Recomandările OMS: Cum dezinfectăm suprafeţele

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) face o serie de recomandări privind curățarea și dezinfectarea suprafeţelor, pentru a diminua potențialul transmiterii coronavirusului, prin obiectele contaminate.

Potrivit aceleiaşi surse, deși obiectele și suprafețele contaminate nu au fost încă legate în mod concludent de transmiterea SARS-CoV-2, demonstrarea contaminării suprafețelor în unitățile sanitare și experiențele de contaminare a suprafețelor legate de transmiterea ulterioară a infecției în cazul altor coronavirusuri au dus la recomandări privind curățarea și dezinfectarea pentru a diminua potențialul transmiterii prin obiectele contaminate cu SARS-CoV-2 în 34 de unități sanitare și nesanitare.

Astfel, în unitățile sanitare, suprafețele din mediul înconjurător se referă la suprafețele mobilierului și alte obiecte fixe (de ex. mese, scaune, pereți, întrerupătoare, periferice de computer), precum și la suprafețele de echipamente medicale necritice (echipamente care intră în contact doar cu pielea intactă, cum ar fi manșetele de măsurare a tensiunii, scaune rulante, incubatoare).

Potrivit OMS, aceste suprafețe trebuie curățate frecvent cu apă și detergent, urmată de aplicarea unui dezinfectant.
Printre cei mai obișnuiți dezinfectanți folosiți care s-au dovedit a fi eficienți împotriva SARS-CoV-2 se numără:

  • etanolul 70-90%,
  • soluții pe bază de clor (de exemplu, hipoclorit) cu concentrație de la 0,1% (1000 ppm) pentru dezinfectarea generală a mediului sau de 0,5% (5000 ppm) pentru obiectele contaminate cu sânge și cu alte fluide corporale,
  • peroxid de hidrogen >0,5%.

Durata minimă recomandată pentru expunerea suprafeței la acești dezinfectanți este de un minut sau în conformitate cu instrucțiunile producătorului.

Dezinfectarea suprafeţelor în unitățile nesanitare

În unitățile nesanitare, suprafețele includ mobilier și alte obiecte fixe, cum ar fi blaturi, balustrade, precum și podele și pereți. Potrivit OMS, dezinfectanții ar trebui aplicați pe suprafețele atinse frecvent pentru a reduce contaminarea potențială cu virusul SARS-CoV-2 în locațiile comunitare, unde riscul de contaminare nu este cunoscut (de exemplu, săli de sport, birouri, restaurante, unități de cazare), precum și în gospodării și unități ne-tradiționale unde sunt cazate persoane bolnave sau suspecte de COVID-19.

În spațiile închise nu este recomandată aplicarea de rutină a dezinfectanților pe suprafețe prin pulverizare sau fumigație (cunoscută și sub denumirea de afumare).

Pulverizarea suprafețelor atât în unitățile sanitare cât și în cele ne-sanitare (de exemplu, gospodăriile pacienților) cu dezinfectanți nu va fi eficientă și poate dăuna persoanelor.

Curăţarea manuală a suprafeţelor

Potrivit OMS, în cazul în care se aplică dezinfectanți trebuie realizată curățarea manuală a suprafețelor, prin aplicarea de apă și detergent și frecarea suprafețelor pentru a asigura eliminarea fizică a materialelor organice, urmată de curățarea cu o cârpă sau cu o lavetă înmuiată în dezinfectant.

Pulverizarea sau fumigarea spațiilor exterioare (cum ar fi străzi, trotuare, pasarele sau piețe) nu este recomandată pentru a elimina sau a inactiva SARS-CoV-2 sau alți agenți patogeni. Străzile și trotuarele nu sunt considerate căi de infecție pentru COVID-19.

Mai mult, dezinfectanții sunt inactivați de murdărie și deșeuri și nu este fezabilă curățarea și îndepărtarea manuală a întregii materii organice din astfel de spații. Chiar și în absența materiei organice, este puțin probabil ca pulverizarea chimică să acopere în mod adecvat toate suprafețele pe durata timpului de contact necesar pentru a inactiva agenții patogeni.

