Președintele a făcut apel la Parlament să dezbată urgent legea carantinei și izolării

Preşedintele Klaus Iohannis a solicitat parlamentului dezbaterea în regim de urgență a proiectului de lege privind carantinarea şi izolarea.

”Solicit parlamentului să ia în dezbatere în regim de urgență legea care clarifică izolarea și carantina pentru a reda autorităților acest instrument extrem de important în perioadă de pandemie”, a spus Iohannis.

„Astăzi este o zi tristă. Avem un număr record de persoane găsite pozitiv cu noul coronavirus. Peste 550 de persoane care au fost detectate de ieri până azi”, a mai spus președintele.

El a făcut apel la purtarea măştii de protecţie, la distanţă fizică şi la spălarea mâinilor.

„Răspunderea în acest moment este partajată între autorităţi şi cetăţeni. A fost o perioadă foarte dificilă şi ar fi foarte păcat să dăm cu piciorul la ce am realizat până acum”, a afirmat şeful statului.

Preşedintele Iohannis a vizitat Institutul Cantacuzino împreună cu ministrul Apărării, Nicolae Ciucă.

Ministrul Sănătății: În ultimele 24 de ore au fost externați 623 de pacienți

Ministrul Sănătății, invitat în cadrul unei emisiuni la Digi24, a declarat că 623 de pacienți cu COVID-19 au fost externați în ultimele 24 de ore.

Nelu Tătaru a făcut această declarație în contextul discuției despre creșterea alarmantă a numărului de cazuri noi de infecție cu noul coronavirus, astăzi înregistrându-se cel mai mare număr de cazuri noi, 555, de la începutul epidemiei de COVID-19 în România.

Ministrul Sănătății a fost astăzi în județul Constanța, acolo unde a evaluat activitatea unităților sanitare și a direcției de sănătate publică județene în context pandemic.

Potrivit acestuia, în prezent 5-6% din testele efectuate sunt pozitive.

„Ieri am avut 397 de cazuri pe 11.800 de teste lucrate, după cum am avut cu o zi înainte peste 250 într-un context de 4.800 de teste lucrate. Suntem la un 5-6% din teste care sunt pozitive în fiecare zi. Ieri am avut 31 de decese, am avut 231 de cazuri, cel mai mare număr de cazuri în Terapie Intensivă din ultima perioadă. (…) În ultimele zile, jumătate din numărul de cazuri erau în trei, patru judeţe plus Bucureşti. Argeş, Prahova, Galaţi, Bucureşti erau peste jumătate din cazurile raportate zilnic. În orice zonă care a ţinut de o mişcare mai intensă a populaţiei, s-a putut vedea şi o creştere. La Constanţa aveam 492 de cazuri total infectate, un rezultat bun pe tot parcursul pandemiei. Şi la ultima mea vizită aici specificam că deşi a fost o zonă de tranzit, deşi am avut multe zone de carantină, s-a putut menţine şi a fost o decizie managerială sau o decizie la nivelului judeţului, a DSP-ului, corectă”, a declarat ministrul Sănătăţii.

Nelu Tătaru îndeamnă populaţia să respecte regulile de igienă şi distanţare socială.

„Respectarea regulilor, respectarea distanţării fizice, respectarea principiilor de igienă, respectarea indicaţiei medicului şi chiar dacă nu avem o formă legislativă în acest moment, internarea în spital, tratarea pentru cei asimptomatici până la cele zece zile, pentru cei asimptomatici pozitivi încă patru zile la externare. Trebuie să respectăm aceleaşi reguli pe care le-am respectat şi până acum”, a menţionat ministrul Sănătăţii.

Spitalul Clinic Municipal „Dr. Gavril Curteanu” Oradea, supus unui atac informatic

Spitalul Clinic Municipal „Dr. Gavril Curteanu” Oradea a fost ţinta unui atac informatic de tip ransomware, întreaga bază de date fiind blocată.

“În data de 4 iulie am primit o adresă de la Spitalul din Oradea , prin care am fost notificaţi că au fost infectaţi cu ransomware”, a declarat Mihai Rotariu, coordonatorul pentru relaţii publice al Centrului Naţional de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică (CERT-RO), pentru Sănătatea TV şi RoHealthReview.

Acesta a precizat că problema s-a rezolvat, iar fişierele au fost recuperate.

În urmă cu un an, cinci spitale din București, printre care și Spitalul de Boli Infecțioase și Tropicale “Victor Babeș” au fost victime ale unor atacuri informatice.

Prof. univ. dr. Astărăstoae, despre internarea non-voluntară a pacienţilor COVID-19

Prof. univ. dr. Vasile Astărăstoae, fost președinte al Colegiului Medicilor din România, este de părere că izolarea, internarea non-voluntară, obligarea la tratament sunt limitări ale drepturilor pacienților, în dezacord cu etica medicală și, prin urmare, ele nu pot fi lăsate la latitudinea autorităților sau a medicilor, ci trebuie reglementate prin lege.

