Consiliul Județean Galați continuă să sprijine sănătatea noilor-născuți printr-o investiție importantă în dotarea Secției Clinică de Neonatologie a Spitalului Clinic Județean de Urgență „Sf. Apostol Andrei”. În cadrul unui proiect realizat cu fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), au fost achiziționate echipamente de ultimă generație, în valoare de aproximativ 2,4 milioane lei, esențiale pentru tratamentele de terapie intensivă destinate bebelușilor prematuri.

„Am făcut un pas important spre un viitor mai sigur pentru micuții noștri. Fiecare echipament achiziționat înseamnă o șansă în plus la o viață sănătoasă pentru bebelușii care se nasc prematur sau cu probleme la naștere”, a declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați, pe pagina sa oficială de Facebook.

Printre echipamentele deja livrate se numără:

• 5 Incubatoare hibride – esențiale pentru susținerea prematurilor;
• 5 Monitoare semne vitale – pentru monitorizarea atentă a stării bebelușilor;
• 5 Injectomate – pentru administrarea precisă a medicamentelor;
• 5 Pompe de perfuzie – pentru tratamente sigure și eficiente.

În zilele următoare, secția va beneficia și de alte echipamente de ultimă tehnologie:

• 5 Ventilatoare mecanice – pentru sprijinirea respirației bebelușilor mai vulnerabili;
• 5 Ventilatoare NCPAP – pentru o respirație mai ușoară și mai eficientă.

În perioada 10 – 16 martie 2025, România a înregistrat aproape 109.000 de cazuri de infecții respiratorii, iar gripa a provocat patru noi decese, informează Institutul Național de Sănătate Publică (INSP).

În aceeași perioadă, au fost confirmate patru decese cauzate de gripă, iar numărul total al persoanelor decedate din cauza gripei în acest sezon a ajuns la 66.

Comparativ cu aceleași zile ale sezonului anterior, numărul cazurilor a fost cu 26,6% mai mare (86.097 cazuri în perioada similară din 2024). În schimb, față de săptămâna anterioară, s-a înregistrat o scădere de 1,9% a numărului de cazuri (111.058 în perioada 3 – 9 martie). În raport cu media ultimelor cinci sezoane anterioare (excluzând perioadele pandemice), numărul actual al cazurilor este cu 14,2% mai mare decât media de 95.400 cazuri.

Dintre cazurile raportate, 5.752 au fost cazuri de gripă clinică, în creștere semnificativă față de aceeași perioadă a sezonului anterior, când erau doar 825 de cazuri. În schimb, numărul de cazuri de gripă clinică a scăzut față de săptămâna precedentă, când se înregistraseră 7.554 cazuri. Cele mai multe cazuri au fost raportate în municipiul București (952 cazuri), urmat de județele Cluj (411 cazuri) și Prahova (410 cazuri). În 24 de județe, numărul cazurilor de gripă clinică raportate a fost sub 100.

În ceea ce privește gripă confirmată de laborator, au fost raportate 151 de cazuri, cu 29,8% mai puține față de săptămâna anterioară. Din totalul acestora, 78 au fost infectate cu virus gripal tip A nesubtipat, 10 cu virus gripal AH1, 13 cu virus gripal AH3 și 50 cu virus gripal tip B.

Până pe 16 martie 2025, în Registrul Electronic Național de Vaccinări (RENV) au fost înregistrate 1.154.385 de persoane vaccinate antigripal, dintre care 1.133.081 fac parte din grupurile populaționale beneficiare de vaccin gratuit, în regim compensat.

În cadrul Congresului Național de Psihiatrie, Lucian Paziuc, președintele Asociației Spitalelor Publice de Psihiatrie, a denunțat abandonul pacienților în spitalele de psihiatrie, afirmând că aceștia sunt tratați „ca într-un coș de gunoi”, potrivit Agerpres.

În deschiderea Congresului Național de Psihiatrie, care se desfășoară la Sibiu, Paziuc a subliniat că în acest domeniu este nevoie urgentă de reforme și de o abordare integrată pentru a îmbunătăți condițiile de tratament și integrarea pacienților.

