrare a tratamentului și a vizitei medicale zilnice trebuie astfel planificată încât fluxul personalului în zona de izolare să fie minim. Tot personalul medical care intră în contact cu lehuza (medic, asistentă, infirmieră) va purta echipament de protecție. Pe tot parcursul internării, pacienta cu infecție suspicionată/confirmată cu COVID-19 nu va părăsi salonul de izolare dedicat.

– Externarea mamei și nou-născutului

Externarea pacientei după naștere se va face cât mai curând posibil, în condițiile în care starea medicală permite această decizie. În momentul externării se va lua legătura cu direcția de sănătate publică și secția de boli infecțioase arondată teritorial care va stabili destinația pacientei: internare în secția de boli infecțioase în cazul pacientelor pozitive sau izolare/carantină în cazul pacientelor care aveau acest statut anterior internării și acesta nu s-a modificat prin pozitivare pe parcursul internării. Externarea pacientei se va realiza cu o ambulanță de transport.

Măsuri suplimentare la nivelul unităților sanitare care realizează dializa:

– la nivelul fiecărui județ se constituie câte o echipă de coordonare a programului de dializă cronică, formată din: un reprezentant desemnat de către direcțiile de sănătate publică județene sau a municipiului București, șefii sau coordonatorii tuturor unităților de dializă publice și private din județ, coordonatorul local al Programului național de supleere a funcției renale la bolnavii cu insuficiență renală cronică;

– echipa va raporta în timp real apariția de noi cazuri, apoi lunar, până la data de 15 a lunii următoare, situația actualizată a pacienților dializați cu COVID-19 și măsurile din teritoriu către Registrul Renal Român (RRR), care va ține permanent legătura cu un reprezentant desemnat de către Comisia de nefrologie a Ministerului Sănătății;

Internarea pacienților confirmați COVID-19 pozitiv care necesită dializă: 

– pacienții cu boală renală cronică în stadiu final și COVID-19 confirmat cu forme asimptomatice, ușoare și medii vor fi internați în spitale-suport. Aceștia pot face dializă în centrele de dializă ambulatorii în izolare/tură suplimentară sau în centrul de dializă județean desemnat dedicat, în funcție de organizarea locală. În acord cu centrul de dializă desemnat, pacienții vor fi transportați cu ambulanța către centrul de dializă, respectând normele de protecție recomandate de Comisia de nefrologie a Ministerului Sănătății. Spitalul-suport care internează pacientul trebuie să colaboreze cu serviciul de ambulanță și cu centrul de dializă, asigurând transportul fără întârzieri și în deplină siguranță al acestor pacienți către centrul de dializă;

– în cazul în care pacienții dezvoltă o formă severă sau critică a infecției virale, aceștia vor fi direct internați sau transferați în spitalul public desemnat în fiecare județ care dispune atât de stație de hemodializă, cât și de secție/compartiment ATI, pentru a continua tratamentul pentru COVID-19 și a realiza dializa iterativă. Transportul se va realiza tot cu ambulanța. Spitalele publice desemnate vor transfera pacienții dializați COVID-19 pozitivi atunci când forma de boală este ușoară și medie către spitalul-suport, pacienții urmând a efectua dializa în centrul privat dedicat;

– testarea pentru COVID-19 a personalului medical și a pacienților dializați, înainte de transferul necesar pentru eliberarea unui centru dedicat, în vederea prevenirii infectării pacienților și personalului medical din centrul-gazdă, se va realiza conform algoritmului de testare pentru COVID-19, internare și externare, elaborat de Institutul Național de Sănătate Publică București.

La nivelul fiecărui județ vor fi desemnate unități de izolare și tratament destinate persoanelor cu infecție SARS-CoV-2, forme asimptomatice, devenite asimptomatice sau cu forme ușoare și fără factori de risc.

