ASSMB angajează medici şi asistenţi pentru cabinetele şcolare

Administraţia Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti anunţă iniţierea procedurii de încadrare de personal medical pentru ocuparea fără concurs, pe perioadă determinată, a mai multor posturi de medic şi asistent medical în cadrul cabinetelor medicale şcolare, având în vedere evoluţia situaţiei epidemiologice şi deschiderea anului şcolar în data de 14 septembrie.

Conform anunţului postat pe pagina de Facebook a ASSMB, sunt disponibile:

* 10 posturi de medic – Medicină Generală cu drept de liberă practică

* 14 posturi de medic specialist Medicină de Familie

* 3 posturi de medic primar Medicină de Familie

* 12 posturi de asistent medical cu studii postliceale specialitate Medicină Generală

* 16 posturi de asistent medical debutant cu studii postliceale specialitate Medicină Generală

* 22 posturi de asistent medical principal cu studii postliceale specialitate Medicină Generală.

Detalii despre modalităţile de înscriere şi criterii de încadrare se pot găsi pe https://www.assmb.ro//anunt-incadrare-personal-medical-far.

Conform sursei citate, dosarele se depun la Serviciul Resurse Umane din cadrul Administraţiei Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti din bd. Dimitrie Cantemir nr. 1, începând cu data de 27 august până pe 4 septembrie.

Medici decoraţi de primarul Capitalei. Cine sunt aceştia

Primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, a acordat titlul de Cetățean de Onoare al Municipiului Bucureşti pentru 34 de medici.

“Ȋn contextul actual, în care medici din toate spitalele luptă în prima linie pentru a limita răspândirea noului coronavirus şi pentru a salva vieţile celor infectaţi, gestul nostru simbolic de acordare a Titlului de Cetăţean de Onoare al Municipiului Bucureşti este un semn de apreciere a celor cărora profesia le este mod de viaţă, iar viaţa le este profesie. Aceşti medici, adevăraţii eroi ai zilelor noastre, sunt repere pentru medicina românească şi europeană şi reprezintă o mândrie a oraşului nostru!”, a declarat primarul.

Iată lista medicilor cărora li s-a acordat titlul de Cetățean de Onoare al Municipiului Bucureşti.

(1) Prof. Univ. Dr. RODICA MARICELA ANGHEL – şef disciplină oncologie, medic primar oncologie radioterapie, medic primar oncologie-medicală, medic primar imagistică medicală radiologie la Institutul Oncologic București „Prof. Dr. Al.Trestioreanu”, doctor în Științe Medicale şi profesor universitar al Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila”. Deţine patru brevete de invenţie, a prezentat peste 370 de lucrări ştiinţifice şi a publicat peste 140 de articole.

(2) Prof. Univ. Dr. DANA-CRISTINA CRAIU – Medic Primar Neurolog Pediatru în Clinica de Neurologie Pediatrică a Spitalului Clinic de Psihiatrie „Prof. Dr. Alexandru Obregia”, doctor în științe medicale și Profesor universitar, dar și Șeful Disciplinei de Neurologie Pediatrică II din cadrul Universității de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti. Membru în numeroase societăți ştiinţifice, Prof. Univ. Dr. DANA-CRISTINA CRAIU este cunoscută şi pentru campania naţională de strângere de donaţii pentru epilepsie şi chirurgia epilepsiei la copii.

(3) Conf. Univ. Dr. MONICA DESIREE DRAGOMIR Conferențiar universitar la ,,Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davila” București, medic primar hematologie și oncologie pediatrică, medic primar oncologie medicală, doctor în științe medicale – oncologie. Preşedintă şi membru fondator al Societăţii Române de Onco-Hematologie Pediatrică și membră a societăților științifice medicale din țară și străinătate din domeniul său de activitate.

