Testele clinice asupra hidroxiclorochinei vor fi reluate, anunță OMS

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a anunţat reluarea studiilor clinice asupra hidroxiclorochinei, la nouă zile după ce le-a suspendat în urma publicării unui studiu în prestigioasa revistă medicală The Lancet.

După analiza „datelor disponibile privind mortalitatea”, membrii Comitetului de securitate şi monitorizare au estimat „că nu există niciun motiv pentru a modifica protocolul” studiilor clinice, a anunţat directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, în cadrul unei conferinţe de presă virtuale.

Directorul OMS a declarat de asemenea că este „extrem de îngrijorat” în legătură cu focarul de coronavirus din America Centrală şi de Sud, unde infecţiile s-au răspândit rapid, relatează AFP şi Reuters citate de Agerpres.

Prestigioasa revistă medicală The Lancet s-a distanţat miercuri de studiul controversat şi foarte criticat pe care l-a publicat cu privire la hidroxiclorochină şi a recunoscut într-un avertisment formal că asupra subiectului acestui studiu planează „întrebări importante”.

Publicarea studiului în cauză a avut efecte imediate în întreaga lume, ducând la întreruperea studiilor clinice desfăşurate în diverse părţi ale lumii asupra hidroxiclorochinei, pentru că ajungea la concluzia că acest medicament folosit de foarte mult timp împotriva malariei nu este benefic pentru bolnavii de COVID-19 spitalizaţi şi că ar putea chiar să le facă rău.

Imediat după apariţia sa, numeroşi cercetători din întreaga lume şi-au exprimat îndoielile cu privire la studiu, printre aceştia numărându-se chiar şi oameni de ştiinţă care aveau deja o poziţie sceptică faţă de folosirea hidroxiclorochinei împotriva COVID-19.

Într-o scrisoare deschisă publicată la 28 mai, zeci de oameni de ştiinţă au subliniat că analiza minuţioasă a acestui studiu publicat de Lancet „a ridicat îngrijorări cu privire la metodologia şi integritatea datelor folosite în studiu”.

INSP a revenit asupra codului de deces în cazul asistentei din Botoșani

Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) a modificat codul de deces al asistentei medicale de la Secţia de boli infecţioase a Spitalului Judeţean de Urgenţă „Mavromati” din Botoşani care a decedat în urmă cu două săptămâni, după ce a fost spitalizată ca urmare a contactării virusului COVID-19.

Noul cod de deces stabilit este infectarea cu virusul COVID-19, a declarat, pentru Agerpres, directorul Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Botoşani, medicul Monica Adăscăliţei.

Asistenta Lenuţa Buta a murit pe 23 mai într-un spital din Iaşi, decesul fiind pus, în primă etapă, pe seama noului coronavirus. Două zile mai târziu, pe 25 mai, INSP a anunţat modificarea codului de deces al acesteia, ca urmare a faptului că ultimele două teste au fost negative.

Decizia a stârnit nemulţumirea atât a cadrelor medicale de la Spitalul Judeţean Botoşani, cât şi a Sindicatului „Solidaritatea sanitară” din Botoşani, care, pe 26 mai, au solicitat atât INSP, cât şi DSP Botoşani să reanalizeze codul de deces al asistentei medicale de 46 de ani.

Potrivit Legii 56/2020 pentru recunoaşterea meritelor personalului medical participant la acţiuni medicale împotriva COVID-1, urmaşii personalului medical decedat în urma complicaţiilor medicale cauzate de infectarea cu coronavirusul COVID-19 beneficiază de dreptul la pensie de urmaş până la împlinirea vârstei de 18 ani sau, dacă îşi continuă studiile într-o formă de învăţământ organizată potrivit legii, până la terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de 26 de ani; pensie de urmaş egală cu 75% din salariul de bază/solda de funcţie/salariul de funcţie avut/avută de personalul medical la data decesului; dreptul la asistenţă medicală şi medicamente gratuite în cadrul reţelei sanitare a Ministerului Sănătăţii sau, după caz, ministerele cu reţea sanitară proprie, cu decontarea cheltuielilor de către acestea; scutirea de la plata impozitului pe terenul şi pe clădirea folosită ca domiciliu aflate în proprietate sau coproprietate.