Pulverizarea persoanelor cu dezinfectanți, nerecomandată

Pulverizarea persoanelor cu dezinfectanți (cum ar fi într-un tunel, poartă sau cameră) nu este recomandată în niciun caz.

Această practică poate fi dăunătoare fizic și psihologic și nu reduce capacitatea unei persoane infectate de a răspândi virusul prin picături (salivă sau secreții nazale) sau contact.

Efectul toxic al pulverizării de substanțe chimice, cum ar fi clorul, pe persoane, poate duce la iritații la nivelul ochilor și pielii, bronhospasm cauzat de inhalare și efecte potențiale gastro-intestinale, cum ar fi greața și voma.

În prezent nu se cunoaște rolul obiectelor contaminate ca mod de transmitere a COVID-19 în general și nici necesitatea practicilor de dezinfectare pentru atenuarea transmiterii virusului în afara unităților sanitare.

Cu toate acestea, principiile de prevenire și control al infecțiilor concepute pentru a atenua răspândirea agenților patogeni în unitățile sanitare, inclusiv practicile de curățare și dezinfectare au fost adaptate în prezent pe scară largă în recomandările pentru locațiile din mediile ne-sanitare.

În toate tipurile de unități, inclusiv în cele în care resursele limitate nu permit realizarea regulată a curățării și dezinfectării, spălarea frecventă a mâinilor și evitarea atingerii feței trebuie avute în vedere ca abordare de prevenție primară pentru a reduce modul suspectat de transmitere asociat cu contaminarea suprafețelor.

Ca și alte coronavirusuri, coronavirusul 2 care cauzează sindromul respirator acut sever (SARS-CoV-2) este un virus cu un înveliș exterior lipidic, ceea ce îl face mai susceptibil la dezinfectanți în comparație cu virusuri fără înveliș exterior, cum ar fi rotavirusul, norovirusul și virusul poliomielitic.

Virusul care provoacă COVID-19 este transmis în principal prin contact apropiat și picături respiratorii (salivă și secreții nazale), cu posibilă transmisie aeriană în spațiile în care se efectuează proceduri generatoare de aerosoli.

Bunăstarea mintală a adolescenţilor din Europa, în declin

Problemele de sănătate mintală raportate în rândul copiilor cu vârste cuprinse între 11 şi 15 ani din Europa sunt în creştere, potrivit unui studiu publicat marţi de Biroul Regional pentru Europa al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), informează DPA, potrivit Agerpres.

Studiul, condus de Health Behaviour in School-aged Children (HBSC), a analizat comportamentul social al şcolarilor care au 11, 13 şi respectiv 15 ani, dintr-un număr de 45 de ţări, a precizat OMS.

Potrivit studiului, bunăstarea mintală a adolescenţilor a înregistrat un declin în multe ţări în perioada 2014-2018.

Bunăstarea mintală se deteriorează pe măsură ce copiii înaintează în vârstă, se mai arată în studiu, fetele fiind cele mai expuse riscului. Unul din patru adolescenţi a declarat că se simte neliniştit, irascibil, sau având probleme de somn cel puţin o dată pe săptămână, potrivit OMS.

”Faptul că un număr în creştere de băieţi şi fete de pe întreg teritoriul european reclamă probleme de sănătate mintală – depresie, nelinişte, irascibilitate – reprezintă o îngrijorare pentru noi toţi”, a spus Hans Henri P. Kluge, directorul biroului regional OMS pentru Europa.

Potrivit lui Kluge, un acces mai uşor la serviciile de sănătate mintală ar avea un triplu beneficiu ”în ceea ce priveşte avantajele de sănătate, sociale şi economice pentru adolescenţii din ziua de azi, adulţii de mâine şi generaţiile viitoare”.

Studiul, condus de HBSC şi de echipa care se ocupă de coordonarea acestuia de la Universitatea Glasgow din Scoţia, a colectat date de la peste 220.000 de copii cu vârstă şcolară din Europa şi Canada.