„Crearea acestei asociații a venit ca o necesitate, ca o nevoie de a schimba sistemul. (…) Pacienții noștri psihiatrici nu sunt doar ai noștri, ai Ministerului Sănătății, sunt și ai Ministerului Muncii și Protecției Sociale și ai Ministerului Justiției, psihiatria este una dintre puținele ramuri, cred că singura ramură medicală care are o măsură privativă de libertate, deci poate să rețină pe cineva 24 de ore într-un spital de psihiatrie. Sigur că, limitând o serie de drepturi, apar și scandaluri în presă, sunt tot felul de asociații, de organizații care, de multe ori, poate și pe bună dreptate, există niște situații unde se comit niște exagerări din partea profesioniștilor și atunci cu siguranță trebuie să privim către viitor, către evoluție”, a declarat Lucian Paziuc.

În continuare, medicul a subliniat că spitalele de psihiatrie nu trebuie să devină locuri unde pacienții sunt abandonati, fără un plan de integrare în comunitate sau în viața profesională. „Evoluția spitalelor de psihiatrie, din punctul meu de vedere, ca și medic psihiatru și președinte al acestei asociații, trebuie să înțelegem că spitalele vor trece în următorii ani printr-o transformare. Nu vom putea funcționa în continuare în felul în care funcționăm acum, spitalizare de acuți și cronici și doar atât. Va trebui să existe o deschidere către comunitate, va trebui să avem într-adevăr o psihiatrie socială, foarte puternică și foarte bine pusă la punct”, a spus Paziuc.

Acesta a atras atenția că pacientul psihiatric trebuie să fie un membru activ al comunității și nu un „deținut” într-un spital. „Pacientul bolnav psihic nu este doar al nostru, al spitalelor sau al cabinetelor de psihiatrie, ci este pacientul unei comunități, unde el trebuie să fie integrat, trebuie să-i fie găsit un loc de muncă. S-ar putea să n-aibă o familie care să fie o familie sănătoasă sau s-ar putea să fie o familie toxică și atunci el trebuie scos de mediul respectiv și nu aruncat într-un coș de gunoi la spitalul de psihiatrie, cum de foarte multe ori se întâmplă. Da, sunt și la ora de astăzi, când vorbesc, pacienți abandonați de sistem în spitalele de psihiatrie”, a declarat președintele ASPPR.

Paziuc a adăugat că pentru ca aceste schimbări să aibă loc este nevoie de politici publice coerente și de o abordare pe termen lung din partea autorităților. „Am tot băgat de-a lungul anilor sub preș situația sănătății mintale. (…) Spitalele nu au rolul de a preveni, foarte puțin facem noi prevenție și profilaxie. Aici trebuie să existe niște politici foarte sănătoase la nivel de stat, de țară, care să ne facă să înțelegem că așa nu se mai poate!”, a încheiat Lucian Paziuc.

ASPPR reprezintă 95% din spitalele publice de psihiatrie din România și se numără printre principalii actori în domeniul psihiatriei, fiind o voce importantă în promovarea reformelor în acest sector.

Lucian Paziuc face parte din cei peste 900 de participanți la cea de-a noua ediție a Congresului Național de Psihiatrie, care va avea loc sâmbătă, 22 martie, la Sibiu.

Cu ocazia Zilei Mondiale a Sănătății Orale, Administrația Spitalelor și Serviciilor Medicale București (ASSMB) a lansat campania „Luna Sănătății Orale” în grădinițele și școlile de stat din capitală. Până pe 20 aprilie, medicii stomatologi vor educa aproximativ 110.000 de copii despre igiena orală și prevenirea afecțiunilor dentare.

Între 20 martie și 20 aprilie, medicii stomatologi din cadrul Rețelei de Medicină Școlară vor desfășura sesiuni educaționale pentru copiii din clasele 0-IV. Aceștia vor învăța cum să își îngrijească dinții corect și care sunt factorii care influențează sănătatea orală. În plus, se va pune accent pe importanța controalelor stomatologice periodice, dar și pe legătura strânsă dintre sănătatea orală și starea generală de sănătate.

„Prin campania ‘Luna Sănătății Orale’, ne dorim să dezvoltăm obiceiuri sănătoase încă din copilărie, prevenind problemele dentare și promovând educația pentru sănătate”, a declarat Alin Popa, Directorul Direcției de Medicină Școlară din cadrul ASSMB.