(4) Conf. Univ. Dr. SIMIN AYSEL FLORESCU – Director medical al Spitalului Clinic de Boli Infecţioase şi Tropicale „Prof. dr. Victor Babeş” din București. Activitatea de cercetare științifică se remarcă prin 12 proiecte de cercetare şi numeroase studii clinice. A depus eforturi susţinute pentru a asigura, în perioada stării de urgenţă, eficienţa echipelor care trateaza pacientii infectati cu noul coronavirus internati la Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Tropicale „Victor Babeş”, alături de managerul instituţiei.

(5) Conf. Univ. Dr. ADINA MARIANA GHEMIGIAN – medic primar endocrinolog, șeful secției de Infertilitate și patologie gonadică la Institutul Național de Endocrinologie, conferențiar universitar în cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” şi coordonator rezidenţiat. Autoare a peste 100 de articole publicate în reviste de specialitate naționale și internaționale. Membru fondator și prim vicepreședinte al Asociației de Endocrinologie Clinică din România.

(6) Prof. Univ. Dr. IOANA MARINA GRINȚESCU medic specialist ATI, Doctor în Științe Medicale și Șef Clinică Anestezie și Terapie Intensivă la Spitalul Clinic de Urgență București, profesor universitar la Departamentul Clinic Nr. 14 – Ortopedie – ATI, Disciplina de Anestezie și Terapie Intensivă, Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila, București. Ca premieră medicală, Prof. Dr. Ioana Marina Grinţescu a făcut parte din echipa de medici care a realizat primul transplant de inimă din România, în 1997.

(7) Prof. Univ. Dr. MONICA-DANIELA I. POP – medic primar oftalmolog, cu activitate remarcabilă în domeniu. Este Conferențiar universitar și Profesor la catedra de oftalmologie a Universităţii de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București. A condus 25 de ani Spitalul Clinic de Urgențe Oftalmologice. Inițiatoare a ideii de medici anesteziști cu specializare în oftalmologie, a coordonat organizarea primului departament de chirurgie vitreo-retiniană din țară.

(8) Prof. Univ. Dr. SABINA ANDRADA ZURAC- medic primar anatomopatolog, doctor în medicină şi profesor doctor la catedra de Anatomie Patologică din cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila”. Director medical al spitalului Colentina, conduce Laboratorul Central de Anatomie Patologică. Prof. Univ. Dr. Sabina Andrada Zurac este membră a Societăţii de Morfologie Normală şi Patologică, a Societăţii Române de Anatomie Patologică.

(9) Prof. Univ. Dr. MIHAI BERTEANU – Medic Primar Medicină Fizică și de Reabilitare, Doctor în Științe Medicale, Membru corespondent al Academiei de Științe Medicale și șeful Secției de Recuperare Medicala din cadrul Spitalului Universitar de Urgență ELIAS. Deținător a cinci brevete de invenție, partener în multiple granturi naționale și europene, este autor a peste 200 de publicații în reviste de specialitate.

(10) Conf. Univ. Dr. IULIAN BREZEAN – medic primar chirurg, cu competenţă în chirurgie hepato-bilio-pancreatică, în chirurgie oncologică şi în chirurgie laparoscopică, Doctor în Ştiinte Medicale şi Manager al Spitalului Clinic Dr. Ion Cantacuzino.

(11) Prof. Univ. Dr. ION VICTOR BRUCKNER – Membru al Academiei Române de Medicină şi al Societăţii Române de Cardiologie, Preşedinte al Societăţii Române de Medicină Internă, Prof. Univ. Dr. Ion Victor Bruckner este medic primar medicină internă şi medic primar cardiolog.

(12) Prof. Univ. Dr. ALEXANDRU BUCUR – Şef al Clinicii de Chirurgie Oro-Maxilo-Facială, Anesteziologie Sedare în Medicina Dentară, director al Departamentului II de la Facultatea de Medicină Dentară din cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” şi medic primar Chirurgie Oro-Maxilo-Facială la Spitalul Clinic de Chirurgie „Prof. Dr. Dan Theodorescu”.

