Copiii mai mari şi adolescenţii pot transmite COVID-19 la fel ca adulţii, potrivit unui studiu

Copiii şi adolescenţii cu vârste cuprinse între 10 şi 19 ani pot transmite COVID-19 altor membri din familie la fel ca persoanele adulte, conform unui nou studiu realizat în Coreea de Sud şi publicat în jurnalul ştiinţific Emerging Infectious Diseases al Centrului pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor (CDC) din Statele Unite.

O echipă de cercetători de la Centrul pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor din Coreea de Sud a studiat înregistrări medicale privind 59.073 de contacte ale unui număr de 5.706 de pacienţi diagnosticaţi cu boala COVID-19, identificaţi în această ţară în perioada 20 ianuarie – 27 martie.

Din 10.592 de contacte în rândul aceloraşi familii, 11,8% au fost diagnosticate cu boala COVID-19, iar ratele de contagiere au fost mai mari în cazul persoanelor de contact ale copiilor decât ale adulţilor, potrivit studiului. Din 48.481 de contacte care nu făceau parte din aceleaşi gospodării, 1,9% au fost diagnosticate cu boala COVID-19, relatează Xinhua, citată de Agerpres.

Cercetătorii au descoperit cea mai ridicată rată de transmitere a COVID-19, de 18,6%, în familiile copiilor de vârstă şcolară, iar cea mai redusă rată de contagiere, de 5,3%, a fost identificată în cazul contactelor din cadrul aceloraşi gospodării ale copiilor cu vârste între 0 şi 9 ani.

”Ratele au fost mai ridicate în cazul contactelor copiilor decât ale adulţilor”, au notat autorii studiului.

Gabriela Firea a decis activarea spitalului modular, secție externă a Spitalului Victor Babeş

Primarul General, Gabriela Firea, a decis activarea, in regim de urgenta, a spitalului modular – sectie externa a spitalului Victor Babes – construit in urma cu doua luni de Compania Municipala de Consolidari a Primariei Capitalei, avand in vedere evolutia pandemiei de Covid-19.

Primarul General, Gabriela Firea: „Venim in sprijinul pacientilor infectati cu virusul Sars-Cov2 si deschidem spitalul modular edificat pe amplasamentul viitorului Spital Metropolitan din zona Pipera.

In prima faza, vor fi disponibile 100 din cele 500 de paturi, care compun aceasta unitate medicala. Aici vor putea fi tratati pacientii cu forme usoare.

 Spitalul modular construit de noi ofera pacientilor conditii de cazare moderne, saloane cu 2 locuri, rezerve pentru o singură persoană, baie proprie, aer conditionat si wi-fi.

In plus, spitalul beneficiază are o sursă alternativă de electricitate si rețea independenta de canalizare, conform normelor.

Medicii care vor trata pacientii internati in aceasta unitate medicala provin de la spitalul Victor Babes, iar personalul mediu si auxiliar va fi solicitat de la celelalte spitale din subordinea Primariei Capitalei.

In zilele urmatoare se vor incheia contracte pentru curatenie, deseuri biologice si catering.

Spitalul se va deschide imediat dupa obtinerea avizului DSP Bucuresti.

Mentionez ca ASSMB a solicitat Directiei de Sanatate Publica inca de acum doua luni asistenta de specialitate, potrivit legii, pentru a putea pune in functiune cat mai rapid acest spital”.

Primarul General, Gabriela Firea, a mai completat ca va creste capacitatea paturilor ATI in spitalele administrate de Primaria Capitalei:

„Pana acum, cat timp spitalul Colentina a fost spital suport Covid, unitatea medicala a pus la dispozitie 31 paturi ATI, 14 dintre acestea fiind ocupate si acum. Dupa reintrarea spitalului Colentina in circuitul medical normal, unde sunt tratati pacienti cu alte afectiuni, aceasta unitate medicala va suplimenta totusi sectia de terapie intensiva si va pune la dispozitie 6 paturi ATI pentru pacienti covid cu forme mai severe, la care se suprapun si alte afectiuni. Subliniez faptul ca acelasi personal medical existent in sectiile ATI va asigura asistenta medicala si pentru paturile suplimentare.

Totodata, pacientii cu dubla patologie, afectiuni nefrologice si covid, tratati la Spitalul Carol Davila, au la dispozitie 10 paturi ATI. Spitalul continua sa asigure asistenta medicala permanenta, ceea ce implica eforturi considerabile ale echipei medicale, avand in vedere numarul insuficient de medici ATI”.