Într-o treime dintre ţări, numărul celor care se simt stresaţi din cauza temelor pentru şcoală a crescut. Mai mult de unul din 10 elevi a raportat că a fost victima hărţuirii online în cele două luni anterioare realizării studiului.

Primul deces cauzat de coronavirus al unui medic, înregistrat la SUUB

Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti a anunţat că dr. Cătălin Bărbulescu, medic primar chirurgie toracică,  a încetat din viaţă, luni seară.

Medicul fusese depistat pozitiv la COVID-19.

“Colegul nostru, dr Catalin Barbulescu a încetat din viaţă aseară. Gândul nostru să urmărească permanent de acum acest om bun. Spitalul Universitar de Urgenţă sufera azi prima pierdere în această luptă cu vremurile”, se arată în mesajul SUUB.

Medicul Cătălin Bărbulescu avea 65 de ani.

O injecţie administrată la două luni previne contaminarea cu HIV

Injectarea unui medicament denumit Cabotegravir la fiecare opt săptămâni permite prevenirea contaminărilor cu HIV, virusul care declanşează SIDA, într-o manieră mai eficientă decât comprimatele zilnice din gama PrEP, care au revoluţionat deja prevenţia împotriva acestui virus, au anunţat luni reprezentanţii National Institutes of Health (NIH) SUA, citaţi de AFP, potrivit Agerpres.

Specialiştii de la NIH au anunţat rezultatele preliminare ale unui amplu studiu clinic lansat în urmă cu peste trei ani în şapte ţări, inclusiv în Statele Unite, Brazilia, Thailanda şi Africa de Sud, realizat pe bărbaţi care au întreţinut raporturi sexuale cu alţi bărbaţi, dar şi pe femei transgen, cei mai mulţi dintre participanţi având vârste sub pragul de 30 de ani. Acestea sunt grupurile cele mai expuse în faţa riscului de infectare cu HIV. Un alt studiu realizat pe femei este în curs de desfăşurare.

În prezent, singurul medicament preventiv omologat este un comprimat denumit PrEP (acronim pentru „Profilaxie Pre-Expunere”), comercializat de mărcile Truvada şi Descovy în Statele Unite. Persoanele care nu au HIV pot să ia medicamentul în fiecare zi, iar riscul lor de infectare în urma unor raporturi sexuale neprotejate este redus cu 99%, potrivit specialiştilor de la Centrul pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (CDC) din Statele Unite. Însă necesitatea administrării sale zilnice este considerată un posibil obstacol, de aici şi cercetările realizate pentru găsirea unei metode de prevenţie mai puţin constrângătoare.

Rezultatele dezvăluite luni se bazează pe o monitorizare a unui grup de peste 4.500 de persoane. Jumătate dintre ele au primit o injecţie la fiecare două luni cu medicamentul Cabotegravir (şi comprimate placebo de PrEP), iar cealaltă jumătate o injecţie placebo (şi comprimate reale de PrEP). Toţi participanţii au fost astfel trataţi printr-o metodă sau alta.

50 dintre participanţi au fost totuşi contaminaţi cu HIV în perioada de monitorizare, însă într-o manieră inegală: 12 în grupul cu Cabotegravir şi 38 în grupul Truvada.

Acest fapt se traduce printr-o eficacitate a injecţiei cu Cabotegravir mai mare cu 69% decât cea a medicamentului Truvada, considerat deja un pilon al politicilor de prevenţie, mai ales în Statele Unite, unde cel puţin 200.000 de persoane din categoriile de risc iau acest medicament, potrivit laboratorului Gilead.

În faţa acestor rezultate pozitive, coordonatorii studiului clinic au pus capăt prematur testului de tip „dublu-orb”, pentru ca toţi participanţii să poată să beneficieze de metoda care s-a dovedit a fi cea mai eficientă – cea bazată pe injecţia cu Cabotegravir.

„Suntem foarte mulţumiţi de rezultate, nu numai datorită eficacităţii ridicate a Cabotegravir, ci şi pentru că am demonstrat înalta sa eficienţă într-un studiu care reprezintă într-o manieră adecvată populaţiile cele mai afectate de HIV: MSM (bărbaţi care au raporturi sexuale cu bărbaţi) de culoare din Statele Unite, tineri MSM din lumea întreagă şi femei transgen”, a declarat Kimberly Smith, director de cercetare şi dezvoltare în cadrul ViiV Healthcare, filială a grupului GSK.