(13) Dr. CĂTĂLIN CÎRSTOVEANU – sef sectia de Terapie Intensiva Nou Nascuti la Spitalul Clinic de Urgență pentru copii MARIA SKLODOWSKA CURIE. Este doctor Magna Cum Laude în Științe Medicale, a fost „Visiting Doctor” în mai multe centre medicale internaționale de prestigiu din Europa și America si are numeroase specializări la activ.

(14) Prof. Univ. Dr. CĂTĂLIN CODREANU – medic primar reumatologie la Centrul Clinic de Boli Reumatismale „Dr. Ion Stoica”, Doctor în Ştiinţe Medicale, Profesor Universitar la Disciplina Reumatologie – Centrul Clinic de Boli Reumatismale „Dr. Ion Stoica” la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila. Este preşedintele Societăţii Române de Reumatologie şi membru în Liga Europeană împotriva Reumatismulu si vicepresedinte al Asociatiei pentru Registrul Roman de Boli Reumatice.

(15) Prof. Univ. Dr. NARCIS COPCĂ – medic primar chirurgie generală, doctor în științe medicale, doctor în economie, managerul Spitalului CIinic „Sfânta Maria”, unde a reuşit, alături de o echipă de medici specialişti, primul transplant pulmonar din România. Chirurgul Narcis Copca este fondatorul și conducătorul echipei de chirurgie experimentală în domeniul transplantului hepatic în cadrul programului de cercetare științifică implementat la Secția Chirurgie II a Spitalului „Sfânta Maria, echipa care a realizat peste 50 de transplanturi hepatice.

(16) Prof. Univ. Dr. DAN GHEORGHE-ANDREI – membru de onoare al Societăţii Române de Cardiologie, Doctor în Ştiinţe Medicale, medic primar cardiolog şi de medicină internă, seful clinicii medicale si al sectiei de cardiologie de la Spitalul Clinic Colentina, profesor universitar şi cercetător la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila”.

(17) Conf. Univ. Dr. DAN CRISTIAN GHEORGHE – medic primar ORL la Spitalul Clinic de Urgenţă pentru copii „Marie Curie” din Capitală, medic specialist ORL, doctor în științe medicale din anul 2003. Sub îndrumarea sa au fost câștigate două granturi private din care s-a realizat dotarea Spitalului „Marie Curie” cu aparatură de investigare audiologică dar și dotarea a şase maternități din România cu echipamente de screening auditiv neonatal.

(18) Prof. Univ. Dr. RADU MIRCEA GORGAN medic primar neurochirurg şi Directorul Medical al Spitalului Clinic de Urgență „Bagdasar-Arseni”. Profesor universitar la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” şi Doctor în științe medicale, numeroase titluri importante care dovedesc profesionalismul si implicarea, este autor a 15 cărți de specialitate, numeroase studii clinice și programe de cercetare.

(19) Prof. Univ. Dr. VLAD ANTON ILIESCU Şef Catedră chirurgie cardiovasculară, Director departament Clinic 4, Patologie cardio-toracică la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila”, medic primar chirurgie cardiovasculară, şef de secţie şi Şeful Clinicii Chirugie Cardiovasculară a Institutului de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare „Prof. Dr. C.C. Iliescu” din Capitală.

(20) Dr. EMILIAN IOAN IMBRI – Manager al Spitalului Clinic de Boli Infecţioase şi Tropicale „Victor Babeş”. Ȋn perioada stării de urgență și stării de alertă, sub coordonarea și prin implicarea sa nemijlocită, la Spitalul Victor Babeș au fost create condiții optime de lucru pentru echipele medicale.

