Ziua Medicului de Familie: Dr Sandra Alexiu, despre medicina de familie în pandemia de coronavirus

Andreea
-
0
Ziua Medicului de Familie: Dr Sandra Alexiu, despre medicina de familie în pandemia de coronavirus

Dr Sandra Alexiu, preşedintele Asociaţiei Medicilor de Familie Bucureşti Ilfov, a vorbit, intermediul platformelor RoHealthReview şi SănătateaTV, despre importanța medicinei de familie, dar și despre schimbările aduse în această ramură, de pandemia de coronavirus.

Explicațiile au loc în contextul Zilei Medicului de Familie, sărbătorită pe data de 19 mai.

Dr Sandra Alexiu, preşedintele Asociaţiei Medicilor de Familie Bucureşti Ilfov, a declarat că în perioada pandemiei, şi activitatea medicinei de familie s-a modificat, adaptându-se la tot ce înseamnă nou.

Cea mai importantă schimbare este telemedicina care, cu toate că în România nu era permisă, pandemia a făcut posibilă aplicarea ei şi în ţara noastră.

“Asta deschide un drum important, pe care noi ne-am dorit să mergem de mulţi ani şi până acum nu am avut ocazia. Sperăm că se va reglementa acest lucru. În toate ţările în care teleconsultaţia era deja reglementată , s-a intensificat acest tip de consultaţie la distanţă, astfel încât pacienţilor să li se asigure asistenţa medicală şi în acelaşi timp să se realizeze partea de distanţare socială şi siguranţă”, a afirmat dr Sandra Alexiu.

Teleconsultaţia, reglementată până la 1 octombrie

Sandra Alexiu a precizat că din pin punct de vedere al legislaţiei actuale, teleconsultaţia este reglementată până la data de 1 octombrie, inclusiv neutilizarea cardului de sănătate.

„Având în vedere că vorbim de un interval mai mare de timp, şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate se va adapta cu modificarea legislaţiei, astfel încât teleconsultaţia să facă parte în mod firesc din medicina de familie aşa cum se întâmplă în toate ţările. S-a accentuat profilul de teleconsultaţie în toate ţările, dar medicii de familie din România au trebuit să o ia de la zero pentru că nu am mai trecut prin asta. Ne-am inspirat de la colegii noştri din alte ţări care practică teleconsultaţia de multă vreme”, a declarat preşedintele Asociaţiei Medicilor de Familie Bucureşti Ilfov.

Dincolo de schimbările aduse de pandemia de coronavirus, Sandra Alexiu a subliniat că specialitatea medicinei de familie este reglementată din punct de vedere academic, făcându-se pregătire prin rezidenţiat.

Medicina de familie menţine sistemul de sănătate în echilibru

În majoritatea ţărilor, rezidențiatul de medicină de familie durează patru ani, dar există şi ţări în care se fac rezidenţiate de trei sau cinci ani, dar şi state în care nu se face rezidenţiat pentru medicină de familie, numărul celor din urmă fiind din ce în ce mai mic. Și asta pentru că, potrivit dr Alexiu, toate statele preferă să aibă medicină de familie înalt specializată, în contextul în care asistenţa medicală primară poate rezolva un procent de până la 90% din toate prezentările pacienţilor, şi practic menţin sistemul de sănătate într-un echilibru care să nu supraglomereze spitalele sau centrele de înaltă specializare.

“Pentru noi, asta reprezintă un lucru foarte important pentru că este o responsabilitate mare pentru breasla noastră pentru care trebuie să fie bine pregătită şi este şi o onoare”, a adăugat preşedintele Asociaţiei Medicilor de Familie Bucureşti Ilfov.

Potrivit acesteia, în toate ţările unde există zone rurale sau izolate, medicina de familie este practic singura specialitate care asigură sistemul de sănătate în zona respectivă.

“Este singurul contact pe care unii dintre pacienţii noştri îl au cu sistemul de sănătate şi doar dacă apar probleme grave ei trebuie să meargă mai departe. Asta înseamnă că sunt oameni care este posibil ca toată viaţa să nu se întâlnească cu spitalul, ci doar cu medicul lor de familie. Asta înseamnă o relaţie specială, o relaţie personală cu pacienţii, care se duce cumva deasupra celei de specialitate şi o relaţie care se întinde pe foarte mulţi ani şi pe mai multe generaţii, aşa încât, la sfârşitul carierei un medic de familie poate spune că a îngrijit câteva generaţii care s-au născut şi au trecut în nefiinţă prin faţa şi prin braţele lui”, după cum a afirmat dr Sandra Alexiu.

