Agențiile europene pentru medicamente au lansat în dezbatere publică stretegia pe următorii cinci ani

Agenția Europeană a Medicamentelor (EMA) și Heads of Medicines Agency (HMA) au dezvoltat o strategie comună pentru următorii cinci ani, care a fost lansată în consultare publică până pe data de 4 septembrie.

Proiectul de strategie detaliază modul în care rețeaua agențiilor europene de medicamente poate continua să furnizeze medicamente sigure și eficiente care să răspundă nevoilor pacienților în fața provocărilor pe care le prezintă evoluțiile în continuă accelerare în știință, medicamente, tehnologii digitale, globalizare, precum și amenințări emergente pentru sănătate, cum ar fi pandemia COVID-19.

Strategia Europeană a Agențiilor pentru Medicamente până în 2025, care se bazează pe strategia HMA/EMA până în 2020, evidențiază șase domenii prioritare:

  • disponibilitatea și accesibilitatea medicamentelor;
  • analiza datelor, instrumente digitale și transformare digitală;
  • inovaţie;
  • rezistența antimicrobiană și alte amenințări emergente pentru sănătate;
  • provocări în lanțul de aprovizionare;
  • sustenabilitatea rețelei și excelența operațională.

Observațiile și propunerile asupra proiectului de strategie pot fi transmise până pe 4 septembrie 2020 printr-un chestionar online.

Proiectul de strategie a fost elaborat în consultare cu Comisia Europeană (CE) și temele cheie sunt aliniate cu cele acoperite de foaia de parcurs a CE pentru o nouă strategie farmaceutică.

În urma consultării publice, comentariile părților interesate și ale publicului vor fi analizate și luate în considerare în proiectul final al documentului.

Strategia va fi analizată spre adoptare de către Consiliul de administrație al HMA și al EMA până la sfârșitul anului 2020.

VIDEO Conf. Dr. Radu Stoica, despre Provocările din ATI în perioada pandemiei de COVID-19

[front_live]248451222800477857352390-2020-07-08_13:27[end_live]

Conf. Dr. Radu Stoica a explicat care sunt principalele provocări din domeniul anesteziei și terapiei intensive în perioada pandemiei de COVID-19.

VIDEO Prof. Dr. Simona Vlădăreanu, despre situația nou-născuților în pandemia de COVID-19

[front_live]248451222800477857352390-2020-07-08_11:10[end_live]

Prof. Dr. Simona Vlădăreanu, Medic primar Neonatologie, doctor în științe medicale, Șef Secția Clinică Neonatologie, Spitalul Elias, a discutat despre situația nou-născuților în pandemia de COVID-19.

VIDEO – Mărturiile unui chirurg despre ce a însemnat lupta pentru viață în timpul pandemiei COVID-19

Spitalul Universitar de Urgență Militar Central ”Dr. Carol Davila” a dat publicității un interviu cu colonel medic dr. Mihai Tănase despre provocările la care a fost supus sistemul medical românesc pentru pregătirea reacției rapide de răspuns în cazul pandemiei de COVID-19, despre eforturile umane și materiale făcute în această perioadă, despre lecțiile învațate și depre cazurile medicale care l-au impresionat.

https://www.facebook.com/Spitalul.Universitar.Urgenta.Militar.Central/videos/3118734081497559/

Colonelul medic dr. Mihai Tănase este medic militar, Șeful Secției Chirurgie generală I și coordonatorul echipei de chirurgie dedicată managementului pacienților COVID-19 și afecțiuni chirurgicale.

“Infecția cu SARS-CoV-2 a determinat transformări medicale profunde atât în ceea ce privește procedurile și protocoalele medicale, cât și perfecționarea cadrelor medicale. Cu siguranță, acest eveniment reprezintă un punct de cotitură în viața fiecărui om, indiferent că este sau nu parte din sistemul medical. M-am confruntat cu situații inedite deși, experiența acumulată mi-ar fi dat posibilitatea să spun că le-am trăit pe toate”, a spus medicul.

Un material realizat de col. Oana Ciobanu și Daniel Iancu.

GCS: Alte 555 de cazuri noi de infectare în România

Grupul de Comunicare Strategică (GCS) a anunţat că de la ultima informare transmisă au fost înregistrate alte 555 de noi cazuri de îmbolnăvire, astfel că numărul total al cazurilor confirmate a ajuns la 30.175 de persoane.

