Spitalul Clinic Colentina va fi primul spital digitalizat

Spitalul Clinic Colentina va fi primul spital digitalizat, a anunțat în urmă cu scurt timp, primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, în deschiderea ședinței ordinare a Consiliului General al Municipiului București.

”Dorim să digitalizam toate spitalele din Municipiul București. Ar fi folosit acest lucru și acum, în pandemie. Cred că pandemia nu a trecut, trebuie să fim în continuare vigilenți. Dar dacă testăm știm exact ce și cum putem relaxa. Primul spital digitalizat va fi Colentina”, a declarat Gabriela Firea.

Revenim cu detalii.

2.500 de lei pentru personalul medico-sanitar implicat în tratarea pacienţilor cu COVID-19

Personalul de specialitate medico-sanitar implicat direct în tratarea pacienţilor suspectaţi şi diagnosticaţi cu COVID-19 va primi un stimulant de 2.500 de lei brut, pe lună, ca urmare a promulgării și publicării în Monitorul Oficial a legii de aprobare a OUG 43/2020 privind acordarea stimulentului de risc.

Proiectul de lege, adoptat ieri în Plenul Camerei Deputaților, prevede că stimulentul de risc se acordă şi pe perioada stării de alertă, nu doar a stării de urgenţă.

”Se aprobă acordarea unui stimulent de risc în cuantum de 2.500 lei brut, pe lună, pentru personalul din domeniul asistenței sociale și comunitare, indiferent de forma de organizare a furnizorului de servicii sociale, implicat direct în sprijinirea și/sau îngrijirea persoanelor în vârstă, a copiilor, a persoanelor cu dizabilități și a altor grupuri vulnerabile, pe perioada stării de urgență, din fondul de salarii al unității angajatoare, prin transferuri de la bugetul de stat, de la titlul VI «Transferuri între unități ale administrației publice» sau de la alte titluri unde sunt bugetate sume cu această destinație, prin ordonatorul principal de credite, sau din fonduri europene. Stimulentul de risc acordat nu se cuprinde în baza lunară de calcul al contribuției de asigurări sociale, contribuției de asigurări sociale de sănătate, respectiv al contribuției asiguratorii pentru muncă, reglementată la titlul V «Contribuții sociale obligatorii» din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare”, se arată în lege.

De asemenea, ”stimulentul de risc acordat conform alin. (5) nu se cuprinde în baza lunară de calcul al contribuției de asigurări sociale, contribuției de asigurări sociale de sănătate, respectiv al contribuției asiguratorii pentru muncă, reglementată la titlul V «Contribuții sociale obligatorii» din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare”, mai prevede proiectul de lege.

 

 

Donații de peste 26.000 euro pentru Spitalului Clinic Căi Ferate Constanța în lupta cu Covid-19

Spitalul Clinic Căi Ferate Constanța a primit echipamente medicale în valoare de peste 26.000 de euro în vederea eficientizării activității spitalului, pentru un diagnostic rapid și o monitorizare optimă în evoluția bolii, în special pentru cazurile grave, vizând în primul rând, pacienții infectați cu Covid-19, se arată într-un comunicat al Asociației Dăruiește Aripi.

Echipamentele au fost achiziționate de Asociația Dăruiește Aripi cu sprijinul unui important operator portuar în domeniul depozitării și manipulării cerealelor din Constanța.

Achiziția constă în trei analizoare de laborator de ultimă generație, care asigură determinare ultra-rapidă și performantă, oferind un randament crescut actului medical din acest spital.

“Este pentru prima oară când susținem activitatea Spitalului Clinic Căi Ferate Constanța și sper ca această acțiune să înlesnească o strânsă colaborare între spital și operatorii portuari din Constanța, colaborare benefică de ambele părți”, a declarat Alina Pătrăhău, fondator Asociația Dăruiește Aripi.

“Mulțumim Asociației Dăruiește Aripi și sponsorilor acesteia pentru contribuția la creșterea capacității de intervenție promptă în cazurile critice și la eficientizarea actului medical, substanțial sporită la nivelul instituției noastre sanitare”,  a declarat Dr. Botezatu Iuliana, manager al Spitalului Clinic Căi Ferate Constanța.