Câţi medici de familie profesează în România şi câte consultaţii au acordat în 2019

Andreea
-
0
Câţi medici de familie profesează în România şi câte consultaţii au acordat în 2019

Un număr de 11.682 medici de familie, dintre care 8.973 femei și 2.709 bărbați, sunt înregistraţi la Registrul Național al Medicilor , potrivit Colegiului Medicilor din România.

Cifrele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate arată că pentru anul 2019, medicii de familie au efectuat, facturat și validat un numar de 30.720.485 servicii medicale.

“Am participat activ, dar am și urmărit eforturile dumnevoastră din ultimii ani de a convinge că medicina de familie este o specialitate clinică la fel ca oricare alta și vă aplaudăm reușita. Nu întâmplător, România deține, prin unul dintre colegii noștri, președinția Uniunii Europene a Medicilor Omnipracticieni(UEMO). Cunoaștem foarte bine problemele financiare, administrative și birocratice cu care stimate colege și stimați colegi vă confruntați, poate mai mult decât medicii din celelalte specialități”, se arată în mesajul transmis de Colegiul Medicilor din România, cu ocazia Zilei Medicului de Familie.

De asemenea, CMR a transmis că „dorim să vedem o medicină de familie capitalizată pentru a face față mai bine obiectivului de calitate, astăzi tot mai solicitat, dorim să se instituie o și mai bună cooperare intersectorială între medicina de familie, ambulatoriu de specialitate și spital”.

 

Care este reacţia Chinei după ce Trump a ameninţat că îngheaţă finanţarea pentru OMS

Andreea
-
0
Care este reacţia Chinei după ce Trump a ameninţat că îngheaţă finanţarea pentru OMS

China i-a reproşat marţi preşedintelui american Donald Trump că „se sustrage de la obligaţiile sale” faţă de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), după ameninţări ale preşedintelui american că va îngheţa pe termen nedefinit finanţarea pentru această agenţie a ONU, transmite AFP.

Acest demers al şefului Casei Albe, care reproşează OMS că este prea indulgentă cu Beijingul, urmăreşte „să întineze eforturile Chinei faţă de epidemia” de COVID-19, a denunţat în faţa presei un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe chinez, Zhao Lijian, potrivit Agerpres.

Trump a ameninţat luni să reconsidere apartenenţa SUA la OMS dacă agenţia nu se angajează să aplice „îmbunătăţiri substanţiale” în funcţionarea sa în decurs de 30 de zile, denunţând această instituţie că ar fi demonstrat o „lipsă alarmantă de independenţă” faţă de China.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe chinez, Zhao Lijian, a declarat presei marţi că SUA încearcă să denigreze China şi au calculat greşit încercând să dea vina pe China pentru a evita să recunoască propria responsabilitate pentru modul de gestionare a crizei de către Washington.

Ultimatum dat de Trump pentru OMS: 30 de zile pentru „îmbunătăţiri substanţiale”

Andreea
-
0
Ultimatum dat de Trump pentru OMS: 30 de zile pentru „îmbunătăţiri substanţiale”

Preşedintele american Donald Trump a ameninţat luni că suspendă definitiv contribuţia SUA la Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) dacă aceasta nu procedează la „îmbunătăţiri substanţiale” în termen de 30 de zile, adăugând că ar putea lua în considerare revizuirea apartenenţei Statelor Unite la Organizaţie, potrivit AFP.

„Dacă OMS nu se angajează să procedeze la îmbunătăţi substanţiale în termen de 30 de zile, voi transforma suspendarea temporară a finanţării către OMS într-o măsură permanentă şi voi reconsidera calitatea noastră de membru în cadrul Organizaţiei”, subliniază Trump într-un mesaj pe Twitter, publicând fotocopia unei scrisori în acest sens adresate şefului OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus.

În cursul zilei de luni, el a declarat că OMS a „făcut o treabă foarte tristă” în gestionarea virusului şi va lua în curând o decizie cu privire la finanţarea SUA.

În scrisoarea sa, Trump a declarat că singura cale de urmat pentru OMS este să-şi demonstreze independenţa faţă de China, adăugând că administraţia sa a început deja discuţii asupra reformei cu Tedros.

„Este clar că paşii greşiţi repetaţi din partea voastră şi a organizaţiei voastre pentru a răspunde la pandemie a costat extrem de scump lumea. Singura cale de urmat pentru Organizaţia Mondială a Sănătăţii este aceea de a-şi putea dovedi independenţa faţă de China”, subliniază preşedintele american în scrisoare.