(21) Prof. Univ. Dr. VIOREL JINGA medic primar urolog, Profesor Universitar şi Rector al Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” și şef al Clinicii de Urologie din cadrul Spitalului Clinic „Prof. Dr. Th. Burghele”. Doctor în Ştiinţe Medicale, face parte din comunitatea experţilor din specialitatea Urologie, fiind membru afiliat al mai multor societăţi știinţifice şi profesionale naţionale şi internaţionale.

(22) Prof. Univ. Dr. GABRIEL MIRCESCU Șeful Disciplinei de Medicină Internă și Nefrologie la Spitalul Clinic de Nefrologie “Dr. Carol Davila”, profesor universitar la Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davila” București, medic primar medicină internă și nefrologie, doctor în științe medicale. Membru corespondent al Academiei de Științe medicale din România, cu peste 124 de articole publicate, a primit de-a lungul carierei medicale.

(23) Prof. Univ. Dr. GHEORGHE PELTECU Profesor Universitar Catedra Obstetrică Ginecologie UMF Carol Davila, Membru titular al Academiei de Stiinte Medicale, Șeful Clinicii de Obstetrică-Ginecologie Filantropia din București, cea mai veche maternitate din România și manager al spitalului timp de 16 ani (2002 – 2018).

(24) Dr. SORIN PETREA Director medical al Institutului Naţional de Boli Infecţioase „Prof. Dr. Matei Balş” din Bucureşti, Dr. SORIN PETREA are o bogată activitate de formator în domeniul educaţiei medicale, pe componenta de prevenire şi controlul bolilor infecţioase. Autor şi coautor a numeroase studii și lucrări de specialitate, este medic primar în boli infecțioase cu o recunoaştere la nivel național a reușitelor sale profesionale.

(25) Prof. Univ. Dr. BOGDAN OVIDIU POPESCU medic primar neurolog, Șeful Clinicii de Neurologie de la Spitalul Clinic Colentina, Președintele în exercițiu al Societății Române de Neurologie (2017-2021), profesor universitar și Doctor în Științe Medicale, Prorector al UMF Carol Davila.

(26) Prof. Univ. Dr. IRINEL POPESCU Profesor chirurgie generală și doctor în științe medicale. În prezent este Șeful Centrului de Boli Digestive şi Transplant Hepatic Fundeni, Director științific al Institutului Clinic Fundeni și profesor Universitar la Universitatea Titu Maiorescu din București. Pentru merite deosebite în chirurgia hepatică și în transplantul de organe a fost decorat cu Ordinul Național „Steaua României” în gradul de Mare Cruce. Personalitate marcantă în lumea medicinei, Irinel Popescu a realizat, în anul 2000, primul transplant hepatic din România și a pus bazele școlii românești de transplant hepatic.

(27) Dr. ADRIAN STANCIU medic primar pediatru, asistent universitar în cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” până în anul 2015, Catedra de Pediatrie – Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „Maria Sklodowska Curie”. Autor a numeroase lucrări științifice şi cu o experiență clinică de excepție, este cunoscut pentru implicarea și devotamentul domniei sale, calități care îl situează printre cei mai apreciați medici pediatri din România.

(28) Prof. Univ. Dr. CRISTIAN IOAN STOICA Şef al Clinicii de Ortopedie şi Manager al Spitalul Clinic de Ortopedie Traumatologie şi TBC Osteoarticular „Foişor”. Profesor universitar si Doctor in stiinte medicale, membru al multor societăți profesionale internaționale, a pus bazele Registrului National de Endoprotezare articulara RNE şi are la activ numeroase studii clinice internaționale ca investigator principal și proiecte de cercetare – dezvoltare – consultant.

