Cum pot fi protejați pacienții oncologici în contextul pandemiei de COVID-19? Recomandările specialiștilor

0
152

”Îngrijirea pacienților cu boli neoplazice în perioada pandemiei generate de coronavirusul SARS-CoV-2 a reprezentat o încercare pentru practica medicală curentă a oncologilor. Pacienții cu cancer sunt mai susceptibili infecției decât populația generală, având un sistem imun deficitar marcat de limfopenie sau neutropenie, atât din cauza imunosupresiei produse de boală, cât și din cauza tratamentelor antineoplazice, precum chimioterapia, radioterapia și chirurgia. S-a promovat găsirea unui compromis rezonabil între riscul de infecție cu SARS-CoV-2 și riscul de evoluție a bolii oncologice, în condițiile amânării tratamentului de specialitate”. Este mesajul transmis de Societatea Națională de Oncologie Medicală din România (SNOMR), care a formulat o serie de recomandări.

Potrivit SNOMR, nu există o abordare universal valabilă în oncologia medicală pe perioada pandemiei COVID-19, iar deciziile terapeutice sau de urmărire diferă de la caz la caz. ”Heterogenitatea tipurilor de cancer, stadiile variabile în care acestea sunt diagnosticate și tratate, precum și caracteristicile diferite ale pacienților sunt factori care se iau în considerare pentru decizia individualizată, medicul oncolog punând în balanță riscul de infecție cu SARS-CoV-2 și beneficiile administrării terapiei oncologice. În cazul în care se hotărăște că tratamentul oncologic nu poate fi amânat, este necesară luarea tuturor măsurilor de siguranță pentru a proteja pacienții de infectarea cu noul coronavirus”, se arată în comunicatul de presă transmis de conf. dr. Dana Lucia Stănculeanu, președintele SNOMR.

 

Măsuri recomandate

 

Printre măsurile recomandate de SNOMR pentru a proteja pacienții oncologici de infectarea cu noul coronavirus se numără un „triaj telefonic” în ziua anterioară programării, pentru a identifica eventuale simptome sugestive de COVID-19.

 

Ierarhizare prioritară a tratamentelor oncologice pe 4 trepte

 

Provocarea medicilor oncologi este cu atât mai mare, cu cât se pune problema diagnosticului diferențial bazat pe imagistică (CT toracic) între metastaze pulmonare prin diseminare limfatică (progresie de boală oncologică),  pneumonite induse ca reacții adverse la tratamentele anti-neoplazice (de exemplu inhibitorii punctelor de control, gemcitabina, inhibitorii mTOR) și infecția virală ce determină COVID-19. Testarea pentru coronavirus este necesară în astfel de situații, iar tratamentul trebuie temporizat până se infirmă diagnosticul de COVID-19.

Au fost propuse diverse abordări, atât în recomandările internaționale ale societăților de oncologie, cât și în comunicatul redactat de Comitetul Director al Societății Naționale de Oncologie Medicală din România (SNOMR), încă de începutul instaurării stării de urgență.

În afara măsurilor generale recomandate de Ministerul Sănătații în legătură cu asistența medicală, SNOMR consideră că pentru activitatea specifică în oncologie, sunt necesare o serie de măsuri suplimentare, axate în principal pe reducerea aglomerării în serviciile de oncologie.

Astfel, pacienții care necesită exclusiv îngrijiri paliative sunt îndrumați către alte unități medicale sau centre paliative specializate, încercându-se și o ierarhizare prioritară a tratamentelor oncologice pe 4 trepte :

  • pacienți tratați cu intenție curativă (I),
  • pacienți tratați cu intenție paliativă, în prima linie terapeutică (II),
  • pacienți tratați cu intenție paliativă < 70 ani (III)
  • alți pacienți tratați cu intenție paliativă (IV).

 

Se preferă recoltarea de probe de laborator la domiciliu

 

De asemenea, s-au încurajat alternativele la spitalizarea convențională, de exemplu prin favorizarea formelor orale de tratament și adminsitrarea lor acasă pentru pacienții care urmează tratamente intravenoase disponibile și în formă orală (vinorelbină, capecitabină, ciclofosfamidă etc.) sau pentru pacienții care urmează tratament intravenos sau oral fără ca datele din literatură să sugereze o superioritate clară a unei strategii față de cealaltă (exemplu cancer de sân metastatic cu indicație potențială pentru chimioterapie intravenoasă sau hormonoterapie).

În cazul pacienților cu cancer metastatic cu creștere lentă și controlat luni întregi de aceeași terapie (de exemplu cancer de sân, colorectal, cancer de prostată etc), se pot lua în considerare pauzele terapeutice pe termen limitat, la indicația medicului curant care cunoaște îndeaproape evoluția pacientului, cu limitarea imunosupresiei acestuia și a expunerii la infecția cu coronavirus prin părăsirea locuinței pentru a se prezenta la spital.

În situațiile în care este posibil, se preferă recoltarea de probe de laborator la domiciliu și trimiterea rezultatelor acestora în sistem electronic (e-mail, telefon), pentru a scurta timpul de așteptare al pacienților în spital. Tot pentru limitarea timpului petrecut de pacienți în spital, s-a recomandat înlocuirea schemelor de tratament prelungit (de exemplu PEV 4-6 ore, scheme ziua 1-3 sau 1-5) cu alternative mai scurte de 1-2 zile (atunci când este posibil, în limite de siguranță), administrarea imunoterapiei la 4 sau 6 săptămâni (în loc de 2 sau 3 săptămâni), a bisfosfonaților la 3 luni (în loc de lunar) sau a schemelor săptămânale cu cele la 21 zile.

Articolul precedentModificări privind acordarea concediilor medicale până la finalul lunii septembrie
Articolul următor213 cazuri nou-confirmate de infecție cu SARS-CoV-2 în România – recordul ultimelor 7 zile