Trump: OMS, „este o marionetă a Chinei”

Tot luni, Donald Trump afirmase de la Casa Albă: „Nu sunt mulţumit de Organizaţia Mondială a Sănătăţii”, „este o marionetă a Chinei”.

În text, preşedintele american enumeră exemple a ceea ce el consideră drept erori ale OMS în gestionarea pandemiei, în special ignorarea primelor rapoarte despre apariţia virusului şi o abordare prea apropiată şi indulgentă faţă de China.

OMS a declarat luni că o anchetă independentă privind răspunsul global la virus va începe cât de curând „la momentul potrivit” şi că a primit sprijin şi o promisiune de fonduri importante din partea Chinei, sub luminile reflectoarelor întrucât se află la originea pandemiei.

Cu sediul la Geneva, OMS – o agenţie specializată a ONU – conduce iniţativa globală pentru dezvoltarea de vaccinuri, teste şi medicamente sigure şi eficiente pentru prevenirea, diagnosticarea şi tratarea COVID-19.

Peste 4,75 milioane de oameni s-au contaminat pe glob cu SARS-CoV-2, dintre care 314.414 au decedat, potrivit unui bilanţ întocmit luni de Reuters.

SUA au contribuit cu peste 400 de milioane de dolari la OMS în 2019, sau aproximativ 15% din bugetul organizaţiei.

Anul acesta, Washingtonul a acordat OMS circa 58 milioane de dolari, au declarat înalţi responsabili ai administraţiei Trump luna trecută, jumătate din ceea ceea ce trebuie să achite pentru 2020 drept cotizaţie.

SUA alocă tradiţional mai multe sute de milioane de dolari pe an ca finanţare voluntară programelor specifice ale OMS, precum eradicarea poliomielitei, boala care poate fi prevenită prin vaccin, combaterea HIV, a hepatitei şi tuberculozei, programelor dedicate sănătăţii mamei, a nou-născutului, copilului şi adolescentului.

Stimulentul financiar pentru personalul medical. Când vor fi efectuate primele plăţi

Andreea
-
0
Stimulentul financiar pentru personalul medical. Când vor fi efectuate primele plăţi

Primele plăţi ale stimulentului financiar acordat personalului medical vor fi efectuate până la sfârşitul acestei săptămâni, a declarat, marţi, ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloş, citat într-un comunicat al ministerului de resort.

„Primii medici primesc până la sfârşitul acestei săptămâni stimulentul pe care îl merită cu prisosinţă pentru efortul depus. Aproximativ 14.550 de cadre sunt plătite prin Ministerul Sănătăţii şi 29.700 prin Casa Naţională de Asigurări de Sănătate”, a menţionat Marcel Boloş.

Pe de altă parte, ministrul Fondurilor Europene a precizat că două spitale au depus deja cereri pentru decontarea cheltuielilor echipamentelor medicale din fonduri europene, pe baza apelului de proiecte lansat vineri.

Cele două spitale care au depus cererile sunt Spitalul Clinic de Urgenţă Bagdasar Arseni şi Spitalul Municipiului Lupeni.

Alte 23 schiţe de proiect se află în curs de finalizare în aplicaţia informatică MySMIS.

Ministerul Fondurilor Europene a alocat acestui proiect 350 de milioane de euro, prin Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM), fondurile acoperind şi echipamentele achiziţionate începând cu 1 februarie.

Ministrul Fondurilor Europene a menţionat că evaluarea proiectelor depuse va dura o lună din momentul depunerii acestora.

„Ne propunem ca în maximum o lună de acum să parcurgem etapa evaluării proiectelor depuse şi spitalele să aibă deja semnate contractele de finanţare. Este important ca unităţile spitaliceşti să ţină cont de condiţiile de finanţare şi dotările solicitate spre decontare să fie relevante în contextul actual cauzat de coronavirus. Apelul a fost lansat la termenul asumat şi spitalele au tot sprijinul în accesarea eficientă a banilor europeni. La fel ca în cazul acordării stimulentului financiar pentru personalul medical, am creat toate mecanismele necesare”, a precizat Marcel Boloş.

Proiectele din cadrul apelului lansat de Ministerul Fondurilor Europene pot fi depuse în sistemul informatic MySMIS 2014 până la data de 30 septembrie 2020, având sprijinul tehnic al echipei alocate de conducerea Ministerului Fondurilor Europene pentru a accelera procesul de aplicare la resursele financiare europene în cazul spitalelor care nu sunt familiarizate cu sistemul, se menţionează în comunicatul transmis de Ministerul Fondurilor Europene.