Unul dintre elementele cheie ale campaniei este promovarea regulii 2×3, care încurajează copiii să se spele pe dinți de cel puțin 2 ori pe zi, timp de cel puțin 2 minute și să viziteze medicul stomatolog de cel puțin 2 ori pe an.

Ziua Mondială a Sănătății Orale se celebrează anual pe 20 martie și coincide cu Ziua Internațională a Fericirii. Această coincidență subliniază legătura dintre un zâmbet sănătos și o stare generală de bine. Un zâmbet frumos poate contribui la încrederea în sine și la un stil de viață echilibrat și fericit.

De asemenea, toate consultațiile stomatologice, tratamentele de bază și igienizările sunt complet GRATUITE în cadrul cabinetelor stomatologice din grădinițele, școlile, liceele și universitățile de stat din București. Părinții pot consulta lista celor 161 de cabinete stomatologice și programul acestora pe site-ul instituției. Informațiile se actualizează lunar, iar studenții se pot informa direct la cabinetele stomatologice din universitățile unde învață.

Spitalul Clinic Județean de Urgență Sibiu reamintește importanța efectuării mamografiei, cea mai eficientă metodă de depistare timpurie a cancerului de sân. Controlul regulat poate salva vieți și poate face diferența între o boală tratabilă și una avansată.

Când trebuie să faci mamografia?

• Între 40-49 de ani: Se recomandă efectuarea mamografiei o dată la 1-2 ani, în funcție de istoricul medical.
• După 50 de ani: Mamografia trebuie realizată anual, având în vedere că riscul de cancer de sân crește odată cu vârsta.
• Istoric familial de cancer de sân: Dacă există antecedente în familie, medicul poate recomanda efectuarea investigației mai devreme și mai frecvent.

Pregătirea pentru mamografie:

• Programare: Ideal este să programezi investigația în prima săptămână după menstruație, când sânii sunt mai puțin sensibili.
• Evitați produse pe piele: În ziua examinării, nu folosi deodorante, parfumuri sau loțiuni pe piele, deoarece acestea pot afecta claritatea imaginilor.
• Îmbrăcăminte adecvată: Poartă o bluză cu nasturi sau fermoar, pentru a te putea pregăti ușor pentru investigație.
• Informații esențiale: Informează medicul dacă ai implanturi mamare sau ai efectuat anterior mamografii.

Mamografia poate detecta modificări ale sânilor înainte ca acestea să devină vizibile sau să provoace simptome. Este important să ai grijă de tine și să îți programezi regulat acest control esențial pentru sănătatea ta.

Consiliul Județean Prahova a anunțat închiderea unui pavilion din cadrul Centrului de Abilitare și Reabilitare pentru Persoane Adulte cu Dizabilități Călinești, aflat în subordinea Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Prahova, după descoperirea unor nereguli grave în urma unui control neanunțat, informează news.ro.

„La Centrul de Abilitare şi Reabilitare pentru Persoane Adulte cu Dizabilităţi Călineşti, unul dintre pavilioane a fost închis, iar beneficiarii săi au fost relocaţi într-un spaţiu modern şi sigur, adaptat nevoilor lor specifice. Noua locaţie oferă condiţii net superioare, cu dormitoare curate, băi igienizate şi zone comune care respectă toate standardele de confort şi siguranţă,” se arată într-un comunicat remis de Consiliul Județean Prahova.

Controlul, efectuat pe 12 martie, a scos la iveală nereguli majore în gestionarea condițiilor de igienă, pregătirea hranei și, mai grav, starea infrastructurii centrului, inclusiv camere cu feronerie deteriorată. În urma acestuia, autoritățile au decis mutarea persoanelor din pavilionul respectiv în locații adecvate, mai sigure și mai confortabile.

„Pentru a garanta un mediu adecvat, activitatea de preparare a hranei la nivelul centrului a fost suspendată, iar beneficiarii primesc acum mesele zilnice printr-un sistem de catering atent monitorizat,” precizează sursa citată.

Virgiliu Nanu, președintele Consiliului Județean Prahova, a subliniat că intervenția nu reprezintă doar o măsură punctuală, ci face parte dintr-o acțiune amplă de îmbunătățire a calității serviciilor sociale din județ: „Procesul de evaluare a beneficiarilor este în plină desfăşurare pentru a le oferi alternative de îngrijire mai adecvate, iar centrul va fi închis definitiv imediat ce relocarea tuturor va fi posibilă.”