La ATI, în acest moment, sunt internați 237 de pacienți.

Dintre persoanele confirmate pozitiv, 22.284 au fost externate, dintre care 20.799 de pacienți vindecați și 1.485 de pacienți asimptomatici, externați la 10 zile după depistare.

Până astăzi, 1.817 persoane diagnosticate cu infecție cu COVID-19 au decedat.

În intervalul 07.07.2020 (10:00) – 08.07.2020 (10:00) au fost înregistrate 18 decese (6 bărbați și 12 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Brașov, Dâmbovița, Galați, București, Prahova, Sălaj, Suceava și Vâlcea.

Dintre acestea, 2 decese au fost înregistrate la categoria de vârstă 50-59 ani, 6 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 3 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 7 decese la persoane de peste 80 de ani.

Toate decesele sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 796.484 de teste.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 406 apeluri la numărul unic de urgență 112 și 1.023 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetățenilor.

Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55 din 15.05.2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, polițiștii și jandarmii au aplicat, în ultimele de 24 de ore, 912 sancţiuni contravenţionale, în valoare de 111.550 de lei.

În ceea ce privește situația cetățenilor români aflați în alte state, 5.095   de cetățeni români au fost confirmați ca fiind infectați cu COVID-19 (coronavirus), respectiv 1.885 în Italia,  561 în Spania, 107 în Franța, 2.275 în Germania, 97 în Marea Britanie, 28 în Olanda, 2 în Namibia, 3 în SUA,  105 în Austria, 3 în Belgia, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Elveția, 2 în Turcia, 2 în Islanda, 2 în Belarus  și câte unul  în Argentina, Tunisia, Irlanda, Luxemburg, Emiratele Arabe Unite, Malta, Brazilia, India, Bulgaria, Kazakhstan, Ucraina, Grecia și Suedia. De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) și până la acest moment, 122 de cetățeni români aflați în  străinătate, 31 în Italia, 19 în Franța, 43 în Marea Britanie, 9 în Spania, 14 în Germania, 2 în Belgia, unul în Suedia, unul în Elveția, unul în SUA și unul în Brazilia, au decedat.

Dintre cetățenii români confirmați cu noul coronavirus, 72 au fost declarați vindecați, respectiv 50 în Germania, 10 în Franța, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Namibia, unul în Luxemburg și unul în Tunisia.

Apel la proiecte lansat în dezbatere publică de Ministerul Sănătății

Ministerul Sănătății (MS), în calitate de Operator al Programului ”Provocări în sănătatea publică la nivel european” finanțat prin Granturile SEE 2014-2021, lansează în consultare publică pentru 30 de zile Ghidul Aplicantului și anexele aferente Apelului deschis de propuneri de proiecte nr. 1 ”Îmbunătățirea accesului la serviciile de sănătate în special pentru grupurile vulnerabile, inclusiv Romi”, anunță MS.

Apelul este dedicat autorităților locale, Direcțiilor de Sănătate Publică, spitalelor și altor autorități publice având ca obiectiv implementarea unor măsuri directe privind îmbunătățirea serviciilor de sănătate în special pentru grupurile vulnerabile (sănătate mama și copil, prevenire boli infecțioase, prevenirea bolilor netransmisibile), investiții în infrastructura de sănătate preventivă și IT, instruire și campanii de informare și conștientizare.

Bugetul alocat acestui apel este de 9.000.000 de euro (85%- Granturile SEE 2014-2021 și 15% cofinanțare publică asigurată de Ministerul Sănătății). Proiectele ce urmează a fi depuse vor avea valori cuprinse între 500.000 și 1.000.000 euro.

Va rugăm să transmiteți propunerile și observațiile dumneavoastră la adresa de e-mail: contactsee@ms.ro până la data de 03 august 2020, mai precizează sursa citată.

Sondaj: Cum cred românii că se va termina pandemia

Un procent de 61% dintre participanţii la un sondaj de opinie consideră că sfârșitul pandemiei va fi asigurat de un vaccin, 22% susţinând că imunizarea de masă va juca un rol important în această evoluție, se arată într-un barometru realizat de compania de consultanţă Frames Media Network.

Totodată, românii se arată în general optimiști în privința evoluției pandemiei, cei mai mulți, respectiv 67%, par a fi foarte convinși că vom scăpa de coronavirus până la sfârșitul anului 2020, în timp ce numai 22% dintre cei chestionați cred că pandemia va dura mai mult timp.