VIDEO – Premieră în sistemul medico-militar românesc realizată la SUUMC Dr. Carol Davila

O echipa medicală multidisciplinară a colaborat pentru ca prima intervenție de embolizare a unui anevrism cerebral cu stent deviator de flux, realizată în sistemul medico-militar românesc, să decurgă fără niciun fel de incident, anunță Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central ” Dr. Carol Davila”

„Intervenția a fost singura șansă la o viață normală pentru o pacientă în vârstă de 60 de ani, dat fiind faptul că aceasta suferea de un anevrism de arteră carotidă internă localizat intracerebral, un tip de anevrism ce reprezintă aproximativ 4% din incidenţa anevrismelor cerebrale, special prin mărimea lui și diametrul coletului de intare.

Anevrismul cerebral este o dilatație de natură patologică a unui vas arterial, care este predispusă, oricând, la ruptură. Acest eveniment medical (ruptura anevrismului) este fatală, în 50% din cazuri, înainte ca pacientul să se poată prezenta la spital. Consecința rupturii anevrismului cerebral este hemoragia subarahnoidiană – complicaţie care poate cauza decesul sau comorbidități grave.

Ruptura anevrismului este de obicei brutală, fara semne prevestitoare. Simptomele unui anevrism cerebral rupt sunt gradate folosind scala de severitate a hemoragiei subarahnoidiene, numita scala Hunt si Hess.

Embolizarea este o procedură de tip minim invaziv, realizată prin tehnici endovasculare care, astfel, prezintă o serie de avantaje pentru pacienţi: este rapidă, cu disconfort minim, duratele de spitalizare şi recuperare sunt scurte (1-2 zile), iar durerea postoperatorie este absentă.

Tehnica aleasă pentru tratamentul pacientei noastre a fost singura soluție viabilă, din punctul nostru de vedere, aceasta constând în implantarea, peste coletul anevrismal, a unui stent deviator de flux sangvin.

Postoperator pacienta nu prezintă niciun semn de deficit motor sau senzitiv, este conștiență, cooperantă și orientată temporo-spațial”, precizează sursa citată.

https://www.facebook.com/Spitalul.Universitar.Urgenta.Militar.Central/videos/679073076266282/

Video realizat de col. Oana Ciobanu și Daniel Iancu

Ibuprofenul va fi testat în tratamentul bolnavilor cu COVID-19 din Marea Britanie

Medicii din Marea Britanie vor testa eficienţa tratamentelor cu Ibuprofen pentru a vedea dacă acest medicament antiinflamator are capacitatea de a diminua dificultăţile respiratorii în cazul pacienţilor diagnosticaţi cu COVID-19 şi care prezintă simptome severe.

Testele vizează o formulă specială de Ibuprofen, despre care oamenii de ştiinţă afirmă că s-a dovedit a fi mai eficientă decât formula standard a acestui medicament în tratarea sindromului de detresă respiratorie acută (SDRA), o complicaţie a maladiei COVID-19.

Noua formulă a medicamentului a primit deja licenţa de utilizare în Marea Britanie pentru alte afecţiuni, informează agenția Reuters citată de Agerpres.

„Dacă va avea succes, valoarea globală pentru sănătatea publică a acestui studiu va fi uriaşă, ţinând cont de costul redus şi de disponibilitatea extinsă a acestui medicament”, a declarat Matthew Hotpot, directorul Centrului de cercetări biomedicale Maudsley din cadrul Institutului Naţional pentru Cercetări în Sănătate (NIHR) din Marea Britanie.

Testul britanic, care se va numi „LIBERATE”, va fi un studiu randomizat, bazat pe recrutarea unui număr de până la 230 de pacienţi în lunile următoare.