(29) Prof. Univ. Dr. ADRIAN STREINU-CERCEL Doctor in stiinte medicale, membru titular al Academiei de Știinţe Medicale şi manager al Institutului Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș”, instituție medicală emblematică în privința standardelor actuale științifice și ale sistemului de sănătate. Membru titular al Academiei Europene HIV/SIDA. A fondat, în anul 2009, Academia Europeană HIV/SIDA și Boli Infecțioase. Doctor Honoris Causa al mai multor universități de profil din tară

(30) Lector Univ. Dr. CORNELIU TOADER – medic neurochirurg, manager al Institutului Național de Neurologie și Boli Neurovasculare, Șef Lucrări în cadrul Disciplinei de Neurochirurgie din Spitalul Clinic de Urgență Bagdasar – Arseni, Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” București. Dr. Corneliu Toader a efectuat, în ultimii zece ani, peste 3.500 de intervenții neurochirurgicale de mare dificultate, la pacienți cu urgențe majore neurovasculare, contribuind la salvarea vieții acestora.

(31) Dr. IGOR TUDORACHE este medicul care a efectuat si coordonat echipa primului transplant pulmonar din România. A absolvit Universitatea de Medicină și Farmacie Nicolae Testimiteanu din Chișinău – R. Moldova si a făcut rezidențiatul în chirurgie abdominală în România la Spitalul Fundeni, în Clinica de chirurgie abdominală și transplant hepatic condusă de Prof. Irinel Popescu. Sef al echipei de transplant pulmonar din Hannover, cel mai mare centru de acest gen din Europa. Autor a peste 400 de intervenții chirurgicale de transplant pulmonar, posesor de brevete în proteze valvulare, dr. Igor Tudorache este dezvoltatorul a numeroase instrumente folosite nu numai în chirurgia de transplant. Ȋn prezent, Dr. Igor Tudorache continuă să susțină unicul program de transplant pulmonar din Spitalul Clinic Sf. Maria în care s-au efectuat pana în prezent cu succes 8 operații de transplant de plămâni.

(32) Prof. Univ. Dr. ȘERBAN-ION BUBENEK TURCONI – medic primar anestezie-terapie intensivă, Director și apoi Manager, până în anul 2019, al Institutului de Urgență pentru Boli Cardiovasculare Prof. Dr. C.C. Iliescu, doctor în Științe Medicale și Profesor Universitar la Universitatea de Medicina și Farmacie Carol Davila, în prezent șef Secție ATI la Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare Prof. Dr. C.C. Iliescu. Este Președinte al Societății Române de Anestezie-Terapie Intensivă (SRATI). Deţinător al unor premiere medicale de excepţie, a realizat, alături de o echipă complexă, primul implant de inimă artificială Novacor din Europa Centrală și de Est şi a efectuat, în premieră în România, o procedură de asistare cardio-pulmonara percutana postoperatorie de tip ECMO, infiintand in Institutul CC Iliescu singurul centru din Romania care are experienta ECMO.

(33) Prof. Univ. Dr. CORIOLAN EMIL ULMEANU medic primar pediatrie, profesor universitar, Şeful clinicii de Pediatrie în cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila”, doctor în Științe Medicale. Până în anul 2009, a fost Director General al Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii „Grigore Alexandrescu”. În anul 1996 a înfiinţat primul serviciu de primire urgente pediatrice din Romania, dotat inclusiv cu ambulante proprii. De asemenea, a înființat primul serviciu de apel telefonic din Romania – TOXAPEL, serviciu de prim ajutor în intoxicațiile acute la copil și șase Centre Antitoxice Regionale.
​
(34) Prof. Univ. Dr. DRAGOȘ VINEREANU doctor în științe medicale, medic primar cardiologie și medicina interna, Preşedintele Senatului Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, șef al Secției de Cardiologie 2 în cadrul Spitalului Universitar de Urgență din București, Membru corespondent al Academiei Romane, Membru titular al Academiei Române de Științe Medicale și președinte al Societății Române de Cardiologie.

 

INHT: Centrele de Transfuzie Sanguină vor fi deschise sâmbătă

Centrele de Transfuzie Sanguină din întreaga țară vor fi deschise sâmbăta aceasta donatorilor de sânge și plasmă convalescentă COVID-19,  programul fiind 07.30 – 13.00, a anunțat Institutul Național de Hematologie Transfuzională ”Prof. Dr. C.T. Nicolau” București.

