213 cazuri nou-confirmate de infecție cu SARS-CoV-2 în România – recordul ultimelor 7 zile

Ileana Toma
-
0
213 cazuri nou-confirmate de infecție cu SARS-CoV-2 în România – recordul ultimelor 7 zile

Un număr de 213 persoane au fost confirmate în ultimele 24 de ore ca fiind infectate cu noul coronavirus SARS-CoV-2 – cel mai mare număr din ultimele 7 zile.

Numărul total al cazurilor confirmate de COVID-19 este de 18.070. Dintre persoanele confirmate pozitiv, 11.399 au fost declarate vindecate și externate.

Numărul deceselor a ajuns la 1.179.

La ATI, în acest moment, sunt internați 188 de pacienți.

Numărul de cazuri confirmate, pe județe, potrivit raportării Institutului Național de Sănătate Publică:

 

Nr. crt. Județ Număr de cazuri confirmate
1. Alba 318
2. Arad 695
3. Argeș 235
4. Bacău 490
5. Bihor 546
6. Bistrița-Năsăud 320
7. Botoșani 710
8. Brașov 685
9. Brăila 25
10. Buzău 158
11. Caraș-Severin 112
12. Călărași 80
13. Cluj 538
14. Constanța 269
15. Covasna 230
16. Dâmbovița 258
17. Dolj 195
18. Galați 571
19. Giurgiu 211
20. Gorj 117
21. Harghita 115
22. Hunedoara 626
23. Ialomița 352
24. Iași 477
25. Ilfov 451
26. Maramureș 94
27. Mehedinți 105
28. Mureș 661
29. Neamț 871
30. Olt 75
31. Prahova 96
32. Satu Mare 61
33. Sălaj 85
34. Sibiu 483
35. Suceava 3.438
36. Teleorman 130
37. Timiș 498
38. Tulcea 141
39. Vaslui 157
40. Vâlcea 28
41. Vrancea 570
42. Mun. București 1.758
43. – 35
                                       TOTAL 18.070

 

Pe teritoriul României, în carantină instituționalizată sunt 6.973 de  persoane. Alte 60.423 de persoane sunt în izolare la domiciliu și se află sub monitorizare medicală.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 368.482 de teste.

Cum pot fi protejați pacienții oncologici în contextul pandemiei de COVID-19? Recomandările specialiștilor

Ileana Toma
-
0
Cum pot fi protejați pacienții oncologici în contextul pandemiei de COVID-19? Recomandările specialiștilor

”Îngrijirea pacienților cu boli neoplazice în perioada pandemiei generate de coronavirusul SARS-CoV-2 a reprezentat o încercare pentru practica medicală curentă a oncologilor. Pacienții cu cancer sunt mai susceptibili infecției decât populația generală, având un sistem imun deficitar marcat de limfopenie sau neutropenie, atât din cauza imunosupresiei produse de boală, cât și din cauza tratamentelor antineoplazice, precum chimioterapia, radioterapia și chirurgia. S-a promovat găsirea unui compromis rezonabil între riscul de infecție cu SARS-CoV-2 și riscul de evoluție a bolii oncologice, în condițiile amânării tratamentului de specialitate”. Este mesajul transmis de Societatea Națională de Oncologie Medicală din România (SNOMR), care a formulat o serie de recomandări.

Potrivit SNOMR, nu există o abordare universal valabilă în oncologia medicală pe perioada pandemiei COVID-19, iar deciziile terapeutice sau de urmărire diferă de la caz la caz. ”Heterogenitatea tipurilor de cancer, stadiile variabile în care acestea sunt diagnosticate și tratate, precum și caracteristicile diferite ale pacienților sunt factori care se iau în considerare pentru decizia individualizată, medicul oncolog punând în balanță riscul de infecție cu SARS-CoV-2 și beneficiile administrării terapiei oncologice. În cazul în care se hotărăște că tratamentul oncologic nu poate fi amânat, este necesară luarea tuturor măsurilor de siguranță pentru a proteja pacienții de infectarea cu noul coronavirus”, se arată în comunicatul de presă transmis de conf. dr. Dana Lucia Stănculeanu, președintele SNOMR.