Studiul este coordonat de Guy’s & St Thomas NHS Foundation Trust din Londra, King’s College London şi compania farmaceutică SEEK Group.

În martie, ministrul Sănătăţii din Franţa a spus că oamenii nu ar trebui să folosească medicamente antiinflamatorii, precum Ibuprofen, dacă prezintă simtome de COVID-19, boala respiratorie cauzată de noul coronavirus (SARS-CoV-2).

Cu toate acestea, reprezentanţii autorităţilor de reglementare a medicamentelor din Statele Unite, Marea Britanie şi Uniunea Europeană, dar şi cei ai producătorului medicamentului Nurofen, Reckitt Benckiser, au afirmat că nu există nicio dovadă că Ibuprofenul ar agrava starea pacienţilor diagnosticaţi cu COVID-19.

MO: Modificările atribuțiilor în activitatea de testare pentru SARS-CoV-2

În Monitorul Oficial nr. 470/3.06.2020 a fost publicat Ordinul pentru modificarea și completarea Ordinului ministrului sănătății nr. 807/2020 pentru stabilirea atribuțiilor în activitatea de testare în vederea depistării infecției cu virusul SARS-CoV-2 la nivelul unor unități aflate în subordinea Ministerului Sănătății.

Modificările se referă la rolul și atribuțiile Institutului Național de Sănătate Publică (INSP), ale direcțiilor de sănătate publică județene și a municipiului București, precum și ale unităților sanitare și serviciului de ambulanță județean și al municipiului București, în ceea ce privește coordonarea și prioritizarea testării, recoltarea, transportul și analizarea probelor, precum și raportarea și centralizarea rezultatelor.

Reglementările sunt disponibile AICI, paginile 13-14.

Principalele provocări în managementul astmului sever

Conferința online ASTMUL SEVER: Provocări, perspective și abordări multidisciplinare a adus în prim-plan problematica managementului acestei afecțiuni respiratorii, într-o abordare complexă care vizează diagnosticul, tratamentul, controlul, educația pacientului cu astm sever. Evenimentul a fost organizat de Asociația de Educație în Boli Respiratorii – organizator științific și Sănătatea Press Group – producătorul evenimentului online și a fost dedicat exclusiv profesioniștilor în domeniul medical, specialiști implicați în îngrijirea pacienților cu astm.

Un panel de 9 experți a vorbit sutelor de medici care au urmărit conferința despre teme precum recuperarea respiratorie, aderența la tratament, necesitatea multidisciplinarității în diagnosticarea astmului sau provocarea tratării COVID-19 în cazul unui pacient cu astm.

„Exercițiul fizic în astmul bronșic duce la creșterea producției de antioxidanți care contrabalansează efectele bolii asupra aparatului respirator. Indicația reabilitării se pune atunci când pacientul este corect tratat medicamentos, iar în ciuda acestui fapt prezintă dispnee la efort și scăderea toleranței la efort. Pacienților cu astm le sunt recomandate activități precum: mersul pe jos, înotul, drumețiile, gimnastica, ciclismul într-o formă mai ușoară, dar și alte activități cum ar fi yoga, tai-chi”, a spus asist. univ. dr. Alina Croitoru, președintele Asociației de Educație în Boli Respiratorii.

„În ceea ce privește prevalența, știm că în astmul bronșic există comorbidități legate de patologia nazală, motiv pentru care etiologia acestora este în marea majoritate alergică. Aș sublinia rolul alergenilor inhalatori, praf de casă, polenuri, animale, mucegaiuri, care pot exacerba internările în urgență. Alergenii au rol bine stabilit în astmul sever, motiv pentru care este important să reducem expunerea la ei, dar tot ei ne-au oferit și țintele terapeutice asupra cărora să acționăm”, precizează prof. dr. Diana Deleanu, Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca.