19 mai, Ziua Internațională a Medicului de Familie

Ziua Internațională a Medicului de Familie a fost desemnată pe 19 mai de către Organizația Mondială a Medicilor de Familie (WONCA World), în anul 2010.

Comitetul Executiv al Organizației Mondiale a Medicilor de Familie (WONCA World) a transmis un mesaj cu ocazia Zilei Mondiale a Doctorilor de Familie 2020.

Statisticile arată că în țările Uniunii Europene, numărul de medici din asistența primară se situează, în cele mai multe cazuri, între 60 și 120 la 100.000 de locuitori.

Medii mai mici sunt înregistrate în Grecia (42), iar medii mai mari în Irlanda, Austria, Olanda și Franța (de la 153 la 179 la 100.000), până la 253 de medici de familie la 100.000 de locuitori în Portugalia.

În România, media este de 77,2 medici de familie la 100.000 de locuitori, ceea ce înseamnă puțin peste 15.000 de practicieni în asistența medicală primară, după cum arată ultimele date disponibile, la nivelul anului 2016, potrivit Eurostat.

Practic, unui medic de familie i-ar reveni 1.300 de locuitori, în cazul în care toți locuitorii din România ar avea acces și ar fi arondați la un medic de familie. În realitate, situația este cu totul alta, deoarece mulți locuitori din mediul rural nu au acces la vreun medic de familie, iar mulți dintre cei care practică medicina de familie ajung să aibă un număr mult mai mare de pacienți în listă.

Două universități de medicină din România, în clasamentul universităților mondiale 2020

Round University Ranking (RUR) a dat publicității clasificareaa universităților pentru anul 2020, printre ele numărându-se și șase universități din România. Două dintre cele șase universități românești incluse în RUR sunt  Universitatea de Medicină și Farmacie “Grigore T. Popa” Iași și Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” Târgu Mureș.

RUR este unul dintre clasamentele universitare mondiale, membru al organizației IREG Observatory on Academic Ranking and Excellence, care măsoară performanța academică a 829 de universități selecționate în baza a 20 de indicatori din 4 domenii cheie ale activității academice, respectiv învățământ, cercetare, diversitate internațională și sustenabilitate financiară.

Astfel, în clasamentul RUR, Universitatea din București se situează pe locul 589, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, pe 610, Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași, pe locul 647, Universitatea de Vest din Timișoara, pe locul 672, Universitatea Politehnica din București, pe 679, de Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș, pe locul 750.

Prima poziție în clasificarea RUR este ocupată de Universitatea Harvard.

Lansat în 2010 din dorința de a oferi informații detaliate cu privire la performanțele universităților Clasamentul RUR World University Rankings evaluează peste 1.100 de universități din 82 de țări și se adresează atât studenților și comunității academice, cât și reprezentanților universităților sau factorilor de decizie politică.

Principalele domenii evaluate de clasament sunt predarea (40%) și cercetarea (40%), urmate de diversitatea internațională (10%) și de sustenabilitatea financiară (10%), care sunt domenii auxiliare, așa cum se precizează în metodologia studiului. Pentru fiecare domeniu, clasamentul urmărește o serie de indicatori, printre care pregătirea și reputația internațională a cadrelor didactice, numărul de citări ale personalului de cercetare, reputația internațională a cercetărilor realizate în universități, numărul de studenți și de membri ai staff-ului care beneficiază de stagii internaționale, dar și veniturile instituționale pentru personalul academic sau pentru studenți.

Ce rol are testarea populației care va începe după 1 iunie: Explicația ministrului Sănătății

Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, a declarat luni că testarea care va începe la nivel naţional după data de 1 iunie are rolul de a arăta care este procentajul persoanelor din România care s-au imunizat şi prezintă anticorpi pentru noul coronavirus.