 

Măsuri recomandate

 

Printre măsurile recomandate de SNOMR pentru a proteja pacienții oncologici de infectarea cu noul coronavirus se numără un „triaj telefonic” în ziua anterioară programării, pentru a identifica eventuale simptome sugestive de COVID-19.

 

Ierarhizare prioritară a tratamentelor oncologice pe 4 trepte

 

Provocarea medicilor oncologi este cu atât mai mare, cu cât se pune problema diagnosticului diferențial bazat pe imagistică (CT toracic) între metastaze pulmonare prin diseminare limfatică (progresie de boală oncologică),  pneumonite induse ca reacții adverse la tratamentele anti-neoplazice (de exemplu inhibitorii punctelor de control, gemcitabina, inhibitorii mTOR) și infecția virală ce determină COVID-19. Testarea pentru coronavirus este necesară în astfel de situații, iar tratamentul trebuie temporizat până se infirmă diagnosticul de COVID-19.

Au fost propuse diverse abordări, atât în recomandările internaționale ale societăților de oncologie, cât și în comunicatul redactat de Comitetul Director al Societății Naționale de Oncologie Medicală din România (SNOMR), încă de începutul instaurării stării de urgență.

În afara măsurilor generale recomandate de Ministerul Sănătații în legătură cu asistența medicală, SNOMR consideră că pentru activitatea specifică în oncologie, sunt necesare o serie de măsuri suplimentare, axate în principal pe reducerea aglomerării în serviciile de oncologie.

Astfel, pacienții care necesită exclusiv îngrijiri paliative sunt îndrumați către alte unități medicale sau centre paliative specializate, încercându-se și o ierarhizare prioritară a tratamentelor oncologice pe 4 trepte :

  • pacienți tratați cu intenție curativă (I),
  • pacienți tratați cu intenție paliativă, în prima linie terapeutică (II),
  • pacienți tratați cu intenție paliativă < 70 ani (III)
  • alți pacienți tratați cu intenție paliativă (IV).

 

Se preferă recoltarea de probe de laborator la domiciliu

 

De asemenea, s-au încurajat alternativele la spitalizarea convențională, de exemplu prin favorizarea formelor orale de tratament și adminsitrarea lor acasă pentru pacienții care urmează tratamente intravenoase disponibile și în formă orală (vinorelbină, capecitabină, ciclofosfamidă etc.) sau pentru pacienții care urmează tratament intravenos sau oral fără ca datele din literatură să sugereze o superioritate clară a unei strategii față de cealaltă (exemplu cancer de sân metastatic cu indicație potențială pentru chimioterapie intravenoasă sau hormonoterapie).

În cazul pacienților cu cancer metastatic cu creștere lentă și controlat luni întregi de aceeași terapie (de exemplu cancer de sân, colorectal, cancer de prostată etc), se pot lua în considerare pauzele terapeutice pe termen limitat, la indicația medicului curant care cunoaște îndeaproape evoluția pacientului, cu limitarea imunosupresiei acestuia și a expunerii la infecția cu coronavirus prin părăsirea locuinței pentru a se prezenta la spital.

În situațiile în care este posibil, se preferă recoltarea de probe de laborator la domiciliu și trimiterea rezultatelor acestora în sistem electronic (e-mail, telefon), pentru a scurta timpul de așteptare al pacienților în spital. Tot pentru limitarea timpului petrecut de pacienți în spital, s-a recomandat înlocuirea schemelor de tratament prelungit (de exemplu PEV 4-6 ore, scheme ziua 1-3 sau 1-5) cu alternative mai scurte de 1-2 zile (atunci când este posibil, în limite de siguranță), administrarea imunoterapiei la 4 sau 6 săptămâni (în loc de 2 sau 3 săptămâni), a bisfosfonaților la 3 luni (în loc de lunar) sau a schemelor săptămânale cu cele la 21 zile.