Potrivit barometrului, 92% dintre respondenţi au spus că fost afectați într-un fel sau altul de această perioadă și cred că cele mai eficiente măsuri antivirus sunt reprezentate de folosirea măștii de protecție și a gelurilor dezinfectante.

Potrivit datelor barometrului, realizat în perioada 29 iunie – 2 iulie, pe un esantion de peste 2.500 de persoane, 92% dintre cei chestionați au declarat că au fost afectați în mare măsură de pandemie, mai ales de restricțiile impuse de autorități. Numai 6% nu au fost afectați, iar 2% nu au răspuns.

Masca, cea mai eficientă măsură împotriva coronavirusului

Întrebați cum s-au protejat în această perioadă, cei mai mulți au indicat folosirea măștii sanitare, pe care, de altfel, 47% o consideră cea mai eficientă măsură împotriva COVID-19.

Dincolo de masca de protecție, românii au apelat la produsele dezinfectante mai mult ca niciodată, 39% dintre ei considerând că folosirea gelurilor dezinfectante și a altor produse de acest tip creează o barieră eficace în fața posibilei infectări.

Întrebați care cred că este cea mai eficientă măsură pentru a stopa răspândirea coronavirusului, dincolo de masca de protecție și produsele dezinfectante, menționate de majoritatea respondenților, 9% au considerat drept importantă asigurarea unei igiene corespunzătoare, iar 5% au menționat distanțarea socială drept o barieră importantă în prevenirea extinderii îmbolnăvirilor.

Măsurile de prevenţie

Dincolo de masca de protecție, promovată puternic la nivel social, dezinfectanții (geluri, spray-uri, etc.) și-au găsit un rol semnificativ în obiceiurile de consum, produsele dezinfectante pe bază alcool 70%, avizate de Ministerul Sănătății, aflându-se în prim-plan.

De asemenea, 56% dintre respondenți au declarat că au folosit produse dezinfectante de mai multe ori pe zi, iar 32% o singură dată pe zi. 10% dintre cei chestionați au afirmat că au folosit astfel de produse uneori, nu în fiecare zi, și numai 2% nu le-au folosit vreodată.

48% le-au folosit la cumpărături sau în alte zone de activități sociale, 28% la serviciu și 21% acasă.
Întrebați de unde au cumpărat produse și materiale dezinfectante (geluri, șervețele etc.), 53% au declarat că le-au cumpărat de la supermarket/hipermarket/magazine mari, 21% de pe internet, 17% din farmacii și 9% din magazinul de proximitate.

Cum aleg românii produsele dezinfectante

39% dintre respondenți consideră marca drept principalul element care face selecția la raft, în condițiile în care majoritatea (58%) celor chestionați consideră că nu există multe informații despre compoziția materialelor dezinfectante, iar 72% consideră oferta de pe piață drept insuficientă.

Întrebați cât de informați sunt despre compoziția materialelor dezinfectante, 23% au declarat că îi interesează în primul rând efectul, nu compoziția, iar 19% au afirmat că au informațiile esențiale.

23% aleg produsele de protecție sanitară în funcție de preț, 21% se uită la specificațiile produsului, 11% aleg în funcție de disponibilitatea produselor, iar 6% din alt motiv.

Barometrul de opinie a fost realizat în perioada 29 iunie – 2 iulie 2020, online și prin telefon, pe un eșantion de peste 2.500 de persoane, cu vârste cuprinse între 21 și 70 de ani, reprezentativ din punct de vedere geografic, la nivel național.

Principalele atribute ale focus-group-ului au fost persoanele active, angajați, manageri, antreprenori, cu studii medii (43%) și superioare (57%), participanți activi la viața socială.

Un tânăr din Brazilia ar fi primul pacient adult care învinge HIV doar cu antiretrovirale

Un tânăr, purtător al virusului ce provoacă SIDA, aflat în remisie de mai bine de un an, ar putea fi primul pacient adult cunoscut care învinge această boală fără a avea nevoie de un transplant de măduvă osoasă, conform unui anunţ făcut de cercetători.

Acest caz a fost prezentat în cadrul celei de-a 23-a Conferinţe internaţionale HIV/SIDA, ce se desfăşoară pentru prima oară în mediul online (în perioada 6-10 iulie) din cauza COVID-19.