Potrivit aceleiași surse, se analizează posibilitatea extinderii programului și în alte zile de sâmbătă.

De asemenea, întregul proces de donare se va realiza cu respectarea normelor de securitate sanitară, cadrele medicale din București, Alba Iulia, Arad, Pitești, Bacău, Oradea, Bistrița Năsăud, Botoșani, Timișoara, Brașov, Brăila, Buzău, Reșița, Călărași, Cluj, Constanța,    Sântu Gheorghe, Târgoviște, Craiova, Galați, Giurgiu, Târgu Jiu, Miercurea Ciuc, Deva, Slobozia, Iași, Baia Mare, Drobeta Turnu Severin, Târgu Mureș, Piatra Neamț, Slatina, Ploiești, Satu Mare, Zalău, Sibiu, Suceava, Alexandria, Tulcea, Bârlad, Râmnicu Vâlcea și Focșani vor realiza cu atenție selecția și monitorizarea donatorilor pe tot parcursul procesului de donare.

GCS: România a depășit 83.000 de cazuri de coronavirus. Câte au fost înregistrate de la ultima raportare

Grupul de Comunicare Strategică (GCS) a anunțat că în urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, au fost înregistrate 1.504 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2, acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv.

Astfel, până astăzi, 27 august, pe teritoriul României, au fost confirmate 83.150 de  cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus.

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 7.288. Dintre acestea, 492 sunt internate la ATI.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 1.730.420  teste. Dintre acestea 25.052 au fost efectuate în ultimele 24 de ore, 14.151 în baza definiției de caz și a protocolului medical, iar 10.901 la cerere.

De asemenea, 36.677 de pacienți au fost declarați vindecați și 10.130 de pacienți asimptomatici au fost externați la 10 zile după depistare.

Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 583 de persoane au fost reconfirmate pozitiv. Până astăzi, 3.459 de persoane diagnosticate cu infecție cu COVID-19 au decedat.

În intervalul 26.08.2020 (10:00) – 27.08.2020 (10:00) au fost înregistrate 38 de decese (22 bărbați și 16 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Arad, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Brașov, Călărași, Caraș-Severin, Covasna, Dâmbovița, Galați, Gorj, Harghita, Hunedoara, Olt, Prahova, Satu Mare, Teleorman, Timiș, Tulcea, Vaslui, Vrancea și Municipiul București.

Dintre acestea, 1 deces a fost înregistrat la categoria de vârstă 30-39 de ani, 6 decese la categoria de vârstă 50-59 ani, 7 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 13 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 11 decese la categoria de peste 80 de ani.

37 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, iar pentru un pacient decedat nu au fost raportate comorbidități până în prezent.

Pe teritoriul României, 11.351 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 5.654 de persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea,  30.770 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 31 de persoane.

 n ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 1.014 apeluri la numărul unic de urgență 112 și 572 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetățenilor.

A fost inaugurată la Brașov secția modulară ATI pentru pacienții cu COVID-19

Premierul Ludovic Orban, împreună cu ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, au inaugurat secția modulară ATI pentru pacienții cu COVID-19, amenajată în curtea Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov.

”Am venit să inagurăm secția modulară realizată de Consiliul Județean în curtea Spitalului Județean, după un proiect făcut de Asociația Dăruiește Viață, căreia îi mulțumim și pentru implicarea de aici, de la Brașov, pe lângă implicarea de la Spitalul Elias. Înzestrarea a fost făcută cu susținerea Departamentului pentru Situații de Urgență și Ministerului Sănătății. Această secție modular va putea primi pacienți. 16 locuri sunt pentru cei care sunt în Terapie Intensivă și care au nevoie de intubare. De asemenea, mai sunt prevăzute locuri pentru pacienți care, chiar dacă nu au nevoie de intubare sunt într-o situație intermediară și necesită tartare în secție de terapie intensivă”, a declarat Ludovic Orban.