Lista acestor unități și a personalului ce le va deservi va fi stabilită la nivelul DSP în fiecare județ. Unitățile de izolare și tratament vor fi desemnate secții externe ale unui spital de faza I sau II. Criterii minimale de organizare și personal pentru unitățile de izolare și tratament:

– aceste unități trebuie să organizeze circuite separate pentru personalul ce le deservește și pentru pacienții COVID-19; de asemenea trebuie prevăzute cu spații de decontaminare;

– asigurarea cu personal: medici de alte specialități decât boli infecțioase, medici rezidenți sau medici de familie, medici voluntari de orice specialitate, cu obligativitatea asigurării supravegherii asistenței medicale pe parcursul a 24 de ore, supervizați de medic infecționist (inclusiv telefonic), fiind normați minimum 1 la 50 de persoane adulte, respectiv 1 la 30 de copii; asistenți medicali 3 ture (normați minimum 1 la 50 de persoane adulte, respectiv 1 la 30 de copii), personal de curățenie, personal pentru servirea mesei, personal administrativ, pază;

– atribuțiile personalului medical ce deservește aceste locații: efectuează zilnic vizita medicală pentru evaluarea stării generale, evaluarea simptomatologiei, determinarea temperaturii, a saturației de oxigen și a tensiunii arteriale și comunică cu medicii specialiști de boli infecțioase sau de pneumoftiziologie dacă apar modificări în parametrii prestabiliți. Parametrii stabiliți sunt următorii: modificări în simptomatologia cu care s-au prezentat, apariția de simptome noi, creșterea temperaturii, scăderea saturației de oxigen.

COVID-19: Modificări la listele cu spitate de faza a II-a și spitale de suport

Patru spitale suplimentare au fost incluse pe lista unităților medicale de faza a II-a mobilizate în lupta împotriva COVIS-19 și alte opt au fost incluse pe lista cu spitale de suport, potrivit unui ordin al Ministerului Sănătății publicat în Monitorul Oficial.

Spitale de faza a II-a incluse pe noua listă:

  • Institutul Național de de Gerontologie și Geriatrie ”Ana Aslan” Otopeni
  • Spitalul de Recuperare «Sf. Gheorghe» Botoșani
  • Spitalul de Pneumoftiziologie Botoșani
  • Spitalul Județean de Urgență Giurgiu – secția de boli infecțioase

De asemenea, numărul spitalelor de suport a fost suplimentat, după cum urmează:

Arad: 1. Secția clinică de psihiatrie – Spitalul Clinic Județean de Urgență Arad – str. Octavian Goga nr. 15-17

  1. Sediul central al Spitalului Clinic Județean de Urgență Arad – str. A. Karoly nr. 2-4, cu următoarele secții:
    – Unitatea de primiri urgențe
    – Compartimentul de boli infecțioase copii, destinat pacienților copii (0-18 ani), în conformitate cu Circuitul pacientului copil (0-18 ani)
    – Secția pediatrie I, ca secție-tampon pentru populația 0-18 ani, în conformitate cu Circuitul pacientului copil (0-18 ani)
    – alte secții pentru cazuri grave și critice Spitalul Clinic Județean de Urgență Arad – sediu Andrei Șaguna nr. 12

Bihor: Spitalul Clinic Județean de Urgență Oradea

Brașov: 1. Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov, Unitatea de primiri urgențe cu 10    posturi de lucru

  1. Sanatoriul de Nevroze Predeal
  2. Spitalul Municipal Săcele

Hunedoara: Spitalul Orășenesc Hațeg

Sibiu: Spitalul de Pneumoftiziologie Sibiu

În București, au fost scoase de pe lista cu Unități dializă pacienți COVID-19 sau suspecți:

  • C. DIAVERUM ROMÂNIA – S.R.L. – punct de lucru SEMA PARC – pentru pacienții COVID-19 pozitivi
  • C. DIAVERUM ROMÂNIA – S.R.L. – punct de lucru RĂCARI – pentru pacienți suspecți testați COVID-19 negativi

Premieră în SUA, în lupta cu noul coronavirus: Primul test din salivă, pentru acasă

Agenția americană pentru securitatea alimentelor şi medicamentelor (FDA) a emis.o autorizație de urgență pentru primul test la domiciliu pentru COVID-19 care utilizează eșantioane de salivă, se arată într-un comunicat al agenției.

Beneficiarul este laboratorul RUCDR Infinite Biologics, al Rutgers University.