Virusul HIV afectează zeci de milioane de oameni la nivel global.

Deşi boala provocată de acest virus, SIDA, nu mai este o condamnare la moarte, pacienţii seropozitivi trebuie să urmeze un tratament pe viaţă.

În ultimii ani, doi bărbaţi – cunoscuţi drept pacienţii „Berlin” şi „Londra” – par să se fi vindecat după ce au suferit câte un transplant de măduvă osoasă cu risc ridicat pentru tratarea cancerului, transmite AFP, citată de Agerpres.

O echipă internaţională de cercetători a anunţat că studiază cazul unui al treilea pacient care nu mai prezintă semne ale infecţiei după ce a primit un tratament diferit.

Pacientul, un brazilian în vârstă de 34 de ani, al cărui nume nu a fost dat publicităţii, a fost diagnosticat cu HIV în 2012. În cadrul studiului, el a primit mai multe medicamente antiretrovirale puternice, printre care maraviroc (comercializat sub denumirea Celsentri) şi dolutegravir (Tivicay).

Însă, după mai mult de 57 de săptămâni fără niciun tratament anti-HIV, acest pacient a rămas negativ la testul de detectare a anticorpilor anti-HIV.

Ricardo Diaz, expert în maladii infecţioase de la Universitatea din Sao Paulo, a estimat că pacientul poate fi considerat vindecat de SIDA. „Important pentru mine este să am un pacient care s-a aflat sub tratament şi care controlează acum virusul fără tratament”, a explicat el.

„Nu am mai putut detecta virusul şi a pierdut răspunsul specific la virus – dacă nu ai anticorpi, nu ai nici antigeni”, a adăugat el.

Conform ONU, 1,7 milioane de persoane au contactat HIV în cursul anului trecut şi peste 40 de milioane de persoane trăiesc cu acest virus.

Conform doctorului Diaz, modul de tratament aplicat de echipa sa, care necesită însă studii suplimentare, este o cale mai etică de urmat de persoanele grav bolnave cu HIV decât cel al grefei de măduvă osoasă.

Pentru Sharon Lewin, directoarea Institutului Doherty pentru Infecţii şi Imunitate din Melbourne, concluziile lui Ricardo Diaz sunt „foarte interesante”, însă necesită o analiză „mai aprofundată”.

România, Bulgaria și Republica Moldova, țările pentru care Austria a emis avertizare de călătorie din cauza COVID-19

Austria a emis avertismente de călătorie pentru Bulgaria, România și Republica Moldova, din cauza agravării situației cazurilor de infectare cu noul coronavirus din țările respective și a focarelor din Austria care implică persoane care sosesc din regiune, a anunțat miercuri guvernul austriac, citat de Reuters.

Cei care sosesc din aceste țări trebuie să intre în carantină de două săptămâni sau să prezinte un test negativ, au declarat cancelarul Sebastian Kurz și ministrul de externe, Alexander Schallenberg, într-o conferință de presă. Verificările la frontierele cu Ungaria și Slovenia vor fi de asemenea intensificate, au precizat ei.

Tătaru: Cei care se simt rău să se prezinte la unitățile de primiri urgențe

Ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, recomandă ca cei care se simt rău să se prezinte la unitățile de primiri urgențe, pentru ca starea lor de sănătate să fie evaluată.

Tătaru a spus că orice sindrom respirator trebuie tratat și suspicionat ca o infecție COVID-19.

Întrebat cum sunt verificați pacienții asimptomatici dacă stau sau nu izolare, Tătaru a spus că “în acest moment, regula este cea a medicului de familie, care trebuie să ia legătura cu acest pacient, dar legal nu îl putem obliga să stea în casă. Recomandarea rămâne aceeași, măcar medical, epidemiologic, dacă legal nu mai avem acea pârghie”.

Tătaru a precizat că tot ce înseamnă contact fizic prelungit, cu nepăstrarea unei distanțări fizice, poate face o transmitere, iar simptomatologia infecției COVID începe din a doua până în a zecea zi.

“Tinerii se pot distra pe litoral în condițiile și în normele pe care le-am stabilit împreună cu cei de la HORECA, de desfășurare și funcționare atât a plajelor, a teraselor, cât și a hotelurilor”, a adăugat Tătaru.