Precizările GCS referitoare la evoluția cazurilor de COVID-19 după decizia CCR

Având în vedere solicitările primite de Grupul de Comunicare Strategică referitoare la evoluția cazurilor confirmate cu noul coronavirus, în contextul generat de decizia Curții Constituționale a României, publicată în data de 2 iulie a.c., facem următoarele precizări:

În intervalul 2 – 20 iulie a.c. în România au fost confirmate 10.393 noi cazuri de infectare cu noul coronavirus, 3.384 persoane declarate vindecate și 351 persoane decedate. Totodată, au fost externate 1.396 persoane asimptomatice după 10 zile de la depistare și 972 persoane externate la cerere, depistate pozitiv la testul pentru noul coronavirus.

În același interval au fost spitalizate în medie 4.071 persoane, atât în secții cât și în ATI, în data de 2 iulie a.c. fiind internate 4.252 persoane, iar în data de 20 iulie a.c. 4.748 persoane.

Din analiza seriilor de date raportate reiese faptul că aproximativ 3.680 persoane confirmate pozitiv în acest interval de timp, în condițiile absenței instrumentelor legislative care să permită măsuri medicale, nu au făcut obiectul internării în spitale, nu au făcut obiectul externării ca persoane asimptomatice după 10 zile de spitalizare și nici ca persoane externate la cerere.

De asemenea, în urma analizei s-a constatat faptul că aproximativ 1.480 de persoane confirmate cu noul coronavirus fac parte din categoria persoanelor vindecate, reprezentând cazuri care au beneficiat de prevederile Ordinului Ministrului Sănătății 487/2020 (aflat în vigoare în perioada 24 martie a.c. – 21 mai a.c.) care a permis fie externarea cazurilor ușoare, fie tratarea acestora la domiciliu, fără a mai fi declarate vindecate, în sistemul de raportare, la împlinirea termenului de izolare de 14 zile. În aceeași situație s-au aflat categorii de persoane din centre rezidențiale, persoane cu boli neuro-psihice, personal medico-sanitar și de îngrijire. Având în vedere numărul persoanelor considerate vindecate, se va rectifica în consecință numărul cazurilor considerate active în infectarea cu noul coronavirus.

Populaţiile indigene sunt expuse unui risc mai ridicat în cazul infecției cu noul coronavirus, avertizează OMS

Comunităţile indigene din întreaga lume, care numără aproximativ jumătate de milion de oameni, sunt foarte vulnerabile în faţa pandemiei cu noul coronavirus din cauza condiţiilor precare de viaţă, a avertizat luni Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS).

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a declarat că, până la data de 6 iulie au fost raportate peste 70.000 de cazuri în rândul populaţiilor indigene din Americi, precum şi 2.000 de decese.

„Populaţiile indigene se confruntă deseori cu greaua povară a sărăciei, a şomajului, a malnutriţiei şi a bolilor infecţioase cât şi neinfecţioase, condiţii în care sunt mai vulnerabile în faţa COVID-19 şi complicaţiilor acestei boli”, a susţinut directorul OMS în cadrul unei conferinţe de presă desfăşurate în spaţiul virtual, transmite Reuters, citată de Agerpres.

„OMS este adânc preocupată de impactul virusului asupra populaţiilor indigene americane, (în condiţiile în care cele două Americi) rămân în prezent epicentrul epidemiei”, a adăugat el.

Cel mai recent, cel puţin 6 cazuri au fost detectate în rândul populaţiei Nahua din regiunea peruană a Amazonului, conform directorului OMS.

Din ce în ce mai multe zone din Spania impun restricții după ce numărul infectărilor a crescut din nou

Noi focare de COVID-19 continuă să apară în Spania, mai ales în provincia Catalonia, în timp ce autorităţile restrâng activităţile sociale, recomandă comportamente responsabile şi impun purtarea măştii în toate locurile publice în cea mai mare parte a ţării.

Spania, una dintre ţările cele mai îndoliate de pandemia de coronavirus, are în prezent peste 150 de focare active de COVID-19, cele mai preocupante fiind în regiunile Catalonia şi Aragon.

Guvernele regionale încearcă să împiedice orice fel de evenimente şi reuniuni unde se adună multă lume, întrucât mai multe dintre focare îşi au originea în astfel de aglomerări, fiind închis inclusiv accesul pe unele plaje aglomerate.

În Catalonia măsurile deja aplicate pentru limitarea răspândirii COVID-19 în zona metropolitană a Barcelonei au fost extinse duminică şi în alte două localităţi. Au fost interzise grupurile mai mari de zece persoane, restaurantele şi barurile pot funcţiona cu maxim jumătate din locuri ocupate, localurile nocturne au fost închise, la fel şi teatrele şi cinematografele, iar vizitele în căminele de bătrâni sunt interzise. Populaţiei i s-a recomandat să iasă din case numai pentru activităţi indispensabile, relatează agenţiile AFP şi EFE, citate de Agerpres.