Modificări privind acordarea concediilor medicale până la finalul lunii septembrie

Ileana Toma
-
0
Modificări privind acordarea concediilor medicale până la finalul lunii septembrie

Certificatele de concediu medical eliberate începând cu data de 15 mai 2020 se pot transmite de către medicii curanți către persoanele asigurate și prin mijloace electronice de transmitere la distanță. Aceasta este una dintre prevederile unui ordin comun al ministrului Sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.

Certificatele de concediu medical acordate de medici, alții decât medicii de familie, se depun la plătitorii de indemnizații de asigurări sociale de sănătate fără viza medicului de familie, inclusiv prin mijloace electronice de transmitere la distanță, mai scrie în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

”Medicul de familie eliberează certificatul de concediu medical pentru carantină nu mai târziu de 30 de zile calendaristice de la data încetării perioadei de carantină”, se arată în normă.

 

Printre alte prevederi ale ordinului se numără:

 

  • Certificatele de concediu medical care cuprind a 91-a zi sau depășesc 183 de zile, precum și cele acordate pentru risc maternal se eliberează până la data de 30 iunie 2020 și se plătesc fără avizul medicului expert al asigurărilor sociale, respectiv fără avizul medicului de medicina muncii.
  • La externarea din spital a pacientului cu COVID-19, medicul curant eliberează certificatul de concediu medical atât pentru perioada internării, cât și pentru durata externării, cu înscrierea codului de indemnizație corespunzător.
  • În cazul în care la externarea din spital se impune continuarea îngrijirii pacientului, medicul curant stabilește perioada necesară îngrijirii și eliberează un nou certificat de concediu medical pentru perioada acordată la externare.
  • Dacă după expirarea concediului medical acordat la ieșirea din spital starea sănătății pacientului nu permite reluarea activității, medicul de familie, pe baza scrisorii medicale eliberate de medicul curant din spital, poate prelungi concediul medical pentru aceeași afecțiune cu cel mult 14 zile.

Cu excepția situațiilor în care un alt termen este prevăzut expres, prevederile se aplică până pe 30 septembrie.

Ordinul integral îl regăsiți în MO numărul 435, publicat aici.

Ministerul Sănătății cere 600.000 de lei în plus pentru carantină și alocația de hrană

Ileana Toma
-
0
Ministerul Sănătății cere 600.000 de lei în plus pentru carantină și alocația de hrană

Ministerul Sănătății cere alocarea a încă 600.000 de lei pentru completarea acoperirii cheltuielilor pentru carantină și alocație de hrană.

Un proiect de hotărâre de Guvern în acest sens a fost publicat în transparență decizională pe site-ul Ministerului Sănătății.

Astfel, Ministerul Sănătății afirmă că, în urma extinderii categoriilor de persoane care pot fi cazate în spațiile de carantină, dar și a faptului că cheltuielile aferente au crescut de aproape cinci ori în aprilie față de martie, iar o estimare pentru următoarea perioadă este imposibilă, este nevoie de fonduri suplimentare.

Mai mult, MS atrage atenția că în bugetul său au fost alocați 87.000 lei pentru cheltuielile cu carantina până la acest moment, iar cererile de decontare a cheltuielilor de carantină pentru luna aprilie sunt în valoare totala de cca 131.000 lei, iar pentru luna martie au fost de 26.772 lei. Astfel, suma alocată este insuficientă pentru decontarea în totalitate cererilor aflate în curs de decontare la acest moment.