În cadrul apelului vor fi finanţate mai multe tipuri de proiecte: proiecte de tip A, cu valoare maximă de 10 milioane de euro, se adresează unităţilor publice sanitare şi de suport pentru pacienţii testaţi pozitiv sau suspecţi cu virusul SARS-CoV-2, precum şi celor din sistemul naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională. Proiectele au în vedere finanţarea echipamentelor medicale necesare în tratamentul pacienţilor; proiecte de tip B, cu valoare maximă de 15 milioane de euro, cu parteneri eligibili IGSU şi Ministerul Apărării Naţionale şi sunt destinate spitalelor modulare şi secţiilor de terapie intensivă mobilă; proiecte de tip C, a căror valoare maximă nu poate depăşi 3 milioane de euro, au drept solicitanţi eligibili autorităţile publice locale, în parteneriat cu furnizorii publici de servicii de asistenţă socială din judeţ pentru categoriile vulnerabile. Proiectele sunt destinate protecţiei personalului implicat în lupta cu pandemia, suplimentar stimulentului financiar de 2.500 lei acordat tot din fonduri europene personalului medical şi auxiliar.

Pandemia de coronavirus restricţionează accesul la diagnostic şi tratament pentru pacienţii oncologici

Andreea
-
0
Pandemia de coronavirus restricţionează accesul la diagnostic şi tratament pentru pacienţii oncologici

Pacienții oncologici sunt puși în pericol de restricționarea accesului la diagnostic și tratament în timpul pandemiei de coronavirus, atenţionează reprezentanţii Fundaţiei Renaşterea.

“Operațiile amânate sau chiar anulate, imposibilitatea continuării tratamentelor, schimbarea schemelor de tratament sau stresul cauzat de toată această situație sunt doar câteva dintre modurile în care pandemia de coronavirus afectează acești pacienți, toate cu efecte extrem de grave asupra sănătății lor mentale și fizice”, atenţionează reprezentanţii Fundaţiei, prin intermediul unui comunicat.

Pe baza studiului emis de organizația Europa Donna – Transforming Breast Cancer Together – Impact of Covid-19 on Breast Cancer Patients, Fundația Renașterea a centralizat mai multe provocări cu care se confruntă în această perioadă sistemul de sănătate din domeniul oncologic din România, cu accent pe cancerul la sân, printre acestea numărându-se:

• Resurse diminuate pentru îngrijirea pacienților cu cancer de sân, înregistrate în urma redirecționării eforturilor către abordarea pandemiei de COVID-19. Pacienții cu cancer de sân și personalul medical din secțiile de oncologie se confruntă cu provocări tot mai mari pentru a asigura continuitatea serviciilor și a asistenței. În plus, închiderea frontierelor și limitările la exporturi și importuri ar putea amenința accesul la anumite tratamente pentru cancerul de sân.

• Întârzieri în screening și diagnostic. În climatul actual, este dificil pentru pacienții care se confruntă cu simptome precoce ale bolii să solicite asistență medicală, atât din lipsa serviciilor disponibile sau a accesului foarte greoi la servicii medicale de diagnostic, cât și a fricii de a contracta virusul. În plus, majoritatea programelor de screening sunt în prezent în așteptare și consulturile medicale care nu sunt considerate urgente sunt întârziate. Acest lucru este problematic, deoarece diagnosticarea precoce al bolii este un element cheie în tratarea cu succes a cancerului de sân. Ca atare, pacientul poate ajunge, în această perioadă, la un diagnostic în stadiu mai avansat, care este mai dificil de tratat, necesită mai multe resurse și ar putea avea un impact negativ asupra ratei de supravietuire.

• Întârzieri în tratamentul cancerului de sân. Din cauza situației actuale, au fost încetinit sau chiar blocat accesul la anumite servicii, inclusiv intervențiile chirurgicale care nu sunt considerate urgente. Acest lucru a dus la anularea a numeroase controale medicale și monitorizări, ceea ce pune în pericol pacienții cu un risc mai mare de recidivă sau progresie a bolii. De asemenea, adaugă stres psihic enorm pentru pacienții care sunt deja afectati de primirea acestui diagnostic.

• Întreruperea studiilor clinice. În multe domenii, a existat o suspendare temporară a unor studii clinice, fie pentru că a fost nevoie ca subiecții de studiu să se auto-izoleze, fie pentru că profesioniștii din domeniul sănătății au fost redirecționați către sarcini legate de COVID-19. Continuitatea acestor studii este esențială, deoarece ele reprezintă adesea o linie importantă de tratament pentru pacienții cu cancer de sân avansat sau pentru pacienții care nu răspund la tratamente standard.