Autoritățile au anunțat că vor continua verificările fără preaviz în toate centrele aflate în subordinea DGASPC Prahova, pentru a preveni astfel de situații.

Centrul de la Călinești a fost anterior implicat în scandaluri legate de igienă și condițiile de cazare. În 2023, mai mulți bolnavi internați acolo au fost diagnosticați cu scabie, iar în 2025 comisarii ANPC nu au putut intra într-un pavilion al centrului unde se aflau persoane cu râie.

Spitalul Județean Timișoara continuă să își extindă serviciile pentru a răspunde nevoilor pacienților care necesită recuperare medicală după afecțiuni grave, accidente vasculare cerebrale, traumatisme severe sau intervenții chirurgicale complexe, potrivit Agerpres. Astfel, unitatea sanitară va deschide un centru de recuperare la Lovrin, în apropiere de oraș, ce va deveni funcțional în următorii doi-trei ani, cu scopul de a oferi tratamente de recuperare complete, inclusiv utilizarea apelor geotermale locale, adjuvante în procesul de vindecare.

„Centrul medical de recuperare de la Lovrin este unul din cele două proiecte pe care le-am câștigat, recent, pe linia de finanțare România-Ungaria și va fi parte a secției externe a Spitalului Județean. Este un obiectiv de o utilitate și importanță deosebite, pentru că domeniul recuperării medicale este deficitar în România și aceasta reprezintă totdeauna o provocare pentru un spital mare de urgență, așa cum este spitalul nostru. Tratăm pacienți cu diverse patologii serioase, grave, dar în momentul când a depășit faza acută, avem mari probleme să găsim un loc unde să poată beneficia de tratamentul de recuperare. (…) E foarte greu să faci o statistică privind numărul celor care ‘sunt pierduți funcțional, invalizi’ în urma unor probleme de sănătate, dar putem spune fără îndoială că în lipsa unei recuperări adecvate, categorii întregi de patologii vor fi afectate, vor fi condamnate să rămână cu sechele care altfel puteau fi evitate”, a declarat managerul Spitalului Județean Timișoara, prof. dr. Dorel Săndesc.

Recuperarea medicală este crucială pentru pacienții care au suferit traumatisme severe, accidente vasculare cerebrale, dar și pentru cei cu afecțiuni cardiace sau reumatismale. „Este vorba de pacienți cu traumatisme severe, la orice nivel, de la traumatism cranio-cerebral, toracic, până la membre. Toți au nevoie de recuperare, că este paralizat, că nu mai poate respira bine, că are musculatura atrofiată după o internare de luni de zile. Recuperarea îi pune pe picioare la propriu și la figurat și am văzut diferențele în practica noastră. Pacienți care au ajuns la un serviciu de recuperare au venit refăcuți miraculos aproape, pe când cei care nu beneficiază de asta sunt condamnați la suferință mai mare, la dependență socială mai mare și la suferință mai mare pentru societate”, a explicat Săndesc.

Centrul medical de recuperare de la Lovrin va fi construit de la zero și va include facilități moderne pentru tratamente de recuperare. Acesta va dispune de 40 de paturi pentru internare, un centru de tratament ambulatoriu, o piscină exterioară cu acoperire retractabilă și spații administrative. De asemenea, vor fi prevăzute facilități pentru recuperare psihologică, esențială pentru pacienții care au suferit traume grave. „Vom avea diverse servicii de kinetoterapie, electroterapie, cultură fizică medicală, hidroterapie, masaj, psihoterapie, se va asigura un complex de servicii pentru pacienții care se vor adresa sau care vor fi internați în acest centru”, a menționat dr. Dorel Săndesc.

În plus, centrul va valorifica resursele geotermale din zona Lovrin, un element important în procesul de recuperare. Apa geotermală extrasă de la 2.000 de metri adâncime, la o temperatură de până la 92 de grade Celsius, va fi utilizată pentru tratamentele specifice, precum cele pentru reumatismul degenerativ, articular sau sechelele neurologice.