“În spiritul valorilor de cooperare și dorința de a consolida sănătatea în comunitățile unde activăm, ne-am alăturat luptei împotriva epidemiei de Coronavirus la Constanța. Această acțiune este menită să sprijine sistemul de sănatate, implicit comunitatea. Ne dorim să oferim sprijin pentru ca pacienții să primească tratamente eficiente care să le asigure o viață sănătoasă“, a declarat  Marco Orioli, general manager al companiei care a susținut financiar achiziția echipamentelor.

Spitalul Clinic Căi Ferate Constanța asigură asistență medicală în perimetrul platformei portuare și este atestată pentru siguranță și sănătate în domeniul transporturilor, fiind unul dintre cele 15 spitale din rețeaua națională a Ministerului Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor din România. Are o configurație complexă, de tip multipavilionar  – 4 unități medicale, cu o capacitate totală de 166 de paturi.

Copiii din Italia au experimentat tulburări de somn în perioada de izolare, arată un studiu

În perioada de izolare impusă pentru a preveni răspândirea noului coronavirus, cei mai mulţi copii au avut probleme cu somnul, au fost anxioşi sau iritabili, potrivit unui studiu prezentat de Ministerul Sănătăţii din Italia.

Potrivit Ministerului, studiul a fost realizat pe baza unui sondaj la nivel naţional efectuat de spitalul pentru copii Gaslini din Genova pe un eşantion de 6.800 de familii, dintre care 3.251 cu copii.

Rezultatele au sugerat că 65% dintre copiii de sub şase ani şi 71% dintre cei cu vârsta cuprinsă între 6-18 ani au raportat „probleme de comportament sau simptome de regresie”, a precizat spitalul, informează dpa, citată de Agerpres.

Cele mai frecvente probleme în ceea ce priveşte copiii sub 6 ani au fost tulburările de somn, iritabilitatea şi anxietatea, iar la cei mai mari, dificultăţile de respiraţie, tulburările de somn şi proasta dispoziţie.

Potrivit cercetătorilor, adolescenţii s-au dus la culcare mai târziu şi au avut probleme în a se trezi dimineaţa, experimentând ceea ce a fost descris de către aceştia drept ”o schimbare de fus orar acasă”.

Italia a fost prima ţară din Europa care a intrat în carantină la nivel naţional, pe 10 martie. Măsurile de auto-izolare la domiciliu au fost eliminate treptat începând din 4 mai.

Italia a fost una dintre cele mai afectate ţări de noul coronavirus la nivel mondial. Luni, Agenţia de Protecţie Civilă plasa bilanţul epidemiei de COVID-19 în această ţară la 237.290 de contaminări şi 34.371 de decese.

Capitala Letoniei are o statuie imensă dedicată eforturilor depuse de personalul medical în timpul pandemiei

O sculptură imensă dedicată eforturilor depuse de doctori, asistente şi ceilalţi membri ai personalului medical în timpul pandemiei de COVID-19 a fost inaugurată în Letonia

Sculptura de şase metri, intitulată „Medic pentru Lume”, a fost dezvelită marţi în faţa Muzeului Naţional de Artă din Riga, purtând semnătura sculptorului Aigars Bikse, profesor la Academia de Arte din Letonia.

Ea înfăţişează o doctoriţă purtând mască şi mănuşi de protecţie, care a părăsit camera de tratament şi face un exerciţiu de întindere a muşchilor, cu ochii închişi, pregătindu-se pentru următoarea perioadă de gardă medicală, informează dpa.

„Prin această sculptură, am dori să exprimăm că este datoria noastră ca societate să ne asumăm responsabilitatea de a ne asigura că medicii beneficiază de condiţii adecvate şi că sunt recompensaţi în consecinţă pentru a putea să îşi îndeplinească sarcinile de lucru”, a precizat Aigars Bikse.

Sculptorul consideră că pandemia de coronavirus şi teama de moarte i-a determinat pe mulţi oameni să-şi schimbe perspectiva asupra corpului medical.