• Stres crescut cauzat de întreruperea tratamentelor și de frica de COVID-19. Întârzierile descrise mai sus în procedurile și intervențiile chirurgicale programate pot provoca o suferință emoțională considerabilă pacienților cu cancer de sân, care, de multe ori, se găsesc în situații dificile atunci când primesc vestea referitoare la amânarea procedurii chirurgicale sau a tratamentului lor.

În plus, persoanele diagnosticate cu cancer sunt mai vulnerabile și sunt susceptibile să dezvolte complicații din cauza virusului. Pacienții cu cancer de sân care fac chimioterapie, terapie biologică sau radiații au sistem imunitar slăbit, ceea ce le expune unui risc mai mare de complicații dacă sunt infectați. Acest lucru mărește și mai mult sarcina de stres pe care bolnavii cu cancer de sân o au deja din cauza stării lor.

• Stres pentru supraviețuitorii de cancer. Anularea examenelor medicale periodice, precum mamografiile, ecografiile și chiar a servicii de suport psihologic pentru reintegrarea in cursul firesc al vieții, creează o anxietate enormă pentru supraviețuitoarele cancerului mamar.

“În concluzie, este absolut necesară facilitarea accesului pacienților cronici la diagnostic și tratament, cât mai curând, prin crearea de circuite separate, protocoale și măsuri de protecție, atât în ceea ce privește serviciile medicale de diagnostic – investigații imagistice și consult medical – cât și procedurile de tratament și intervenții chirurgicale”, se arată în comunicatul Fundaţiei.

Potrivit aceleiaşi surse, un cancer depistat în stadii incipiente are șanse de vindecare de peste 80%, în condițiile în care există posibilitatea unui screening preventiv, dar în această perioadă de pandemie COVID-19, accesul la investigații profilactice a fost îngreunat de restricțiile impuse de starea de urgență.

„Sistarea activității cabinetelor de ambulatoriu de specialitate sau din policlinici îngreunează foarte mult diagnosticul precoce sau controalele post terapeutice pentru pacienții oncologici. Astfel, mulți pacienți se vor prezenta mai târziu, cu simptomatologie agravată și stadii avansate ale bolii”, a afirmat dr. Brândușa Aldea, medic primar obstretică-ginecologie, chirurg oncolog la Institutul Oncologic București, Centrul Medical de Excelență Renașterea.

Cum sunt afectate pacientele cu tratamente finalizate

Potrivit aceleiaşi surse, o altă categorie defavorizată o reprezintă pacientele cu tratamentele finalizate, care trebuie să se prezinte periodic la reevaluări. Ele au, până la 5 ani de la finalizarea tratamentului, risc de recidiva, iar o intervenție rapidă le ajută să redevină sănătoase.

„Probabil, după cum știm sau simțim, pandemia a schimbat normalitatea pe care o cunoșteam cu toții! Din păcate, această modificare a normalității a lovit puternic situația pacienților oncologici în România: de exemplu, pacienți diagnosticați imagistic cu leziuni suspecte nu au mai avut unde să efectueze biopsiile, pacienți programați pentru evaluare post chimioterapie, radioterapie sau evaluare trimestrială au fost amânați sau trimiși la oncologia de teritoriu, unde nu au avut acces, nefiind în evidență privind controalele anterioare, iar pacienți care urmau să fie operați și cărora li se administrase deja chimio neoadjuvantă, nu s-au mai putut opera în timp util, unii amânând intervenția și ieșind din perioada de siguranță”, a declarat Victoria Asanache, navigator de Pacienți, președintele Asociației Amazonia.

Victoria Asanache mai explică cum, în toată această perioadă, unele paciente diagnosticate cu cancer de col uterin nu au mai putut începe radioterapia, alți pacienți nu au mai putut beneficia de gratuitate pentru investigații imagistice, întrucât spitalele la care erau programați au devenit spitale-COVID și nu au găsit locuri în alte unități decât contra cost, iar unii pacienți aflați sub tratament nu au mai fost primiți la seriile de chimioterapie sau radioterapie, întrucât spitalul a depistat pacienți sau personal infectat. În plus, s-a înregistrat o reducere în achiziția unor medicamente scumpe de tipul celor de imunoterapie.

Alte 155 de cazuri noi de îmbolnăvire cu COVID-19. Numărul total ajunge la 17.191 de persoane infectate

Andreea
-
0
Alte 155 de cazuri noi de îmbolnăvire cu COVID-19. Numărul total ajunge la 17.191 de persoane infectate

Grupul de Comunicare Strategică a anunţat că de la ultima informare au fost înregistrate alte 155 de noi cazuri de îmbolnăvire cu COVID-19, astfel că până marţi, pe teritoriul României, au fost confirmate 17.191 de cazuri de persoane infectate.