În opinia profesorului, starea de pandemie nu poate fi un argument pentru ca legea să încalce principiile eticii medicale.

“Influența mediului politic și social nu diminuează în niciun fel responsabilitatea pentru acțiunile, care încalcă drepturile pacienților. Conștientizarea acestui lucru ne poate ajuta în mare masură în eforturile permanente de a combate abuzurile. Din acest motiv, chiar în situații deosebite, cum ar fi pandemiile, se impune ca legea să fie în concordanță cu etica medicală. Luările mele de poziție au fost legate de derapajele autorităților în combaterea pandemiei. Au existat reacții pro și contra”, potrivit prof. univ. dr. Vasile Astărăstoae.

Acesta a spus că respectarea autonomiei pacientului este o obligație profesională, iar “pacienții sunt scopuri în sine și nu mijloace pentru scopurile altora”.

“Subiectul central al eticii medicale rămâne datoria fundamentală de a acționa întotdeauna în interesul pacientului indiferent de constrângeri, presiuni sau obligații contractuale (…). Principiul non-vătămarii a apărut ca o reacție la situațiile în care „a face bine” nu este întotdeauna în interesul pacientului. Este vorba de cazurile în care forma de bine acceptată sau dorită de pacient nu se suprapune peste interesul medical, dar, în viziunea profesionstului din domeniul medical, se transforma în ‘a face rău’ ”, a afirmat fostul președinte al Colegiului Medicilor din România.

Potrivit profesorului Vasile Astărăstoae, considerațiile trebui să se extindă și dincolo de îngrijirile acordate și să considere pacientul ca un întreg.

“Un furnizor de servicii de sănătate este un expert în îngrijirile de sănătate; pacientul este un expert în ce privește propriile sale preferințe, credințe și valori”, a scrisVasile Astărăstoae, pe pagina sa de Facebook.

Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente are un nou Vice-Președinte

Cecilia Radu, Director General Novo Nordisk România, este noul Vice-Președinte al Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM), ales în cadrul Adunării Generale desfășurate la finalul lunii iunie, potrivit unui comunicat de presă al ARPIM.

Alegerea unui nou Vice-Președinte a venit în contextul tranziției fostului ocupant al acestei poziții, Serge Nicollerat, Director General Servier România, într-o funcție de General Manager în altă țară, în cadrul Servier. În board-ul ARPIM a fost ales și un nou membru: Sévan Kaloustian, managing director al Janssen Companiile Farmaceutice ale Johnson & Johnson în România.

Cecilia Radu se alătură la conducerea ARPIM Alinei Culcea, Director General Amgen România, Președinte ARPIM, și lui Attila Fejer, Director General Eli Lilly România, Vice-Președinte ARPIM, care își păstrează pozițiile ocupate și până în prezent. Înainte de a fi aleasă Vice-Președinte, Cecilia Radu a fost membru în Board-ul ARPIM, începând din februarie 2019.

Cu o experiență de 19 ani în industria farmaceutică, Cecilia Radu, Director General Novo Nordisk România, a absolvit Universitatea de Medicină și Farmacie din Iași, după care a activat în industria farmaceutică, parcurgând toate treptele profesionale, de la reprezentant medical la poziții de management, atât în companii farmaceutice producatoare de medicamente inovative, cât și de medicamente generice.

,,Trăim vremuri provocatoare, dar pline de oportunități pentru industria farmaceutică. De aceea, îmi doresc să profit de această ocazie pentru a contribui semnificativ, împreună cu colegii din conducerea ARPIM, la reformarea sistemului de sănătate din România, în beneficiul pacienților”, a declarat Cecilia Radu.

Reprezentanții companiilor Roche România – Martine Draullette, Director General, Merck Sharp and Dohme România – Nicholas Renard, Director General și AbbVie România – Jorge Ruiz Benecke, Director General își păstrează poziția de membri ai board-ului, ocupată în acest mandat, iar Dan Zaharescu rămâne în conducerea asociaţiei, în calitate de Director Executiv.

Un pacient vindecat de COVID a donat plasmă pentru a treia oară în ultimele două luni

Andrei Ando, pacientul COVID-19 cu numărul 102 din România, vindecat în aprilie, la Arad, a donat plasmă pentru a treia oară în ultimele două luni.

Recoltarea s-a făcut la Centrul de Transfuzie Sanguină Arad, care a reuşit până acum să adune 100 de pungi de plasmă de la foștii bolnavi, potrivit lui Andrei Ando.

Plasma colectată la Arad a însănătoșit pacienți în stare gravă la Oradea, Baia Mare, București, Timișoara, Constanța, Arad și alte orașe mari.