Potrivit artistului leton, noua sculptură, realizată din spumă poliuretanică, a fost creată în mod deliberat la o dimensiune impresionantă.

Sculptura a fost realizată printr-o iniţiativă publică care s-a concretizat în doar câteva săptămâni, plecând de la o idee a artistului menţionat. Douăzeci de companii şi organizaţii au fost implicate în acest proiect.

OMS va modifica recomandările de tratament pentru COVID-19 în funcție de studiul privind dexametazona

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a anunţat că îşi va actualiza liniile directoare privind tratamentul administrat persoanelor diagnosticate cu COVID-19 în concordanţă cu rezultatele unui studiu clinic conform căruia un medicament accesibil şi obişnuit poate ajuta la salvarea pacienţilor în stare critică.

Rezultatele studiului clinic, anunţate marţi de cercetători din Marea Britanie, au demonstrat că dexametazona, utilizată încă din anii ’60 pentru diminuarea inflamaţiei în afecţiuni precum artrita, reduce cu circa o treime rata deceselor în rândul pacienţilor cel mai grav afectaţi de COVID-19, internaţi în spitale.

Unii medici s-au arătat însă precauţi, invocând posibile reacţii adverse şi solicitând mai multe informaţii, informează Reuters.

Liniile directoare ale OMS pentru tratarea pacienţilor infectaţi cu noul coronavirus se adresează profesioniştilor din domeniul sanitar şi caută să utilizeze cele mai recente date pentru a informa medicii cu privire la cea mai bună modalitate de abordare a tuturor etapelor bolii, de la depistare până la externare.

Deşi rezultatele studiului privind dexametazona sunt preliminare, cercetătorii din spatele acestuia au declarat că sugerează faptul că medicamentul ar trebui să devină modalitatea standard de îngrijire în cazul pacienţilor cei mai afectaţi.

În cazul pacienţilor conectaţi la ventilatoare pulmonare, s-a demonstrat că tratamentul reduce mortalitatea cu aproximativ o treime, iar pentru pacienţii care necesită doar administrarea de oxigen, rata de mortalitate a fost redusă cu aproximativ o cincime, conform constatărilor preliminare ale studiului.

Beneficiile au fost observate doar la pacienţii cu COVID-19 în stare gravă, nu şi la cei cu simptome mai uşoare.

”Acesta este primul tratament despre care s-a demonstrat că reduce mortalitatea la pacienţii cu COVID-19 care necesită oxigen sau suport la ventilator”, a declarat directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus.

OMS a transmis că aşteaptă datele complete ale studiului în zilele următoare. ”OMS va coordona o meta-analiză pentru a înţelege mai multe cu privire la această intervenţie. Liniile directoare clinice ale OMS vor fi actualizate pentru a reflecta modul şi momentul în care medicamentul trebuie utilizat în COVID-19”, a adăugat organizaţia.

Aeronavele Forțelor Aeriene Române vor lansa flori asupra spitalelor COVID din patru orașe din Moldova

„Centenarul Aviațiunii din Moldova” va fi marcat joi prin survolarea mai multor localități din regiunea Moldovei de către avioane militare de tip IAR-99 ȘOIM și elicoptere de luptă IAR-330 SOCAT din dotarea Bazei 95 Aeriană „Erou căpitan aviator Alexandru Șerbănescu” din Bacău.

Aeronavele Forțelor Aeriene Române vor survola orașele Suceava, Bârlad, Botoșani, Focșani, Galați, Iași, Piatra Neamț, Tecuci și Vaslui, iar deasupra spitalelor COVID-19 din Suceava, Botoșani, Focșani și Iași vor fi lansate flori „pentru exprimarea recunoștinței față de eroii în halate albe care s-au aflat în linia întâi în lupta contra virusului SARS-CoV-2”, se arată într-un comunicat remis, miercuri, de Prefectura Suceava și citat de Monitorul de Suceava.