Ministerul Sănătății explică faptul că, prin HG 269/2020 au fost reglementate noi categorii de persoane care pot fi carantinate în spaţiile special amenajate pentru carantină, după cum urmează:

a) personal medico-sanitar confirmat COVID-19 care nu necesită internarea sau personal medico-sanitar care interacționează cu pacienți și care optează pentru o formă de cazare în afara domiciliului după programul de lucru;

b) persoane confirmate COVID-19 asimptomatice sau cu forme ușoare pentru care nu este necesară internarea în unități sanitare pentru tratare.

Pentru personalul medico-sanitar care interacționează cu pacienți și care a optat pentru o formă de cazare în afara domiciliului după programul de lucru s-a efectuat doar decontarea alocației de cazare, deoarece:

– indemnizația de cazare este prevăzuta ca obligație prin art. 32 alin. (2) lit. c) din Regulamentul sanitar internațional (2005) privind furnizarea sau luarea de măsuri pentru a se oferi călătorilor puși în carantină hrană și apă în cantitate suficientă, cazare și îmbrăcăminte corespunzătoare, protecția bagajelor și a altor efecte personale ale acestora, mijloacele de comunicare necesare dacă este posibil într-o limbă pe care să o înțeleagă și orice alt sprijin corespunzător,

– personalul medico-sanitar care optează pentru o forma de cazare după programul de lucru nu are tratamentul persoanelor pentru care s-a impus măsura de carantină în spațiile special amenajate, acesta nefiind izolat 24/24h pe o perioadă de 14 zile în aceste spatii.

”Având în vedere numeroasele solicitări și propuneri de modificare de la diverse instituții și autorități înaintam următoarele modificări:

– Asigurarea a 2 mese/zi în spațiul special de carantina pentru personalul personal medico-sanitar și personal auxiliar sanitar care interacționează cu pacienți și care optează pentru o formă de cazare în afara domiciliului după programul de lucru. Aceste mese vor fi stabilite în funcție de programul de lucru al fiecărei persoane în parte.

Ministerul Sănătății menționează că nu se pot deconta cheltuieli pentru bunuri/servicii efectuate în afara spațiului de carantina.

– Se impune necesitatea de a se deconta și transportul persoanelor de la punctele de frontiera către spațiile de carantină, deoarece acesta reprezintă un efort financiar foarte mare pentru autoritățile care au această sarcină”, se arată în proiect.

”Totodată, considerăm că este necesară includerea în categoriile de persoane care pot fi carantinate în spațiile de carantină, în sensul că este recomandat să fie introdus și personalul auxiliar sanitar care interacționează cu pacienți și care optează pentru o formă de cazare în afara domiciliului după programul de lucru și personalul medico-sanitar și personalul auxiliar sanitar încadrat în centrele care efectuează dializa pentru pacienții confirmat COVID-19”, mai afirmă MS.

Testarea unui vaccin anti-COVID-19 intră în faza a II-a; peste 10.000 de persoane implicate, inclusiv copii

Ileana Toma
-
0
Testarea unui vaccin anti-COVID-19 intră în faza a II-a; peste 10.000 de persoane implicate, inclusiv copii

Copii și adulți în vârstă urmează să fie incluși în a doua fază a testării unui vaccin dezvoltat în parteneriat cu Universitatea Oxford împotriva noului coronavirus, scrie BBC NEWS.

Prima fază a început în aprilie și a implicat 1.000 de adulți sănătoși cu vârsta de maximum 55 de ani.

În prezent, peste 10.200 de persoane – inclusiv persoane peste 70 de ani și copii cu vârste cuprinse între 5 și 12 ani – vor fi incluse în studiu, pentru a testa efectele asupra sistemului lor imunitar.

”Am constatat deja un interes mare din partea persoanelor cu vârsta de peste 55 de ani care nu au fost eligibile să participe în faza I a studiului. Acum vom putea include și grupe de vârstă mai înaintate pentru a continua evaluarea vaccinului. De asemenea, vom include mai multe locuri unde se desfășoară studiul, din mai multe zone ale țării”, a spus Sarah Gilbert, professor de vaccinologie la Institutul Jenner, unul dintre cercetătorii implicați în dezvoltarea vaccinului.