După cele peste 1.200 de noi cazuri de infectare raportate sâmbătă în Catalonia, duminică numărul acestora a scăzut la puţin peste 900.

În urma Cataloniei, a doua regiune cea mai afectată este Aragon, în special oraşul Zaragoza şi împrejurimile acestuia, unde se constată o creştere a transmiterii comunitare.

În Andaluzia focarul cu cele mai multe cazuri de infectare este oraşul Cordoba, în timp ce în regiunea Valencia sunt circa 20 de focare active şi numărul persoanelor infectate în segmentul de vârstă 20-40 de ani a crescut de patru ori.

În regiunea Murcia au fost interzise toate activităţile de divertisment nocturne, numai terasele rămânând deschise, iar grupurile mai mari de 15 persoane sunt de asemenea interzise.

Ca urmare a accelerării transmiterii virusului, în săptămâna încheiată vineri fiind înregistrate pe ansamblul Spaniei peste 5.700 de noi cazuri de contaminare, faţă de 3.000 în săptămâna anterioară, aproape toate regiunile ţării, cu excepţia Madridului, au instituit purtarea obligatorie a măştii dacă nu se poate menţine o distanţă de securitate în spaţiul public, cei care nu poartă mască riscând să fie amendaţi.

Totuşi, guvernul socialistului Pedro Sanchez susţine că regiunile sunt pregătite să facă faţă unor noi focare şi neagă posibilitatea reinstituirii stării de alertă, care a fost ridicată pe 21 iunie şi a permis adoptarea unor măsuri de izolare foarte dure.

Vaccinul contre COVID-19 dezvoltat de AstraZeneca și Oxford, rezultate promițătoare la testele pe oameni

Vaccinul experimental împotriva COVID-19 produs de compania AstraZeneca este sigur şi produce un răspuns imunitar, conform rezultatelor primelor stadii ale testelor clinice pe voluntari sănătoşi, susţin datele oferite publicităţii luni.

Vaccinul, denumit AZD1222 şi dezvoltat de AstraZeneca în colaborare cu cercetători de la Universitatea Oxford, nu a prezentat niciun efect secundar grav şi a determinat producţia de anticorpi precum şi un răspuns imunitar din partea celulelor T, conform rezultatelor publicate în jurnalul medical The Lancet, citate de Reuters.

„Sperăm că acest lucru înseamnă că sistemul imunitar îşi va aminti de virus, astfel încât vaccinul nostru să-i protejeze pe oameni pentru o perioadă extinsă de timp”, a declarat coordonatorul acestui studiu, Andrew Pollard, de la Universitatea Oxford.

„Avem însă nevoie de mai multe studii ca să putem confirma dacă vaccinul protejează eficient împotriva infecţiei cu SARS-CoV-2 şi cât de mult se va menţine această protecţie”, a adăugat el.

Vaccinul companiei AstraZeneca, alături de vaccinurile unor companii precum Sinovac Biotech (China), Sinopharm (China) sau Moderna (SUA), se numără printre favoriţii cursei pentru obţinerea unui vaccin anticovid.

AstraZeneca a semnat o serie de acorduri cu guverne din diferite locuri ale lumii pentru a furniza acest vaccin, dacă se va dovedi eficient şi va obţine aprobarea organismelor de verificare a produselor farmaceutice. Compania a anunţat în mod public că nu va căuta să obţină profit de pe seama acestui vaccin în perioada de pandemie.

Cercetătorii au precizat că vaccinul a provocat efecte secundare minore mai frecvente în grupul de voluntari vaccinaţi, faţă de grupul de control, însă o parte dintre aceste efecte secundare pot fi reduse luând paracetamol.

Peste 200 milioane de lei din fonduri europene pentru dotarea spitalelor COVID-19

Ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloş, a semnat, luni, primele 10 contracte pentru finanţarea din fonduri europene a cheltuielilor spitalelor COVID-19, informează instituţia.

Contractele semnate, în valoare totală de 205,1 milioane de lei, sunt finanţate în cadrul Programului Operaţional Infrastructură Mare, prin intermediul apelului „Consolidarea capacităţii de gestionare a crizei sanitare COVID-19” în valoare de 350 milioane de euro.