„Centenarul Aviaţiunii din Moldova”, marcat marți în Baza 95 Aeriană ,,Erou căpitan aviator Alexandru Şerbănescu” din Bacău, este dedicat împlinirii a 100 de ani de la înființarea primei baze aeriene din regiunea Moldovei – Centrul de Instrucție al Aviațiunii.

Institutul Jenner (Universitatea Oxford) produce deja un vaccin contra COVID-19 pentru a-l comercializa în decembrie

Expertul epidemiolog spaniol Daniel Prieto-Alhambra de la Universitatea Oxford a dezvăluit miercuri că Jenner Institute produce deja un vaccin împotriva COVID-19, dezvoltat de cercetători de la universitatea britanică pentru a-l putea distribui în decembrie după testare.

Jenner Institute, înfiinţat în 2005, face parte din Departamentul de Medicina din Nuffield al Universităţii Oxford şi are ca scop dezvoltarea de vaccinuri pentru boli de mare importanţă pentru sănătatea publică mondială, precum malaria, turbeculoza sau SIDA.

Potrivit declaraţiilor făcute de Prieto-Alhambra într-un interviu radiofonic, Jenner Institute speră să obţină rezultate definitive ale testelor clinice pentru a demonstra eficacitatea vaccinului la sfârşitul lui octombrie sau începutul lui decembrie, relatează EFE citată de Agerpres.

„Jenner Institute lucrează la unul dintre vaccinurile aflate în stadiul cel mai avansat, deja în fază 3, recrutând sute de pacienţi, şi speră să aibă rezultate până în octombrie sau sfârşitul lui decembrie. Va fi primul care va fi comercializat”, a declarat cercetătorul spaniol.

„Laboratorul şi-a asumat riscul de a începe să producă deja vaccinul pentru a-l putea lansa pe piaţă imediat, dacă se dovedeşte că funcţionează. Laboratorul dă asigurări deja că va funcţiona. Faza 1 şi 2 par să funcţioneze”, a subliniat Prieto-Alhambra.

Expertul spaniol a recunoscut că „încă nu avem rezultate privind eficacitatea sa”. Nu ştim în ce măsură protejează”, a spus el, precizând că trebuie realizat „un studiu la scară mare, cu până la 10.000 de persoane, pentru a-l putea testa”.

Una dintre ţările unde se efectuează studiul este Brazilia, care se confruntă în prezent cu o escaladare a cazurilor de coronavirus.

Stimulentul de risc se acordă şi pe perioada stării de alertă, a decis Camera Deputaților

Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat, miercuri, un proiect de lege care prevede că stimulentul de risc se acordă şi pe perioada stării de alertă, nu doar a stării de urgenţă, personalului de specialitate medico-sanitar implicat direct în tratarea pacienţilor suspectaţi şi diagnosticaţi cu COVID-19.

Proiectul de lege aprobă Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 64/2020 privind modificarea şi completarea OUG 43/2020 pentru aprobarea unor măsuri de sprijin decontate din fonduri europene, ca urmare a răspândirii coronavirusului SARS-CoV-2, pe perioada stării de urgenţă.

„Se aprobă acordarea unui stimulent de risc în cuantum de 2.500 lei brut pe lună, pe perioada stării de urgenţă şi a stării de alertă, din fondul de salarii al unităţii angajatoare, prin transferuri din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate sau, după caz, de la bugetul de stat, de la titlul VI ‘Transferuri între unităţi ale administraţiei publice’ sau de la alte titluri unde sunt bugetate sume cu această destinaţie, prin ordonatorul principal de credite, pentru următoarele categorii: personalul de specialitate medico-sanitar şi auxiliar sanitar, inclusiv personalul de specialitate din structurile paraclinice medico-sanitare şi personalul paramedical, inclusiv cel din structurile civile, precum şi personalul operativ de intervenţie în teren din serviciile de ambulanţă judeţene şi al Serviciului de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov, implicat direct în transportul, echiparea, evaluarea, diagnosticarea şi tratamentul pacienţilor suspectaţi şi/sau diagnosticaţi cu COVID-19”, prevede proiectul.