Şi asta după ce luni, au fost anunţate 165 de noi cazuri de îmbolnăvire cu noul coronavirus.

Dintre persoanele confirmate pozitiv, 10.166 au fost declarate vindecate și externate.

Totodată, până acum, 1.126 persoane diagnosticate cu infecție cu COVID-19, internate în spitale din Dolj, București, Iași, Suceava, Arad, Bacău, Timiș, Cluj, Neamț, Hunedoara, Constanța, Satu Mare, Sibiu, Ialomița, Bistrița-Năsăud, Covasna, Dâmbovița, Vrancea, Galați, Caraș-Severin, Mureș, Giurgiu, Bihor, Argeș, Vaslui, Botoșani, Alba, Sălaj, Brașov, Mehedinți, Teleorman, Gorj, Prahova, Vâlcea, Călărași, Maramureș, Olt și Ilfov, au decedat.

La ATI, în acest moment, sunt internați 195 de pacienți.

Pe teritoriul României, în carantină instituționalizată sunt 11.808 de persoane. Alte 24.415 de persoane sunt în izolare la domiciliu și se află sub monitorizare medicală.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 322.074 de teste.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 463 de apeluri la numărul unic de urgență 112 și 1.869 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetățenilor.

În ceea ce privește situația cetățenilor români aflați în alte state, potrivit informațiilor obținute de misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României în străinătate, 2.923 de cetățeni români au fost confirmați ca fiind infectați cu COVID-19 (coronavirus): 1.698 în Italia, 561 în Spania, 30 în Franța, 487 în Germania, 87 în Marea Britanie, 28 în Olanda, 2 în Namibia, 3 în SUA, 4 în Austria, 3 în Belgia, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Elveția, 2 în Turcia și câte unul în Argentina, Tunisia, Irlanda, Luxemburg, Emiratele Arabe Unite, Malta, Brazilia și Suedia. De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) și până la acest moment, 103 de cetățeni români aflați în străinătate, 31 în Italia, 19 în Franța, 34 în Marea Britanie, 8 în Spania, 5 în Germania, 2 în Belgia, unul în Suedia, unul în Elveția, unul în SUA și unul în Brazilia, au decedat.

Dintre cetățenii români confirmați cu noul coronavirus, 22 au fost declarați vindecați: 9 în Germania, 9 în Franța, 2 în Indonezia, unul în Luxemburg și unul în Tunisia.

VIDEO DSU a realizat un ghid pentru călătoria cu maşina personală pe timpul stării de alertă

Andreea
-
0
VIDEO DSU a realizat un ghid pentru călătoria cu maşina personală pe timpul stării de alertă

 

 

Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă a realizat un ghid cu măsuri de protecţie împotriva coronavirusului, adresat celor care merg cu maşina personală, pe timpul stării de alertă.

“În vederea diminuării riscului de infectare cu noul Coronavirus, cu ajutorul Necula Agency – Inspirational Video Content prin proiectul “Voluntarii Împreună” desfășurat la nivelul DSU, am elaborat un material video despre cum să călătorim în siguranță cu mașina personală”, au anunţat reprezentanţii DSU.

Materialul video, disponibil pe platforma „Fii pregătit” are scopul de a ajuta cetăţenii să înțeleagă mai bine riscurile şi pentru a-i informa asupra măsurilor de prevenire şi comportamentului pe care să-l aibă în diferite situaţii de urgenţă de amploare sau dezastru.

Celelalte victime ale COVID-19

Andreea
-
0
Celelalte victime ale COVID-19

Sunt peste 1.100… Cei care au pierdut lupta cu COVID-19 în România. Dincolo de ei se află, însă, cei care nu apar în statistici. Cei ale căror decese nu sunt legate direct de infecția cu SARS-Cov-2… Și care, totuși, poate au murit tot ca urmare a pandemiei…

Astăzi scriu despre cei cărora le-a fost prea teamă să meargă la spital sau la cabinetele medicale pentru a nu se infecta cu noul coronavirus, despre cei pe care spitalelor le-a fost prea teamă să îi primească… cei care nu păreau urgențe. Și poate că nu erau în momentul acela, dar au devenit pe parcurs. Despre cei care s-au stins în tăcere, acasă…

Numărul lor nu apare în raportări – nici nu ar avea cum. Dar trebuie să știm cu toții că ei există și că sunt tot victime ale COVID-19, chiar dacă indirecte.