„La începutul crizei sanitare provocate de noul coronavirus ne-am propus să identificăm rapid fondurile disponibile şi să le redirecţionăm pentru măsuri socio-economice şi sanitare cât mai rapid. Am semnat astăzi (luni, n.r.) primele 10 contracte pentru finanţarea spitalelor din prima linie în lupta împotriva coronavirusului şi vom continua să evaluăm rapid şi celelalte proiecte depuse pentru ca fondurile europene să finanţeze cât mai repede unităţile sanitare”, a declarat ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloş.

Dintre proiectele semnate, 8 sunt de tip A (proiecte de investiţii pentru unităţile sanitare publice) şi 2 sunt de tip C (investiţii pentru direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului).

Beneficiarii finanţărilor sunt Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Oradea (40,1 milioane de lei), Institutul Clinic Fundeni (24,3 milioane de lei), Spitalul Clinic Municipal Filantropia din municipiul Craiova (48,1 milioane de lei), Municipiul Carei (2,3 milioane de lei), Municipiul Bistriţa (870.000 lei), judeţul Giurgiu (4,3 milioane de lei), Spitalul Clinic de Neuropsihiatrie Craiova (13,3 milioane de lei), judeţul Cluj (12,2 milioane de lei), Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie Victor Babeş Craiova (48,2 milioane de lei), Serviciul de Protecţie şi Pază – U.M 0149 Bucureşti (10,2 milioane de lei).

Potrivit MFE, până în prezent, au fost depuse spre evaluare 51 cereri de finanţare cu o valoare de 164,2 milioane de euro. Dintre acestea, 41 sunt proiecte de tip A, în valoare de 155,4 milioane de euro, prin care 50 de unităţi sanitare publice sunt dotate cu echipamente medicale/echipamente de protecţie iar 10 sunt proiecte de tip C, în valoare de 8,8 milioane de euro, prin care direcţiile generale de asistenţă socială sunt dotate cu echipamente de protecţie.

„Alte 125 cereri de finanţare sunt în curs de completare în sistemul informatic MySMIS. Proiectele sunt evaluate de către Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Infrastructură Mare (AM POIM), în parteneriat cu Ministerul Sănătăţii. Apelul de proiecte este deschis până la data de 30 septembrie 2020 şi este adresat următoarelor categorii de beneficiari: unităţi sanitare publice pentru care Ministerul Sănătăţii stabileşte necesitatea dotării, Ministerul Sănătăţii/ alte autorităţi publice centrale şi autorităţi publice locale, sau unităţi aflate în subordinea, coordonarea sau sub autoritatea acestora, pentru achiziţii necesare gestionării crizei de sănătate publică, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă”, se precizează în comunicatul citat de Agerpres.

Nelu Tătaru: La trei cazuri la mia de locuitori se poate ajunge la carantinarea unei zone sau localități

Ministrul Sănătății a făcut câteva precizări legate de creșterea masivă a cazurilor de infectare cu coronavirus și intrarea în vigoare a noii legi a izolării și carantinei, după o ședință informală în care autoritățile au discutat despre evoluția îmbolnăvirilor cu noul coronavirus.

Nelu Tataru a afirmat că, în funcție de evoluția cazurilor de COVID-19, autoritățile pot lua măsura izolării unei zone sau a unui cartier. „Noi avem în studiu foarte multe focare și foarte multe localități. La trei cazuri la mia de locuitori se poate ajunge la carantinarea acelei zone sau localități”, a declarat ministrul la Digi24.

„Lucrurile nu vor mai continua în forma asta, pentru că de mâine intră în vigoare legea izolării și carantinei. Suntem pe internare și izolare în condițiile în care vom respecta aceste reguli.

În următoarele 14 zile vom avea o creștere progresivă. Vom ajunge și la 1.000 de cazuri pe zi. Vom avea această creștere. Dintre aceste 1.000 de cazuri pe zi sunt cele care merg la Terapie intensivă într-un număr de 5%, o mortalitate de 5%, restul sunt cazuri asimptomatice, ușor asimptomatice, medii sau medii spre severe pe care va trebui să le gestionăm.

Avem un parcurs al acestor cazuri, avem o gestionare pe care am pus-o și în practică, avem o previziune pe tot ce înseamnă focarele actuale în evoluția lor, identificăm orice caz care apare în aceste focare, sau în focare în constituire, având pârghiile actuale, acele anchete epidemiologice care vor putea lua de la început măsurile de izolare și nu vom mai avea această creștere masivă pe care am avut-o în ultimele 2, 3 săptămâni de când avem acest vid legislativ”, a mai spus Nelu Tătaru.

Guvernul completează marți HG privind starea de alertă în conformitate cu legea carantinării și izolării

Guvernul se reuneşte marţi în şedinţă pentru a introduce în hotărârea privind prelungirea stării de alertă cu 30 de zile prevederile noii legi a carantinării şi izolării.