Actul normativ mai prevede că aceste categorii de persoane beneficiază de un singur stimulent de risc acordat lunar pe durata stării de urgenţă şi a stării de alertă, chiar dacă acestea îşi desfăşoară activitatea în una sau mai multe unităţi angajatoare.

Proiectul a fost adoptat de Senat, iar Camera Deputaţilor este for decizional în acest caz.

Alte trei vaccinuri contra COVID-19 vor fi testate pe oameni, două în Rusia, unul în Germania și Belgia

Rusia a început miercuri studiile clinice ale primelor sale două prototipuri de vaccinuri împotriva noului coronavirus, pe două grupuri de 38 de voluntari fiecare.

„Studiul clinic al vaccinurilor împotriva COVID-19 a început pe 17 iunie”, a declarat Ministerul Sănătăţii rus.

Ministerul a precizat într-un comunicat că a autorizat testele efectuate de unul dintre institutele sale, Centrul de Cercetare pentru Epidemiologie şi Microbiologie Nikolai Gamaleia, relatează AFP, citată de Agerpres.

Unul dintre prototipuri este sub formă „lichidă”, iar celălalt în formă „liofilizată”, a adăugat instituţia fără a face alte precizări cu privire la natura sau compoziţia vaccinurilor.

După vaccinare, cei 76 de voluntari vor fi plasaţi în izolare timp de 28 de zile şi vor fi supuşi unui control al stării de sănătate precum şi unor teste pentru a le evalua imunitatea şi efectele adverse potenţiale.

În aprilie, Rusia şi-a stabilit obiectivul de a efectua primele teste ale vaccinurilor pe oameni începând cu luna iunie. Mai multe centre de cercetare lucrează la diverse produse.

Rusia a înregistrat până miercuri 553.301 de cazuri de infectare cu coronavirus, dintre care 7.478 de decese.

Firma germană de biotehnologie CureVac va deveni cea de-a doua companie, după rivalii de la BioNTech, care demarează etapa de testări pe subiecţi umani a unui vaccin experimental împotriva noului coronavirus în Germania, având drept obiectiv declarat o potenţială aprobare a noului produs şi lansarea sa pe piaţă la jumătatea anului viitor, transmite agenția Reuters.

La această etapă de testare vor participa 144 de voluntari din Germania şi Belgia, care vor primi dozaje diferite din noul vaccin. Alţi 24 de voluntari vor primi un vaccin placebo.

Primele rezultate concludente ale acestei etape de testare ar putea fi comunicate în luna septembrie sau octombrie, iar în condiţii favorabile, aprobarea pentru ieşirea pe piaţă ar putea fi primită la jumătatea anului viitor, conform Directorului Executiv al CureVac, Franz-Werner Haas.

Instituţia responsabilă de siguranţa vaccinurilor din Germania, Institutul Paul Ehrlich, a anunţat că dacă rezultatele acestor teste pe subiecţi umani vor fi „foarte bune”, este posibilă aprobarea noului vaccin încă de la începutul anului viitor.

Un test desfăşurat pe un eşantion mai mare de voluntari, în cadrul celei de-a doua faze de testare, ar putea începe în luna septembrie sau octombrie, cu condiţia ca rezultatele obţinute în această primă fază de testare să fie încurajatoare, conform companiei.

Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, în prezent sunt testate pe oameni 11 vaccinuri experimentale împotriva noului coronavirus.

Germania şi ţările partenere din cadrul Uniunii Europene au promis săptămâna trecută fonduri pentru producţia unui vaccin experimental realizat de compania AstraZeneca şi de Universitatea Oxford, explicând că o decizie bună este susţinerea financiară a mai multor companii candidate în cursa pentru un vaccin împotriva noului coronavirus.

Compania CureVac, cu sediul la Tuebingen, este susţinută financiar de Fundaţia Bill & Melinda Gates şi foloseşte abordarea ARN mesager pentru acest vaccin anticoronavirus, la fel ca şi BioNTech şi partenerul său Pfizer, precum şi Moderna.

Compania Translate Bio şi partenerul său Sanofi lucrează de asemenea la proiectul unui vaccin ARN mesager împotriva noului coronavirus.