Pentru acest test, pacienții pot să își preleveze salivă acasă și să o trimită la laborator pentru analiză.

Testarea pentru COVID-19 implică, de obicei, probe prelevate din nas și din gât. Însă în luna aprilie, Rutgers University a anunțat că FDA a autorizat testarea din salivă – metodă pe care universitatea a dezvoltat-o pentru utilizare de urgență în diagnosticarea COVID-19.

”Noutatea și următorul pas este extinderea accesului la teste”, a declarat directorul pentru dezvoltare tehnologică din cadrul RUCDR Infinite Biologics, Andrew Brooks.

”Dacă oamenii sunt deciși să preleveze singuri probele și pot facilita colectarea la domiciliu – bineînțeles, în baza unei trimiteri de la medic – putem ajunge la cei aflați în carantină, care nu au mijloace de transport sau cărora le este prea frică să iasă din casă”, a explicat Brooks, precizând că testul poate fi livrat prin poștă.

FDA a autorizat 80 de teste până în prezent, majoritatea în laboratoare private şi publice şi centre de cercetare.

Pe 20 aprilie, agenţia a autorizat unul dintre cele mai mari lanţuri de laboratoare din Statele Unite, LabCorp, să analizeze probele nazale prelevate la domiciliu de la pacienţi, după ce laboratoarele au demonstrat că eșantioanele nu au fost degradate în timpul transportului, astfel încât calitatea testului este echivalentă cu cea a testelor făcute în laboratoare.

Noul coronavirus are rate de transmitere mai mari ca SARS la nivelul ochilor și căilor respiratorii – studiu

Noul coronavirus (SARS-CoV-2), virusul responsabil pentru pandemia actuală de COVID-19, are rate de transmitere mult mai mari decât Sindromul Acut Respirator Sever (SARS-CoV) la nivelul căilor respiratorii umane şi a ochilor, conform unei echipe de cercetători de la Facultatea de Medicină a Universităţii din Hong Kong care a publicat vineri rezultatele unui studiu, relatează agenţia Xinhua.
Michael Chan Chi-wai, profesor asociat la Şcoala de Sănătate Publică a universităţii, şi echipa sa de cercetare au comparat infecţiile cu SARS-CoV-2, SARS-CoV şi virusuri gripale precum H5N1 şi H1N1, folosind mostre de ţesut prelevate din tractul respirator superior uman şi de ţesut ocular într-un laborator cu nivelul 3 de biosecuritate.
Rezultatele au relevat că virusul care cauzează boala COVID-19 infectează cu mai mare ușurință conjunctiva umană şi căile respiratorii superioare în comparaţie cu SARS-CoV, iar nivelul său de contagiozitate este comparabil cu cel observat în timpul pandemiei de H1N1 din 2009.
Coroborate, aceste rezultate explică transmisibilitatea mai mare a COVID-19 în comparaţie cu SARS-CoV.
„Acest studiu evidenţiază totodată faptul că ochii pot fi o cale importantă de infectare umană cu SARS-CoV-2 (COVID-19)”, a subliniat profesorul Chan.
Într-un studiu precedent, echipa de cercetare a descoperit că virusul care provoacă COVID-19 poate rămâne în viaţă timp de câteva zile pe suprafeţe netede, precum oţel inoxidabil, sticlă şi plastic.
Noile constatări au subliniat posibilitatea ca acest virus contagios să poată fi răspândit de pe astfel de suprafeţe prin intermediul mâinilor, atunci când oamenii ating zonele contaminate şi îşi ating apoi zona ochilor.
Concluziile cercetării implică faptul că sunt vitale să se evite atingerea ochilor în zonele publice şi spălarea periodică a mâinilor cu apă şi săpun sau curăţarea mâinilor cu produse dezinfectante ca măsură esenţială pentru prevenirea transferului accidental al virusului responsabil de COVID-19 de pe suprafeţele contaminate în ochi şi nas.
Studiul a fost publicat în jurnalul medical Lancet Respiratory Medicine.