Premierul Ludovic Orban a declarat, luni, că Guvernul va modifica HG privind starea alertă în concordanţă cu prevederile noii legi şi pregăteşte, din punct de vedere administrativ, toate structurile implicate.

„Vom avea, cel mai probabil, mâine dimineaţă (marţi – n.r.) şedinţă de Guvern pentru modificarea hotărârii de Guvern privitoare la starea de alertă, astfel încât să introducem toate măsurile care sunt permise de lege. De asemenea, pregătim, din punct de vedere administrativ, managerial, toate structurile cu atribuţii, indiferent că este vorba de INSP, Direcţiile de sănătate publică, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă, Centrul de control, toate le pregătim pentru a dispune, într-un ritm cât mai rapid, măsurile necesare în baza prevederilor legii”, a explicat Ludovic Orban.

Înaintea şedinţei Executivului va avea loc şi o întâlnire a Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, în care se vor face propunerile care urmează să fie introduse în HG privind prelungirea stării de alertă.

Tot marţi, conform agendei anunţate de Executiv, premierul are programate o videoconferinţă cu şefii Direcţiilor de Sănătate Publică la Ministerul Sănătăţii şi o altă videoconferinţă cu prefecţii la sediul Ministerului Afacerilor Interne.

EXCLUSIV Care este poziția Sanitas după ce Guvernul a sesizat la CCR Legea spitalelor de psihiatrie

Guvernul României a transmis Curții Constituționale (CCR) o sesizare în vederea exercitării controlului prealabil de constituționalitate referitor la Legea privind măsurile de siguranță cu caracter medical și statutul spitalelor de psihiatrie și pentru măsuri de siguranță. CCR așteaptă punctele de vedere ale președinților celor două camere ale Parlamentului și al Avocatului Poporului până la data de 20 august, urmând ca dezbaterile pe această sesizare să aibă loc în data de 23 septembrie.

Iulian Pope, prim-vicepreședintele Federației Sanitas a declarat pentru Sănătatea.TV și RoHealthReview că Guvernul putea amenda legea pe traseul legislativ pentru a obține un document viabil atât din punct de vedere constituțional cât și al utilității sale reale.

„Guvernul avea posibilitatea pe traseul legislativ să corecteze. Poate că unii termeni puteau fi mai clari, dar, în mod evident e o lege la care s-a lucrat mult, e o lege necesară, e o lege care reglementeză toată activitatea celor patru spitale de maximă siguranță. De la siguranța pacienților la siguranța personalului medical, de la normativ de personal la drepturi de natură salarială, de la implicarea Ministerului de Interne la asigurarea siguranței în transportul pacienților. Oamenii din cele patru spitale se confruntă cu situații complicate în fiecare zi. La un moment dat spitalul de la Iași, Pădureni-Grajduri, aveau 170% grad de ocupare, Ministerul Sănătății nu vroia să le finanțeze toate cazurile pe care le aveau internate. Era o lege necesară fără doar și poate.

Guvernul și-a făcut un obicei din a contesta legislația fără să țină cont de realitățile din teren.

Suntem la aproape un an de la tragedia de la Săpoca, unul dintre cele patru spitale de maximă siguranță. Ori legea tocmai asta face, reglementa situațiile din cele patru spitale. Bineînteles că era o lege necesară. Guvernul, repet, avea varianta să intervină cu amendamente. Legea a trecut prin toate comisiile parlamentare, adică nu văd rostul acestei contestații, câtă vreme noi am urmărit-o cu atenție. Știu că managerii celor patru spitale au lucrat mult la această lege și au fost și ei implicați. Am ținut legătura permanent și cu ei și cu unii parlamentari care au ajutat în nașterea acestei legi. Ori nu știu să fi fost amendamente depuse de reprezentanții PNL pe care parlamentarii să le fi respins, astfel încât să apeleze la această variantă.

În momentul ăsta Guvernul dă dovadă de neseriozitate, ca să fiu elegant. E mai simplu să contești decât să construiești ceva. Ori această lege era literalmente necesară. Și așa e prea târziu. E destul de târziu, oamenii ăștia se chinuie de ani de zile. Noi de la Federația Sanitas cu ultimii patru miniștri ai Sănătații am discutat pe această temă. Inclusiv cu ministrul actual. I-am adus la cunoștință problemele din spitalele de psihiatrie de maximă siguranță, cu domnul ministru Costache am discutat pe tema asta, a fost printre temele noastre de discuție, dar asta se întâmplă”, a spus Iulian Pope.