„După 1 iunie la nivelul fiecărei regiuni de dezvoltare (n.r. începe testarea). Avem opt regiuni de dezvoltare. La nivelul fiecărui judeţ, la nivelul fiecărei grupe de vârstă se iau eşantioane şi se testează. Este un studiu de seroprevalenţă. Se fac teste imunologice şi vom vedea din fiecare grupă de vârstă cam care este procentajul în care persoanele din România s-au imunizat şi prezintă anticorpi. (…) În momentul în care avem această evaluare, putem spune cam ce procent din populaţia României s-a imunizat şi putem previziona şi o evoluţie ulterioară a acestei pandemii, dacă vom avea spre toamnă o curbă sau vom avea o creştere uşoară, lentă şi o trecere de tip epidemic ca o gripă sezonieră”, a explicat Tătaru, la un post de televiziune, potrivit Agerpres.

El a spus că Ministerul Sănătăţii (MS) împreună cu INSP realizează acest studiu de prevalenţă.

„Ministerul Sănătăţii, Institutul Naţional de Sănătate Publică şi Centrul Naţională de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile, ca în orice pandemie, fac acest studiu de seroprevalenţă. Facem un studiu care se face la trei luni, la şase luni, la nouă luni, în care facem evaluarea populaţiei României, evaluarea unei ţări la trecerea printr-o pandemie. Este un studiu pe care ni-l asumăm”, a susţinut reprezentantul MS.

Întrebat dacă Ministerul Sănătăţii are ca partener pentru testarea în Bucureşti Primăria Capitalei, Nelu Tătaru a răspuns: „Nu, noi avem studiul nostru de prevalenţă pe care îl facem la nivelul Ministerului Sănătăţii şi Institutului Naţional de Sănătate Publică. (…) Noi colaborăm cu tot ce înseamnă institutele noastre de cercetare”.

Primele zile de relaxare: Când spune ministrul Sănătății că se vor vedea efectele

Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, a declarat luni că efectele celor trei zile de relaxare după încheierea stării de urgenţă se vor vedea începând de joi.

„Am avut două-trei zile în care lumea s-a bucurat de libertate sau a încercat să forţeze o libertate. Suntem pe o pantă descendentă a acestei curbe. (…) Avem prima dată sub 200 de cazuri în Terapie Intensivă, 193. 165 de cazuri noi. Efectul celor trei zile de relaxare îl vom vedea de joi încolo, când vom vedea dacă această bucurie exagerată, senzaţie de libertate va produce şi efecte. (…) Sper ca bucuria pe care am avut-o să fi fost prudentă, am văzut şi unele locuri în care nu a fost atât de prudentă – şi de joi încolo să avem o creştere a numărului de cazuri, dar mică. (…) Sper ca efectele pe care o să le vedem zilele următoare să nu fie aşa de mari”, a spus Tătaru, la un post de televiziune, potrivit Agerpres.

El a afirmat că toţi cei care se întorc din străinătate vor intra în izolare la domiciliu.

Întrebat câţi din cetăţenii români care s-au întors din străinătate în aceste zile intră în izolare, ministrul a răspuns: „Toţi care vin acum din străinătate intră în izolare la domiciliu. Nu mai există acea carantină decât pentru cei care nu vor să stea cu familiile sau pentru cei care pleacă din autoizolare şi atunci sunt în carantină instituţionalizată, dar îşi plătesc carantina şi hrana”.

Eficacitatea măștii sanitare, dovedită de cercetătorii din Hong Kong după teste pe hamsteri

Teste realizate pe hamsteri au dovedit că utilizarea măştii sanitare reduce în mod considerabil răspândirea noului coronavirus, au anunţat duminică oamenii de ştiinţă de la Universitatea din Hong Kong.

Aceşti cercetători sunt printre primii din lume care au demarat un studiu pentru a afla dacă purtarea măştii poate să îi împiedice pe purtătorii simptomatici şi pe cei asimptomatici ai virusului SARS-CoV-2 să infecteze alţi indivizi.