Adulții vor primi una sau două doze fie din noul vaccin – ChAdOx1 nCoV-19 – fie din alt vaccin aprobat. Apoi, oamenii de știință vor compara numărul de infectări din ambele grupuri. Aceasta ar putea dura între două și șase luni, în funcție de câte persoane sunt expuse virusului.

Teste ale aceluiași vaccin pe maimuțe par să fi oferit protecție, într-o anumită măsură, împotriva bolii COVID-19.

Animalele aveau încărcături virale mai mici în plămâni și căile respiratorii, dar nu este sigur că efectul se va regăsi și la oameni.

Cercetătorii care au dezvoltat vaccinul au spus anterior că intenționează să creeze cel puțin un milion de doze de vaccin anti-COVID-19 până în septembrie anul acesta. Cu toate acestea, majoritatea experților estimează că va dura între 12 și 18 luni să dezvolte și să producă vaccinul.

În prezent sunt în curs de dezvoltare peste 100 de vaccinuri experimentale anti-COVID-19 în lume.

Ziua internațională pentru eradicarea fistulei obstetrice: O afecțiune prevenibilă care afectează milioane de femei

Georgiana Dicu
-
0
Ziua internațională pentru eradicarea fistulei obstetrice: O afecțiune prevenibilă care afectează milioane de femei

Lupta pentru eradicarea fistulei obstetrice, una dintre cele mai grave și tragice leziuni care pot apărea în timpul nașterii, ar putea fi amenințată de actuala pandemie de COVID-19, avertizează ONU.

Fistula obstetrică afectează anual între 50.000 și 100.000 de femei, potrivit datelor OMS. Fistula obstetrică poate fi prevenită: poate fi evitată în mare măsură prin întârzierea vârstei primei sarcini, încetarea practicilor tradiționale dăunătoare și acces în timp util la îngrijire obstetrică.

Din păcate, actuala pandemie afectează toate aceste măsuri preventive în țările în curs de dezvoltare, în care încă există fistula obstetrică – țări în care sistemele de îngrijire a sănătății, chiar înainte de apariția coronavirusului, nu au reușit să ofere îngrijiri medicale accesibile și de calitate mamelor.

Din cauza COVID-19, numărul fetelor minore căsătorite ar putea crește cu 13 milioane până în 2030. Familiile sărace sunt mai susceptibile să-și căsătorească fiicele minore pentru că nu-și pot permite să le întrețină, în special în criza economică ce va urma pandemiei, avertizează ONU.

Pandemia este, de asemenea, de așteptat să provoace întârzieri semnificative în programele pentru eradicarea mutilării genitale feminine (FGM), un factor care contribuie la fistula obstetrică.

Sute de mii de femei și fete din Africa sub-Sahariană, Asia, regiunea arabă și America Latină și Caraibe trăiesc cu această rană.

Femeile care se confruntă cu această afecțiune care poate fi prevenită suferă incontinență urinară constantă, ceea ce duce adesea la izolare socială, infecții ale pielii, afecțiuni renale și chiar deces dacă este lăsată netratată.

O intervenție chirurgicală poate repara fistula cu rată de succes de până la 90% pentru cazurile mai puțin complexe.

Costul mediu al acestui tratament, care include intervenții chirurgicale, post-operator, asistență medicală și reabilitare, este de 600 de dolari americani (USD) per pacientă.

Un fost majordom al Casei Albe, care a lucrat sub 11 preşedinţi, a murit de COVID-19 la 91 de ani

Georgiana Dicu
-
0
Un fost majordom al Casei Albe, care a lucrat sub 11 preşedinţi, a murit de COVID-19 la 91 de ani

Wilson Roosevelt Jerman, fost majordom al Casei Albe care a lucrat timp de 11 administraţii prezidenţiale, a murit la 91 de ani de COVID-19, a informat familia sa mass-media locale.