“Donarea nu diminuează anticorpii din organismul donatorului, nu doare și durează cel mult o oră. Este un preț mic pentru posibila salvare a unei vieți, în condițiile în care zilnic peste 20 de români mor de Covid-19 în spitale”, a afirmat donatorul.

Andrei Ando a adăugat că pot dona cei care au avut COVID și au rămas cu imunitate crescută.

Metodologie ANMCS lansată în dezbatere publică

Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate (ANMCS) anunță lansarea în dezbatere publică a proiectului de Metodologie al ANMCS privind monitorizarea procesului de implementare a sistemului de management al calității și siguranţei pacientului.

”Propunerile, sugestiile sau opiniile privind proiectul supus dezbaterii publice pot fi transmise în scris, pe adresa Autorității Naționale de Management al Calității în Sănătate din Splaiul Independenței nr. 202A, sector 6, București, cod 060022, sau prin intermediul poștei electronice, prin completarea unui tabel și trimiterea acestuia la adresa de e-mail sorin.ungureanu@anmcs.gov.ro, în termen de 10 zile de la afișare.

În cazul în care tabelul nu este completat cu datele de contact ale persoanei care trimite observații referitoare la prezentul proiect, acestea nu vor fi luate în considerare”, precizează anunțul ANMCS.

GCS atenţionează asupra necesității respectării cu strictețe a măsurilor de protecție sanitară

Grupul de Comunicare Strategică atenţionează asupra necesității respectării cu strictețe a măsurilor de protecție sanitară, respectiv purtarea măștii, păstrarea distanței, evitarea contactului direct cu alte persoane, igienizarea frecventă a mâinilor.

Atenţionarea vine în contextul creșterii susținute a numărului de cazuri de infectare cu noul coronavirus, potrivit CGS.

“Rata de conformare față de măsurile de protecție sanitară reprezintă elementul central în gestionarea eficientă a crizei sanitare și în limitarea răspândirii virusului”, se arată în comunicarea GCS.

Reprezentanţii GCS încurajează la semnalarea către autorități a cazurilor în care acestea sunt încălcate.

“Încurajăm la conștientizarea pericolului determinat de infectarea cu noul coronavirus, la îndemnarea în mod respectuos a terțelor persoane să respecte măsurile de protecție, precum și la semnalarea către autorități a cazurilor în care acestea sunt încălcate”, au precizat reprezentanţii GCS.

Potrivit aceleiaşi comunicări, “dezavuăm actele de politizare a crizei sanitare, fie de negare a pericolului infectării sau de minimalizare a riscurilor generate de COVID-19, fie de contestare recurentă a măsurilor luate de autorități pentru gestionarea crizei, bazate pe evaluarea experților în sănătate publică, întrucât astfel de acte determină comportamente și atitudini contrare imperativului sanitar și social al acestui moment”.

Primăria Capitalei a lansat un nou proiect de testare RT-PCR

Primăria Capitalei, prin Administrația Spitalelor și Serviciilor Medicale București (ASSMB), a lansat miercuri proiectul „Testăm pentru a salva economia și locurile de muncă”.

Prin acest proiect vor fi testați 3.000 de angajați din domeniile serviciilor farmaceutice și alimentației publice, precum și reprezentanți ai mass-media, angajați ai firmelor de curierat și sportivi care activează în cadrul Clubului Sportiv Municipal București. Toate persoanele interesate, care nu se încadrează în definițiile de caz, așa cum sunt ele stabilite de INSP, se pot înscrie începând de miercuri, ora 10.00, pe site-ul ASSMB, la secțiunea specială a proiectului https://testamcovid.assmb.ro.

Unitățile afiliate proiectului vor face programări, iar beneficiarii vor fi anunțați în legătură cu ziua, ora și locul unde vor trebui să se prezinte pentru testare.

Rezultatele pozitive ale testărilor vor fi raportate de către unitatea medicală care a efectuat testarea, imediat, la INSP şi direcțiile de sănătate publică şi se vor lua măsurile necesare de internare/izolare ale persoanelor infectate. În aceste cazuri, unităţile afiliate îşi vor efectua propria anchetă epidemiologică şi vor adopta măsuri de limitare a infecției.

Pentru fiecare test RT-PCR efectuat, Primăria Capitalei, prin ASSMB, va deconta suma de 200 de lei unităților sanitare publice și/sau private afiliate în cadrul proiectului, aceasta fiind și suma decontata CNAS pentru un test de acest tip.

Proiectul a fost aprobat prin Hotărâre a Consiliului General al Municipiului București, în data de 18.06.2020, bugetul total al proiectului fiind de 633.000 lei.