„Echipa medicală devine parte a familiei pacientului cu astm sever și este important modul în care ne poziționăm alături de pacient și de a crește aderența la tratament. Este extrem de important să educăm pacienții cu astm. Este foarte important să informăm și să educăm nu doar pacientul cu astm, ci și familia și populația generală. Nu orice tuse înseamnă infecție cu SARS-CoV-2. Pentru monitorizarea calității vieții medicii au mai multe instrumente la dispoziție, de la cele legate de administrarea unor chestionare până la răspunsul la telefon. Vorbim de o aderență bună atunci când 80% din recomandări sunt urmate.Vorbim de aderență suboptimală atunci când pacientul poate să aibă reacții adverse la medicația pe care o folosește, atunci când nu își permite costurile”, este de părere asist. univ. dr. Beatrice Mahler, managerul Institutului de Pneumoftiziologie Marius Nasta.

Prof. Dr. Florin Mihălțan, președintele secțiunii Somnologie a Societății Române de Pneumologie a declarat: „Vorbim de o provocare la provocare. Pentru noi pneumologii și pentru alergologi astmul bronșic este o provocare. Acest COVID are multe fețe și una dintre ele va fi în această perioadă atât pentru pneumologi cât și pentru momentul inițial de pneumonie care se adaugă pe un element de compensare astmatică. Din nefericire, astmul vine la pachet cu multe alte comorbidități și virusul (SARS-CoV-2 n.r.) este triggerul, dar el deschide drumul spre spitalizare.”

„Astmul este o chestie absolut fantastică din punct de vedere fiziopatologic. În final în fața unui pacient cu astm sever trebuie să ne mișcăm repede pentru că știm să abordăm biomarkerii care sunt elementele ce gestionează nu numai încadrarea corectă, ci sunt și factorii de predicție a răspunsului la tratament. Avem nevoie de o echipă multidisciplinară pentru că în momentul în care scoatem la iveală toate comorbiditățile avem nevoie de toți colegii noștri medici din celelalte specialități”, spune prof. dr. Roxana Nemeș, viitorul președinte al Societății Române de Pneumologie.

Prof. dr. Cristian Oancea, managerul Spitalului Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Victor Babeș” Timișoara: „Diagnosticul de astm sever nu se pune de azi pe mâine. Trebuie să treacă un an sau peste un an cu o echipă multidisciplinară ca să documentăm un astm sever. Trebuie să vedem dacă astmul este astm, pentru că sunt foarte multe boli implicate. Pe lângă planul de self management al pacientului, trebuie să existe și planul de tratament al pacientului. Deci în primul rând trebuie să vedem dacă pacientul și-a înțeles boala, apoi dacă astmul este astm și în al treilea rând este tratarea comorbidităților.”

„Prevalența astmului bronșic este în creștere dar din fericire, datorită terapiilor, prognosticul s-a îmbunătățit mult. 10% dintre pacienții cu astm sever ajungeau la terapie intensivă și 2% erau intubați. Acești pacienți ajung să fie intubați destul de târziu, au complicații cu risc agravant. Ei reprezintă o provocare pentru intensiviști”, spune conf. dr. Radu Stoica, Șef secție ATI Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta.

„Astmul bronșic nu este o boală omogenă, este una heterogenă. Cu toate că pacienților li se recomandă o terapie adecvată treptei de tratament, în mai puțin de 60% din cazuri se obține un control adecvat al bolii. Astmul sever este la rândul lui o boală care este heterogenă. Să ne sprijinim pacienții și să îi încurajăm să își urmeze tratamentul”, recomandă conf. dr. Claudia Toma, directorul Școlii Societății Române de Pneumologie.