„Durata de recuperare este prevăzută în contractele cu Casa Județeană de Asigurări de Sănătate (CJAS) Timiș. Există prevederi care permit plata serviciilor de recuperare. Se plătește pe zi de spitalizare până la un număr de 30 de zile. Această durată poate fi discutată atunci când este un caz deosebit sau pacientul poate beneficia de mai multe internări, când este cazul. Important este că avem aceste servicii în contractul cu CJAS, deci le vom putea activa foarte, foarte ușor”, a adăugat managerul.

Investiția totală pentru construirea centrului se ridică la 43 de milioane de lei, iar finalizarea acestuia va adresa nevoia urgentă de locuri pentru recuperare medicală din zona vestică a României. Centrul va prelua pacienți nu doar din Spitalul Județean Timișoara, dar și din Spitalul Orășenesc Sânnicolau Mare și Spitalul „Dr. Karl Diel” Jimbolia, fiind amplasat strategic la jumătatea distanței între aceste unități medicale.

În contextul Zilei Mondiale a Sănătății Orale, marcată pe 20 martie, Colegiul Medicilor Stomatologi din România a atras atenția asupra importanței sănătății orale, subliniind impactul acesteia asupra sănătății generale a populației, informează Agerpres. Sănătatea orală nu se rezumă doar la un zâmbet estetic, ci are implicații semnificative asupra afecțiunilor sistemice, inclusiv bolile cardiovasculare, diabetul, problemele respiratorii și declinul cognitiv.

Președintele Colegiului Medicilor Stomatologi din România, Florin Lăzărescu, a declarat, cu ocazia acestui eveniment: „Sănătatea orală trebuie să fie recunoscută ca un pilon fundamental al sănătății generale și o prioritate în politicile de sănătate publică. Vorbim despre impactul real pe care sănătatea orală îl are asupra longevității și calității vieții fiecărei persoane. Educația, prevenția și accesul la îngrijiri medicale stomatologice sunt esențiale pentru reducerea bolilor orale și a complicațiilor asociate. Un simplu control stomatologic regulat poate preveni tratamente costisitoare și poate asigura un standard de viață mai ridicat pentru pacienți. CMSR își reafirmă angajamentul în direcția promovării unui sistem stomatologic mai accesibil, mai eficient și mai orientat spre prevenție.”

Conform datelor furnizate de Colegiul Medicilor Stomatologi, România se confruntă cu o mare discrepanță între numărul de medici stomatologi și cei care au contracte cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS). Dintr-un total de aproximativ 25.000 de medici stomatologi, doar 5.976 au contracte cu CNAS, ceea ce reprezintă mai puțin de 30% dintre aceștia, oferind servicii decontate de stat.

Situația este și mai îngrijorătoare în mediul rural, unde doar aproximativ 1.500 de medici stomatologi au contracte cu CNAS, deservind o populație de peste 9,6 milioane de locuitori. Aceasta înseamnă că, în medie, un medic stomatolog trebuie să acopere nevoile a peste 6.400 de pacienți, ceea ce face accesul la îngrijiri stomatologice mult mai dificil.

Totodată, România continuă să ocupe penultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește frecvența vizitelor la medicul stomatolog, ceea ce subliniază nevoia urgentă de măsuri suplimentare pentru prevenția afecțiunilor orale și creșterea accesibilității serviciilor stomatologice.

„Începând cu anul 2025, bugetul alocat de CNAS pentru servicii stomatologice a fost majorat cu 15%, ajungând la aproximativ 500 de milioane de lei, însă această sumă acoperă doar 6 – 7% din necesarul real, estimat la peste 5,3 miliarde de lei anual,” a explicat sursa citată, evidențiind discrepanțele între nevoile reale ale populației și resursele financiare alocate.

De asemenea, cu ocazia Zilei Mondiale a Sănătății Orale, Colegiul Medicilor Stomatologi din România va organiza o ședință a Consiliului Național, în cadrul căreia vor fi discutate aspecte esențiale ale reglementării activității stomatologice. Printre subiectele importante pe ordinea de zi se numără adoptarea unui nou Cod deontologic, reglementarea publicității în stomatologie, clarificarea normelor de comunicare profesională și întărirea standardelor etice, cu scopul de a proteja și informa corect pacienții.