Pandemia de coronavirus nu înseamnă numai virusul în sine: înseamnă teamă, uneori irațională, înseamnă haos, chiar dacă nu întotdeauna vizibil, și înseamnă singurătate – multă singurătate. Mai ales pentru bătrâni și pentru bolnavi.

Este o perioadă în care afecțiunile cronice scapă ușor de sub control, în care complicațiile evoluează necontrolat – mai ales dacă nu dor.

Pacienții și medicii deopotrivă evită consultațiile față în față – și pe bună dreptate. Este responsabilitatea noastră, a tuturor, să facem tot ce putem pentru a limita răspândirea bolii. Ce facem, însă, cu bunicii reticenți să meargă la medic oricum? Nu își vor suna niciodată medicul pentru un consult telefonic… De telemedicină nici nu cred că putem vorbi în cazul acestora. Ce facem cu bătrânii care au rude la sute și mii de kilometri distanță și care pur și simplu nu mai vor să se îngrijească? Pentru care izolarea fizică înseamnă, vrând-nevrând, și izolare socială și, de aici, o pierdere a voinței de a trăi și de a lupta cu bolile cronice… care ucid și acum la fel cum o făceau și înainte de COVID-19 și la fel cum o vor face și după.

Rudele lor nu pot decât să asiste neputincioase, la telefon, la stingerea lentă a unei vieți. Unele dintre ele nu pot să ajungă nici măcar să își conducă pe ultimul drum părintele sau bunicul. Intrarea pe teritoriul României din străinătate înseamnă intrarea în izolare 14 zile… Din nou, firesc, corect, dar o dramă în sine.

Cum redăm unui om care nu mai vrea să lupte dorința de a continua când suntem departe? Când nu putem să îl îmbrățișăm, când nu putem să îl strângem de mână, să îl privim în ochi, să îl sărutăm pe obraz… Cum ajungem la mintea unui om pentru care tehnologia este aproape o enigmă? Și sunt mulți astfel de oameni, pentru care telefonul sau ecranul nu stârnesc emoții și nu compensează nici măcar în cea mai mică măsură lipsa apropierii fizice a celor dragi.

Organizația Mondială a Sănătății pune un accent deosebit pe menținerea moralului persoanelor în vârstă… Mai ușor de spus decât de făcut.

Toate aceste întrebări rămân fără răspuns. Nici nu așteaptă nimeni răspuns la ele. Iar tragedii mai mari se întâmplă în fiecare clipă, în toată lumea. Astăzi aș vrea însă, să ne aducem aminte cu toții că pandemia de COVID-19 înseamnă mai mult decât boala în sine. Aduce cu ea drame la care nu ne gândim până când nu ne lovim de ele. Să trimitem un gând și pentru ele… celelalte victime ale COVID-19. Poate în altă perioadă, ar fi avut mai multe șanse.

Recomandările OMS: Cum dezinfectăm suprafeţele

Andreea
-
0
Recomandările OMS: Cum dezinfectăm suprafeţele

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) face o serie de recomandări privind curățarea și dezinfectarea suprafeţelor, pentru a diminua potențialul transmiterii coronavirusului, prin obiectele contaminate.

Potrivit aceleiaşi surse, deși obiectele și suprafețele contaminate nu au fost încă legate în mod concludent de transmiterea SARS-CoV-2, demonstrarea contaminării suprafețelor în unitățile sanitare și experiențele de contaminare a suprafețelor legate de transmiterea ulterioară a infecției în cazul altor coronavirusuri au dus la recomandări privind curățarea și dezinfectarea pentru a diminua potențialul transmiterii prin obiectele contaminate cu SARS-CoV-2 în 34 de unități sanitare și nesanitare.

Astfel, în unitățile sanitare, suprafețele din mediul înconjurător se referă la suprafețele mobilierului și alte obiecte fixe (de ex. mese, scaune, pereți, întrerupătoare, periferice de computer), precum și la suprafețele de echipamente medicale necritice (echipamente care intră în contact doar cu pielea intactă, cum ar fi manșetele de măsurare a tensiunii, scaune rulante, incubatoare).

Potrivit OMS, aceste suprafețe trebuie curățate frecvent cu apă și detergent, urmată de aplicarea unui dezinfectant.
Printre cei mai obișnuiți dezinfectanți folosiți care s-au dovedit a fi eficienți împotriva SARS-CoV-2 se numără:

  • etanolul 70-90%,
  • soluții pe bază de clor (de exemplu, hipoclorit) cu concentrație de la 0,1% (1000 ppm) pentru dezinfectarea generală a mediului sau de 0,5% (5000 ppm) pentru obiectele contaminate cu sânge și cu alte fluide corporale,
  • peroxid de hidrogen >0,5%.