Prof. Dr. Ruxandra Ulmeanu, președintele Societății Române de Pneumologie: „Astm sever înseamnă simptome, medicație complexă, îngrijire medicală multiplă. Acești pacienți au cea mai mare nevoie de noi soluții. Astmul nu mai e o singură boală. Astmul este acum o rețea biologică complexă. Avem de a face cu mecanisme distincte și cu forme clinice multiple. Alianța interdisciplinară pentru un pacient cu astm este esențială. Astmul sever necesită o evaluare multidimensională. În contextul actual este esențială purtarea măștii și distanțarea socială pentru o perioadă de timp.„

The Lancet a publicat o „expresie de îngrijorare” legată de studiul despre efectele negative ale hidroxiclorochinei

Prestigioasa revistă medicală The Lancet s-a distanţat de studiul controversat şi foarte criticat pe care l-a publicat cu privire la hidroxiclorochină şi a recunoscut într-un avertisment formal că asupra subiectului acestui studiu planează „întrebări importante”.

Prin urmare, The Lancet doreşte să-şi „alerteze cititorii cu privire la faptul că în atenţia sa au fost ridicate obiecţii ştiinţifice serioase” cu privire la acest studiu, care este în prezent obiectul unui audit iniţiat de autorii săi, conform mesajului publicat de prestigioasa revistă, transmite AFP citată de Agerpres.

Acest avertisment a fost publicat marţi seară sub forma unei „expresii de îngrijorare„, declaraţie formală publicată de obicei de astfel de reviste ştiinţifice atunci când doresc să semnaleze că un anumit studiu ridică o serie de probleme.

Chiar dacă o astfel de „expresie de îngrijorare” nu are aceleaşi consecinţe ca retractarea studiului, ea este de natură să ridice semne de întrebare cu privire la anumite lucrări ştiinţifice.

Publicarea studiului în cauză a avut efecte imediate în întreaga lume, ducând la întreruperea studiilor clinice desfăşurate în diverse părţi ale lumii asupra hidroxiclorochinei, pentru că ajungea la concluzia că acest medicament folosit de foarte mult timp împotriva malariei nu este benefic pentru bolnavii de COVID-19 spitalizaţi şi că ar putea chiar să le facă rău.

Publicat la 22 mai, studiul se bazează pe datele a aproximativ 96.000 de pacienţi spitalizaţi în perioada decembrie – aprilie în 671 de spitale şi compară starea de sănătate a celor care au primit tratamentul cu hidroxiclorochină cu a celor care nu au primit acest tratament.

Imediat după apariţia sa, numeroşi cercetători din întreaga lume şi-au exprimat îndoielile cu privire la studiu, printre aceştia numărându-se chiar şi oameni de ştiinţă care aveau deja o poziţie sceptică faţă de folosirea hidroxiclorochinei împotriva COVID-19.

Într-o scrisoare deschisă publicată la 28 mai, zeci de oameni de ştiinţă au subliniat că analiza minuţioasă a acestui studiu publicat de Lancet „a ridicat îngrijorări cu privire la metodologia şi integritatea datelor folosite în studiu”.

Aceste date provin de la Surgisphere, care se prezintă ca o societate de analiză a datelor din domeniul sănătăţii, cu sediul în SUA.

Studiul a fost atacat cu virulenţă şi de către apărătorii hidroxiclorochinei, unul dintre cei mai proeminenţi fiind cercetătorul francez Didier Raoult. După ce deja a calificat acest studiu drept „dezordonat”, el a estimat că a fost realizat de cercetători „leneşi, necinstiţi şi stângaci”, într-un clip postat online marţi.

Printre semnatarii scrisorii deschise se numără medici, statisticieni şi oameni de ştiinţă din întreaga lume, de la instituţii de prestigiu precum Harvard, Imperial College of London sau Oxford.

Publicarea acestui studiu în revista The Lancet a determinat Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) să suspende „temporar”, din prudenţă, includerea de noi pacienţi în testele clinice cu hidroxiclorochină desfăşurate de partenerii săi în mai multe ţări.