În ceea ce privește sănătatea orală a românilor, studiul național de sănătate orală 2024 realizat de CMSR relevă date alarmante: 66% dintre copii și 64% dintre adulți suferă de carii dentare cavitare, 35% dintre copii și 57% dintre adulți au inflamație gingivală, iar 73% dintre adulți suferă de edentații neprotezate. Aceste statistici reflectă nevoia urgentă de educație, prevenție și tratament corespunzător pentru a îmbunătăți starea de sănătate orală a populației.

În pofida acestora, 80% dintre adulți preferă automedicația în locul unui consult de specialitate, iar 92% consideră consulturile stomatologice regulate esențiale, însă doar 44% au fost la un control în ultimul an.

La Spitalul Județean de Urgență „Mavromati” din Botoșani, pacienții care necesită proteze pentru genunchi și șold se confruntă cu o perioadă lungă de așteptare, de până la un an și jumătate, din cauza numărului mare de solicitări și a unui buget limitat pentru astfel de intervenții, transmite Agerpres. Potrivit șefului Secției de Ortopedie, medicul Radu Malancea, protezările sunt finanțate printr-un program național, iar statul acoperă costurile, ceea ce determină o cerere foarte mare. „E o avalanșă de cerințe. Foarte multă lume suferă de genunchi care trebuie protezați”, a declarat Malancea.

În fiecare lună, Secția de Ortopedie primește un buget de 80.000 de lei pentru proteze la genunchi și șold, dar acest lucru nu este suficient pentru a satisface cerințele pacienților. „La mine se așteaptă un an și jumătate pentru proteze. Omul, dacă nu este mulțumit și spune că stă prea mult, automat se duce în regim privat și plătește intervenția chirurgicală”, a explicat medicul Malancea.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a lansat, miercuri, un apel de proiecte pentru finanțarea campaniilor de informare, educare și servicii medicale de screening pentru virusurile hepatice B și C, în cadrul Programului Sănătate. Bugetul total alocat acestui apel este de 32 milioane euro.

„Sănătatea persoanelor infectate cu virusurile hepatice B și C este profund afectată, pacienții având șansa la o viață mai bună doar dacă tratamentul este început din stadii incipiente ale bolii. Tocmai din acest motiv vom finanța din bani europeni proiecte în valoare de 32 milioane euro care vor contribui la ținta de eliminare a hepatitelor virale. Concret, peste 134.000 de persoane vor fi informate, iar din acestea peste 107.000 vor beneficia de screening”, a explicat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș.

Virusurile hepatice B și C reprezintă factori de risc pentru dezvoltarea unei forme de cancer hepatic, iar România s-a alăturat altor state pentru a atinge obiectivul Organizației Mondiale a Sănătății de a elimina hepatitele virale până în 2030. MIPE subliniază că apelul este lansat în acest context important al sănătății publice, care necesită măsuri de prevenire și tratament timpurie.

Cine va beneficia de proiectele de screening?

Potrivit MIPE, proiectele vor viza mai multe categorii de persoane vulnerabile. Astfel, vor beneficia de screening persoanele vulnerabile precum cele cu dizabilități/invalidități, cu probleme de sănătate mintală, din minoritățile etnice defavorizate (ex. cetățeni români aparținând minorității rome), migranți/refugiați, persoane infectate cu HIV/SIDA, persoane din căminele de bătrâni/cămine spital, persoane din centre de plasament/sistemul de protecția copilului, victime ale violenței domestice și ale traficului de ființe umane. De asemenea, vor beneficia și persoanele defavorizate socio-economic, cum sunt cele fără adăpost, neasigurate, care beneficiază de venitul minim de incluziune, care locuiesc în gospodării supraaglomerate sau fără facilități sanitare, șomeri, angajați din familii în care venitul per membru de familie este sub salariul minim pe economie și persoanele care locuiesc în comunități marginalizate.

Care sunt categoriile care pot depune proiecte?

MIPE precizează că vor putea depune proiecte spitale publice cu competențe în diagnosticarea, stadializarea și tratamentul bolilor hepatice cronice, precum și universități publice de Medicină și Farmacie. Acestea vor putea implementa proiectele în parteneriate cu alte entități relevante, cum ar fi unități sanitare publice care furnizează servicii medicale, universități și ONG-uri cu experiență relevantă în domeniu.

Detalii despre depunerea proiectelor

Proiectele pot fi depuse în sistemul informatic MySMIS2021, în perioada 21 martie 2025 – 16 iunie 2025.