Coordonaţi de profesorul Yuen Kwok-yung, un renumit expert din domeniul coronavirusurilor, cercetătorii asiatici au plasat cuşti cu hamsteri infectaţi în prealabil în proximitatea altor cuşti în care se aflau animale sănătoase, informează AFP citată de Agerpres.

Măşti chirurgicale au fost plasate între cele două tipuri de cuşti, cu un curent de aer care bătea dinspre cuştile animalelor bolnave spre cele ale animalelor sănătoase.

Rezultatele au arătat că transmiterea virusului a scăzut cu peste 60% atunci când măştile erau instalate între cuşti. Două treimi dintre hamsterii sănătoşi au fost infectaţi într-o săptămână atunci când măştile nu erau instalate.

Rata de infectare a scăzut la puţin peste 15% când măştile erau plasate doar peste cuştile cu animale infectate şi a fost de 35% atunci când erau plasate doar peste cuştile cu hamsteri sănătoşi.

„Este foarte clar că folosirea măştilor pe subiecţi infectaţi (…) este mai importantă decât orice altceva”, a declarat profesorul Yuen în faţa jurnaliştilor din Hong Kong.

„Ştim deja de acum că o mare parte dintre persoanele infectate nu prezintă simptome, deci purtarea universală a măştii este cu adevărat importantă”, a adăugat el.

Profesorul Yuen este unul dintre experţii în microbiologie care au descoperit virusul SARS atunci când acesta a apărut în 2003 şi a făcut 300 de victime în Hong Kong. El a pledat încă din primele momente ale epidemiei în favoarea purtării măştii de către populaţie.

La patru luni după apariţia primelor cazuri de COVID-19 în China, autorităţile din Hong Kong au reuşit să limiteze la o mie numărul cazurilor de infectare cu noul coronavirus, care a provocat doar patru decese pe această insulă.

Experţii sunt de părere că utilizarea măştilor sanitare şi amplele campanii de testare a populaţiei şi de depistare a bolnavilor sunt motivele aflate în spatele acestui succes medical într-un oraş cu o populaţie de 7,5 milioane de locuitori şi care se află pe o insulă situată la mică distanţă de China continentală.

Asociația Distribuitorilor Europeni de Medicamente donează 5.000 de cutii de Eutirox 100 mcg

Asociația Distribuitorilor Europeni de Medicamente (ADEM) a încheiat, cu avizul Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România, un acord de donație cu Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România (COPAC) și Asociația Pacienților cu Afecțiuni Autoimune (APAA) cu scopul de a contracara criza de Euthyrox din țară, se arată într-un comunicat de presă transmis de APAA.

Medicamentul Eutirox 100 mcg donat, este importat din Spania, cu respectarea legislației române în vigoare, autorizat de către Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România și este echivalentul produsului comercializat în România sub denumirea de Euthyrox 100 mcg. Acest medicament este esențial în tratamentul pacienților cu afecțiuni tiroidiene, în patologia gușii benigne sau maligne ale adultului, în completarea deficitelor de substituție cu hormoni tiroidieni, în hipotiroidie sau în cazul extirpărilor totale sau parțiale ale tiroidei (tiroidectomie). Un comprimat de Eutirox 100 mcg conține levotiroxină sodică 100μg disponibil în noua formulă.

Se estimează că în România sunt în jur de 500.000 de pacienți cu afecțiuni tiroidiene care au ca recomandare tratamentul cu acest medicament. Cele 5.000 de cutii de Eutirox 100 mcg, cu o valoare totală de 85.839 lei sunt disponibile începând cu data de 20.05.2020.

Pacienții care au nevoie de acest medicament în tratamentul curent se vor prezenta în una dintre farmacile cuprinse în lista disponibilă AICI cu rețeta, scrisoarea medicală sau alt document eliberat de către medic care recomandă un tratament cu Euthyrox.

Persoanele care nu se pot deplasa pot trimite un reprezentant la farmaciile menționate cu o copie după documentele precizate mai sus.

Mulțumim și pe această cale farmaciilor implicate voluntar în acest proiect care, prin gestul lor vin în întâmpinarea nevoilor comunității din care fac parte, mai precizează comunicatul citat.