Durata minimă recomandată pentru expunerea suprafeței la acești dezinfectanți este de un minut sau în conformitate cu instrucțiunile producătorului.

Dezinfectarea suprafeţelor în unitățile nesanitare

În unitățile nesanitare, suprafețele includ mobilier și alte obiecte fixe, cum ar fi blaturi, balustrade, precum și podele și pereți. Potrivit OMS, dezinfectanții ar trebui aplicați pe suprafețele atinse frecvent pentru a reduce contaminarea potențială cu virusul SARS-CoV-2 în locațiile comunitare, unde riscul de contaminare nu este cunoscut (de exemplu, săli de sport, birouri, restaurante, unități de cazare), precum și în gospodării și unități ne-tradiționale unde sunt cazate persoane bolnave sau suspecte de COVID-19.

În spațiile închise nu este recomandată aplicarea de rutină a dezinfectanților pe suprafețe prin pulverizare sau fumigație (cunoscută și sub denumirea de afumare).

Pulverizarea suprafețelor atât în unitățile sanitare cât și în cele ne-sanitare (de exemplu, gospodăriile pacienților) cu dezinfectanți nu va fi eficientă și poate dăuna persoanelor.

Curăţarea manuală a suprafeţelor

Potrivit OMS, în cazul în care se aplică dezinfectanți trebuie realizată curățarea manuală a suprafețelor, prin aplicarea de apă și detergent și frecarea suprafețelor pentru a asigura eliminarea fizică a materialelor organice, urmată de curățarea cu o cârpă sau cu o lavetă înmuiată în dezinfectant.

Pulverizarea sau fumigarea spațiilor exterioare (cum ar fi străzi, trotuare, pasarele sau piețe) nu este recomandată pentru a elimina sau a inactiva SARS-CoV-2 sau alți agenți patogeni. Străzile și trotuarele nu sunt considerate căi de infecție pentru COVID-19.

Mai mult, dezinfectanții sunt inactivați de murdărie și deșeuri și nu este fezabilă curățarea și îndepărtarea manuală a întregii materii organice din astfel de spații. Chiar și în absența materiei organice, este puțin probabil ca pulverizarea chimică să acopere în mod adecvat toate suprafețele pe durata timpului de contact necesar pentru a inactiva agenții patogeni.

Pulverizarea persoanelor cu dezinfectanți, nerecomandată

Pulverizarea persoanelor cu dezinfectanți (cum ar fi într-un tunel, poartă sau cameră) nu este recomandată în niciun caz.

Această practică poate fi dăunătoare fizic și psihologic și nu reduce capacitatea unei persoane infectate de a răspândi virusul prin picături (salivă sau secreții nazale) sau contact.

Efectul toxic al pulverizării de substanțe chimice, cum ar fi clorul, pe persoane, poate duce la iritații la nivelul ochilor și pielii, bronhospasm cauzat de inhalare și efecte potențiale gastro-intestinale, cum ar fi greața și voma.

În prezent nu se cunoaște rolul obiectelor contaminate ca mod de transmitere a COVID-19 în general și nici necesitatea practicilor de dezinfectare pentru atenuarea transmiterii virusului în afara unităților sanitare.

Cu toate acestea, principiile de prevenire și control al infecțiilor concepute pentru a atenua răspândirea agenților patogeni în unitățile sanitare, inclusiv practicile de curățare și dezinfectare au fost adaptate în prezent pe scară largă în recomandările pentru locațiile din mediile ne-sanitare.

În toate tipurile de unități, inclusiv în cele în care resursele limitate nu permit realizarea regulată a curățării și dezinfectării, spălarea frecventă a mâinilor și evitarea atingerii feței trebuie avute în vedere ca abordare de prevenție primară pentru a reduce modul suspectat de transmitere asociat cu contaminarea suprafețelor.

Ca și alte coronavirusuri, coronavirusul 2 care cauzează sindromul respirator acut sever (SARS-CoV-2) este un virus cu un înveliș exterior lipidic, ceea ce îl face mai susceptibil la dezinfectanți în comparație cu virusuri fără înveliș exterior, cum ar fi rotavirusul, norovirusul și virusul poliomielitic.

Virusul care provoacă COVID-19 este transmis în principal prin contact apropiat și picături respiratorii (salivă și secreții nazale), cu posibilă transmisie aeriană în spațiile în care se efectuează proceduri generatoare de aerosoli.

1...1.8361.8371.838...3.320Pagina 1.837 din 3.320