Primăria Capitalei mai are în desfășurare, în acest moment alte două campanii de testare:

  • „Testăm pentru București”, unde s-au înscris peste 11.000 de persoane pentru a fi testate în mod gratuit cu aparate RT-PCR. Până în prezent, aproape 4.700 au fost deja testate în acest proiect, prin intermediul clinicilor de stat și private, partenere în program.
  • „Pentru cei care NU stau acasă”, proiect care vizează testarea RT-PCR a 3.000 de persoane, personal asimptomatic din cadrul serviciilor de utilitate publică/companiilor municipale aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu și expus în mod direct riscului de îmbolnăvire. Testarea se derulează prin intermediul Spitalului Clinic de Boli Infecțioase și Tropicale „Dr.Victor Babeș”.

EXCLUSIV Dr. Zarafin: Medicii ATI pensionari nu pot lucra pentru că nu pot face faţă condiţiilor de muncă

 

Dr. Laura Zarafin, medic specialist  ATI  la Spitalul Clinic Colentina din Bucureşti, a declarat pentru Sănătatea TV şi RoHealthReview că toţi medicii lucrează în condiţii grele, deficitul fiind foarte  mare, dar în specialitatea ATI  deficitul este cu mult mai mare decât în alte specialităţi.

Potrivit medicului Zarafin, în România nu sunt suficienţi medici de terapie intensivă,  ţara noastră având în jur de 2.000 de astfel de specialişti, cu tot cu medicii pensionari şi cu rezidenţii.

“Medicii pensionari nu pot fi chemaţi pentru că nu au cum să facă faţă la aceste condiţii de muncă, iar medicii rezidenţi nu sunt la noi în spital”, a afirmat Dr. Laura Zarafin.

Dr. Laura Zarafin a spus că toţi medicii lucrează în condiţii grele, deficitul fiind foarte  mare, dar în specialitatea ATI  deficitul este cu mult mai mare decât în alte specialităţi.

Şi asta pentru că, de zece ani, examenul pentru specialitatea ATI se dă în aceeaşi zi cu toţi rezidenţii din toată Uniunea Europeană.

“Deci, aceşti colegi ai noştri pleacă şi pleacă mult mai uşor (n.r.să lucreze în străinătate). Colegii care au avut această oportunitate, să dea acest examen comun, pleacă mult mai uşor, sunt vânaţi efectiv de celelalte ţări europene care au un deficit pe această specialitate.Atunci este normal că suntem puţin”, a explicat medicul anestezist.

Potrivit acestuia, teoretic, într-o secţie ATI de nivel 1 trebuie să existe un medic şef de secţie, un medic în specialitatea ATI pentru fiecare sală de operaţie din spital, plus un medic ATI pentru fiecare două-patru paturi.

„Şi este şi normal, ca să poţi să te ocupi aşa cum trebuie de pacientul respectiv. Nu poţi să laşi un pacient anesteziat, să te duci în altă sală, să fugi la urgenţă. Acest normativ, nu cred că îl îndeplineşte vreun spital din România. Noi stăm bine la capitolul număr de medici, numai că nici noi nu suntem inepuizabili”, a adăugat  Dr. Laura Zarafin.

Dr. Laura Zarafin: Ni se aduc pacienţi din tot sudul României

Situaţia este cu atât mai dificilă cu cât în utimele două-trei săptămâni, fluxul de pacienţi a devenit foarte mare.

„De două trei săptămâni, fluxul de pacienţi a devenit foarte mare, ni se aduc pacienţi din tot sudul României. Aici este o problemă de sistem care durează de foarte mulţi ani, noi am tot semnalat-o, că nu există suficienţi medici de terapie intensivă în România”, a spus medicul anestezist de la Spitalul Colentina.

Unitatea medicală are două secţii de terapie intensivă în care lucrează 17 medici, dar fără să beneficieze de ajutorul rezidenţilor, la secţia ATI Colentina nelucrând niciun rezident.

Şi asta “pentru că nici unul dintre medicii de la Colentina nu este cadru universitar. Un medic care are o vechime în specialitate de 15-20-25 de ani, cum am eu, chiar am avea ce să îi învăţăm, iar într-o pandemie eu cred că tinerii ar fi trebuit să fie primii care să vrea să vadă. Ei sunt şi mai rezistenţi şi în afară de asta este o provocare profesională deosebită. Noi ne-am fi aşteptat să vină din proprie iniţiativă, cum s-a întâmplat la chirurgie”.

Dr. Laura Zarafin a spus că înainte de pandemie, după orele de program, colegi de-ai săi mergeau să facă gărzi în spitalele cu deficit de anestezişti, pentru că un spital fără anestezişti nu poate să funcţioneze.

“Dintre cele mai deficitare sunt la Tulcea, Feteşti, Giurgiu, Târgovişte, Călăraşi. Sunt spitale care au secţiile ATI cu ventilatoare, cu injectomate, deci cu dotări corespunzătoare, dar nu au medici”, a adăugat acelaşi medic.