Jerman a început să lucreze la Casa Albă în 1957 în timpul preşedintelui republican Dwight D. Eisenhower (1953-1961) şi s-a retras în 2012, în perioada mandatului lui Barack Obama (2009-2017).

Deşi iniţial a fost angajat la curăţenie, el a ocupat la puţin timp postul de majordom, o ascensiune promovată de fosta primă doamnă Jacqueline Kennedy în timpul preşedinţiei soţului său, John F. Kennedy (1961-1963), a povestit nepoata lui Jerman postului Fox News din Washington, relatează Agerpres.

O altă nepoată, Shanta Taylor Gay, a declarat pentru CNN că bunicul său, care a murit pe 16 mai, a fost un om care „nu a vorbit niciodată de politică” în casă.

„Era un om liniştit şi sever. Foarte generos, nu s-a supărat şi nu s-a plâns niciodată. Mereu a spus că a trăit o viaţă binecuvântată”, a spus ea.

Decesul lui Jerman a suscitat un val de condoleanţe din partea familiile foştilor preşedinţi Obama, Bush şi Clinton.

„Cu amabilitate şi grijă, Wilson Jerman a contribuit timp de mai multe decenii pentru a face din Casa Albă un adevărat cămin pentru familiile prezidenţiale, inclusiv a noastră”, notează într-un comunicat fosta prima doamnă Michelle Obama.

La rândul său, una dintre fiicele lui George W. Bush (2001-2009), Jenna, a subliniat că datorită lui Jerman, Casa Albă a fost pentru ei ca un cămin. „Îl iubeam, familia mea îl iubea, ne va fi foarte dor de el”, a spus Jenna.

Aproape 95.000 de oameni au murit în SUA de COVID-19, o boală care a afectat în mod disproporţionat mai ales persoanele de culoare cum era Jerman.

COVID-19 expune cel puțin 80 de milioane de copii la boli precum difteria, rujeola sau poliomielita

Georgiana Dicu
-
0
COVID-19 expune cel puțin 80 de milioane de copii la boli precum difteria, rujeola sau poliomielita

Cel puțin 80 de milioane de copii sunt expuși riscului de a contracta boli precum difteria, rujeola și poliomielita, deoarece COVID-19 perturbă eforturile de vaccinare de rutină, avertizează OMS, UNICEF și Gavi.

Agențiile solicită eforturi comune pentru a furniza în mod sigur imunizarea de rutină și pentru a continua campaniile de vaccinare împotriva bolilor mortale care pot fi prevenite prin vaccin.

Avertismentul vine de la Organizația Mondială a Sănătății, UNICEF și Gavi, Alianța pentru vaccinuri, înaintea Summit-ului global pentru vaccinuri din 4 iunie, în cadrul căruia liderii mondiali se vor reuni pentru a ajuta la menținerea programelor de imunizare și pentru a atenua impactul pandemiei în țări cu nivel de trai scăzut.

Conform datelor culese de OMSi, UNICEF, Gavi și Sabin Vaccine Institute, furnizarea serviciilor de imunizare de rutină este îngreunată substanțial în cel puțin 68 de țări și poate afecta aproximativ 80 de milioane de copii sub vârsta de 1 an care trăiesc în aceste țări.

Din martie 2020, serviciile de imunizare de rutină au fost perturbate pe scară globală, fără precedent de la începutul anilor ’70. 53% din cele 129 de țări în care au fost disponibile date au raportat întreruperi moderate până la grave sau o suspendare totală a serviciilor de vaccinare în perioada martie-aprilie 2020.

Motivele pentru perturbarea acestor servicii variază. Unii părinți sunt reticenți să plece de acasă din cauza restricțiilor de circulație, a lipsei de informații sau pentru că se tem de infecția cu COVID-19. Și mulți angajați din domeniul sănătății nu sunt disponibili din cauza restricțiilor în călătorie, sau redistribuirii la sarcinile de răspuns COVID-19, precum și a lipsei de echipament de protecție.