 

Dr. Dragomir, director general al Spitalului „Gerota”, împuternicit director al Direcției Medicale din MAI

”Directorul general al Spitalului de Urgență „Profesor Dr. Dimitrie Gerota” București, dr. Dragomir Dinu, a fost împuternicit director al Direcției Medicale din Ministerul Afacerilor Interne. Iar acesta va avea ca director adjunct, pe medicul șef al Secției Gastroenterologie din Spitalul Gerota respectiv, doamna Mahu Claudia-Iulia, care a fost împuternicită să îndeplinească această funcție”. Este anunțul făcut de ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela, într-o postare pe Facebook.

La conducerea spitalului ”Prof. dr. Dimitrie Gerota” a fost numită dr. Alida Moise. ”Începând de astăzi, medicul șef al Secției ATI a Spitalului de Urgență „Profesor Dr. Dimitrie Gerota” București, doamna Moise Alida, cea care A ÎNVINS MOARTEA printr-o luptă crâncenă cu acest virus, și care va continua să salveze vieți, a fost împuternicită să îndeplinească funcția de director general al acestei unități”, a scris ministrul de Interne.

Alida Moise a fost infectată, în luna martie, cu SARS CoV-2, după ce ar fi luat virusul de la managerul spitalului „Gerota”, care intrase în contact cu fostul ofiţer al MAI, care a ascuns faptul că se întorsese de curând din străinătate.

”În aceste momente, a fi ministru al Afacerilor Interne reprezintă poate cea mai importantă misiune a vieții mele.Această misiune a adus cu ea cea mai mare onoare, dar și cea mai mare responsabilitate pe care viața mi-o putea oferi, aceea de a servi Patria. Nu a contat niciodată ce funcții am ocupat pentru că mereu le-am văzut ca pe ceva trecător. Ceea ce nu este trecător este binele pe care îl lași în urmă și cărămida mai mică sau mai mare pe care reusești să o pui la construcția aceasta care ar trebui să fie trainică, numită societate. Astăzi am trăit un moment important, consider eu, și sper că am reușit să mai pun o cărămidă pentru o societate mai bună, pentru o societate dominată de profesioniști”, a mai transmis el.

 

 

Raed Arafat: După 15 mai, spitalele vor primi din ce în ce mai mulţi pacienţi „care nu reprezintă urgenţă”

Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, a declarat că după data de 15 mai spitalele vor primi din ce în ce mai mulţi pacienţi „care nu reprezintă urgenţă”.
„Normal că o să înceapă să primească din ce în ce mai mulţi pacienţi electivi, pacienţi care nu reprezintă urgenţă, acest lucru sigur se va întâmpla”, a spus Arafat, vineri, cu prilejul unei conferinţe organizate de Primăria Sectorului 4 la şantierul de la noua Unitate de Primire a Urgenţelor din curtea Spitalului Bagdasar-Arseni, potrivit Agerpres.
Potrivit acestuia, este posibil ca în interiorul spitalelor capacitatea „să fie mai limitată”.
„Cu certitudine spitalele o să preia mai mulţi bolnavi decât au preluat în timpul stării de urgenţă, dar este posibil ca în interiorul spitalelor capacitatea totuşi să fie mai limitată, pentru că vei avea distanţare şi în interiorul spitalelor, vei avea reguli de internare pentru cazurile cronice. Într-un salon în care erau patru pacienţi poate că acum nu mai poţi să pui decât doi pacienţi (…) Ministerul Sănătăţii lucrează pe aceste aspecte. Institutul Naţional de Sănătate Publică iarăşi analizează aceste aspecte, iar în fiecare spital epidemiologul spitalului trebuie să creeze circuitele şi regulile necesare spitalului să funcţioneze în siguranţă. Cert e că nu putem lăsa pacienţii fără tratament, deci spitalele trebuie să se adapteze pentru a trata pacienţii aşa cum îi tratau înainte, dar cu adaptarea condiţiilor din spital şi a circuitelor”, a declarat Arafat.
În altă ordine de idei, el a precizat că, până la „începerea problemei COVID-19”, cifra zilnică de pacienţi în unităţile de primiri urgenţe din ţară a fost între 12.000 şi 15.000 de cazuri şi că, în prezent, numărul este între 5.000 şi 6.000 de cazuri pe zi. El a adăugat că acest număr este posibil să crească din nou.