Modificarea anexei la ordinul privind medicamentele din cadrul programelor naționale de sănătate, publicată în MO

În Monitorul Oficial nr. 470/3.06.2020 a fost publicat Ordinul ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate pentru modificarea și completarea anexei nr. 2 la Ordinul ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 1.605/875/2014 privind aprobarea modului de calcul, a listei denumirilor comerciale și a prețurilor de decontare ale medicamentelor care se acordă bolnavilor în cadrul programelor naționale de sănătate și a metodologiei de calcul a acestora.

Reglementările sunt disponibile AICI, paginile 3-12.

Medicii de familie incluși de Senat în lista beneficiarilor stimulentului de risc

Plenul Senatului a decis că stimulentul de risc de 2.500 de lei brut lunar se acordă tuturor medicilor de familie, pe perioada stării de urgenţă, prin adoptarea cu amendamente a OUG 64/2020, care modifică OUG 43/2020 referitoare la măsuri de sprijin decontate din fonduri europene, ca urmare a răspândirii coronavirusului.

Prin OUG 64/2020 se prevede acordarea stimulentului de risc în cuantum de 2.500 lei brut pe lună şi pentru alte categorii de personal din sistemul sanitar, în afară de cele prevăzute de OUG 43/2020, întrucât şi acestea sunt implicate în acţiunile cu risc ridicat de îmbolnăvire cu COVID-19.

OUG 64/2020 pentru completarea art. 8 din OUG 43/2020 referitoare la aprobarea unor măsuri de sprijin decontate din fonduri europene, ca urmare a răspândirii coronavirusului COVID-19, va fi dezbătută şi de Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz.

OMS, despre coronavirus: Omenirea, nevoită să trăiască mult timp cu această infecţie

Cel de-al doilea val de COVID-19 poate fi evitat, dar omenirea va fi nevoită să trăiască mult timp cu această infecţie, deoarece nu există încă o dată sigură pentru un vaccin, a declarat directorul regional al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) pentru Europa, Hans Kluge citat miercuri de EFE, potrivit Agerpres.

„Cel de-al doilea val nu este ceva ce nu poate fi evitat. Chiar dacă tot mai multe ţări adoptă măsuri de relaxare şi există un risc clar de reizbucnire a infecţiei”, a precizat şeful regional al OMS la o teleconferinţă.

Kluge a subliniat că în prezent lucrurile „nu stau mai bine decât la începutul anului”, întrucât nu există un vaccin împotriva maladiei COVID-19. „Vestea bună este că am învăţat multe din primul val şi, dacă va mai fi altul, vom fi pregătiţi”, a adăugat responsabilul OMS.

În ce priveşte vaccinul, el a precizat că „încă nu există o dată concretă pentru elaborarea lui”, deşi oameni de ştiinţă din întreaga lume lucrează în acest sens. Când va exista un vaccin, a subliniat el, OMS va face tot ce-i stă în putinţă pentru a-l putea distribui în mod echitabil între ţările lumii.

Kluge a declarat că, în pofida unei scăderi a numărului de contagieri, riscurile încă persistă în multe ţări: „În unele asistăm la o stabilizare a situaţiei şi la o descreştere graduală a infecţiilor; Rusia şi Ucraina au intrat pe acest drum”, a precizat el.

Rusia a înregistrat miercuri alte 8.536 cazuri de COVID-19, care au ridicat la 432.277 numărul total al contagierilor. Moscova, focarul infecţiei în Rusia, a raportat miercuri 1.842 de noi cazuri, cea mai scăzută cifră din ultimele şase săptămâni.

În Ucraina, potrivit ultimelor date, au fost diagnosticate 483 noi cazuri de coronavirus în ultimele 24 de ore, în timp ce numărul total al infectărilor în întreaga ţară se cifrează la 24.823.

OMS a cerut însă ţărilor din Europa, inclusiv Rusiei, să respecte recomandările sale în momentul flexibilizării restricţiilor, mai ales că Moscova a anunţat organizarea unor evenimente de masă, precum Târgul anual de carte din acest sfârşit de săptămână din Piaţa Roşie sau parada militară din 24 iunie.