Întârzierile în transportul vaccinurilor agravează situația. UNICEF a raportat o întârziere substanțială a livrărilor de vaccinuri planificate, din cauza măsurilor de blocare și a scăderii ulterioare a zborurilor comerciale și a disponibilității limitate a charter-urilor. Pentru a contribui la atenuarea acestui aspect, UNICEF apelează la guverne, la sectorul privat, la industria aeriană și la alții, pentru a elibera spațiul de marfă, la un cost accesibil pentru aceste vaccinuri de salvare a vieții. Gavi a semnat recent un acord cu UNICEF pentru a oferi finanțare în avans pentru a acoperi costurile crescute de transport pentru livrarea vaccinurilor, având în vedere numărul redus de zboruri comerciale disponibile pentru transport.

Săptămâna viitoare, OMS va emite noi recomandări cu privire la menținerea serviciilor esențiale în timpul pandemiei, inclusiv recomandări cu privire la modul de a oferi imunizări în condiții de siguranță.

Un jurnalist din Myanmar a primit 2 ani de închisoare pentru o știre greșită despre noul coronavirus

Georgiana Dicu
-
0
Un jurnalist din Myanmar a primit 2 ani de închisoare pentru o știre greșită despre noul coronavirus

Un jurnalist din Myanmar a fost condamnat la doi ani de închisoare după ce a publicat o ştire incorectă despre un presupus deces cauzat de coronavirus, a anunţat vineri avocatul său.

Zaw Ye Jtet, redactor-şef al site-ului web Dae Pyaw, a fost arestat pe 13 mai, în aceeaşi zi în care a apărut articolul care informa greşit despre moartea unei persoane în provincia Karen din estul ţării.

Sentinţa a fost pronunţată miercuri, în baza unui articol din codul penal privind provocarea de „teamă sau îngrijorare în rândul publicului”, relatează dpa citată de Agerpres.

Prevederea respectivă este considerată de critici ca un instrument utilizat de armata şi guvernul din Myanmar pentru a interzice dizidenţa.

Avocatul jurnalistului a declarat că acesta intenţionează să facă recurs, deoarece apreciază că acuzaţia este „incorectă”.

Oficial, în Myanmar s-au înregistrat doar 199 de cazuri de COVID-19 şi 6 decese după infectarea cu coronavirus – bilanţ privit cu scepticism de unii comentatori, care au ajuns la concluzia că situaţia este mai gravă.

Daniel Bastard, şeful biroului pentru Asia-Pacific al organizaţiei Reporteri Fără Frontiere, susţine că Zaw Ye Htet „încerca să scoată la lumină adevărul din spatele cifrelor oficiale nu prea credibile”.

Spania a înregistrat sub 100 de decese cauzate de COVID-19 pentru a șasea zi consecutiv

Georgiana Dicu
-
0
Spania a înregistrat sub 100 de decese cauzate de COVID-19 pentru a șasea zi consecutiv

Numărul zilnic al deceselor provocate de noul coronavirus în Spania s-a menţinut pentru a şasea zi consecutiv sub 100, în ultimele 24 de ore fiind înregistrate 56 de noi decese, a anunţat vineri Ministerul spaniol al Sănătăţii.

Însă acest bilanţ comunicat vineri nu cuprinde datele din regiunea Catalonia, unde informaţiile încă nu sunt definitivate, a spus la conferinţa sa de presă zilnică directorul Centrului de Alerte şi Urgenţe Sanitare, epidemiologul Fernando Simon.

De asemenea, numărul noilor cazuri de COVID-19 a crescut în Spania cu 1.787 faţă de ultima raportare de joi, însă această comparaţie nu este foarte relevantă pentru că mai multe regiuni comunică datele cu întârziere. Totalul cazurilor diagnosticate a ajuns la 234.824, relatează Agerpres.

1...1.8271.8281.829...3.319Pagina 1.828 din 3.319