De asemenea, el a anunțat că Guvernul a luat decizia ca proiectul Spitalului Regional de Urgență Brașov să fie finanțat din fonduri europene.

” Am luat decizie sa fie inclus pe lista obiectivelor pentru care vom cere finanțarea din Facilitatea de Reziliență și Recuperare (…). România beneficiază de o finanțare consistentă, sub formă de granturi sau sub formă de împrumut, de peste 30 de miliarde de euro”, a afirmat premierul, adăugând că o mare parte dintre aceste fonduri vor merge către sănătate.

Premierul se află la Brașov însoțit de ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, ministrul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației, Ion Ștefan și de ministrul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor, Lucian Bode.

 

EXCLUSIV Detalii dintr-un laborator RT-PCR: Când se impune retestarea?

Una dintre controversele apărute în contextul pandemiei de coronavirus este legată de rezultate fals negative sau fals pozitive ale testelor de tip RT-PCR.

Sănătatea.TV și RoHealthReview.ro au stat de vorbă cu specialiștii pentru a afla ce este de făcut .

Dr. Relu Cocoș, biolog principal genetică, cercetător în cadrul UMF „Carol Davila”, a declarat că un individ care are un istoric de expunere la boală trebuie evaluat într-un context clinic și trebuie retestat.

La rândul său, biologul principal Oana Popescu, coordonatorul laboratorului de testate COVID-19 din cadrul Institutului  „Marius Nasta” a vorbit despre importanța unității care procesează probele.

Aceasta a spus că laboratorul pe care îl conduce beneficiază de un control extern al unui alt laborator, din Germania și a explicat în ce constă acest control.

Studiu: Răspunsul imunitar al femeilor împotriva COVID-19 ar putea fi mai puternic decât cel al bărbaţilor

Răspunsul imunitar al femeilor împotriva COVID-19 ar putea fi mai puternic decât cel al bărbaţilor şi acest detaliu ar putea reprezenta o posibilă explicaţie pentru faptul că aceştia din urmă sunt afectaţi într-o măsură mai mare de forme grave ale bolii cauzate de noul coronavirus, potrivit unui studiu publicat  în revista Nature.

”Am descoperit că bărbaţii şi femeile dezvoltă tipuri diferite de răspunsuri imunitare pentru COVID-19”, a afirmat autoarea principală a studiului, Akiko Iwasaki, într-o înregistrare video dată publicităţii online de Universitatea Yale din Statele Unite.

Potrivit specialistei în imunitate, ”diferenţele pot însemna o susceptibilitate sporită a bărbaţilor la această boală”.
Studiul aminteşte că ”bărbaţii reprezintă 60% dintre decesele provocate de COVID-19 pe plan global”.

Potrivit cercetării, acţiunea limfocitelor T (care distrug celulele infectate şi sunt de asemenea responsabile de una dintre componentele răspunsului imunitar) a fost mai puternică la femei decât la bărbaţi în cadrul pacienţilor examinaţi.

Spre deosebire de bărbaţi, femeile au putut dezvolta un răspuns puternic al limfocitelor T chiar şi în cazul pacientelor vârstnice.

Pe de altă parte, într-un stadiu precoce al infecţiei, bărbaţii produc per ansamblu mai multe citokine în comparaţie cu femeile.

Tocmai producţia excesivă şi necontrolată a acestor substanţe, provocate de o suprafuncţionare a sistemului imunitar, este considerată problematică în cazul formelor grave de COVID-19 (reacţie care poartă denumirea ”furtună de citokine”).

Autorii studiului au observat că, în cazul bărbaţilor, un răspuns mai puţin adecvat al limfocitelor T reprezintă un factor agravant al bolii. Cu cât bărbaţii au o vârstă mai înaintată, cu atât mai mult răspunsul lor imunitar este mai slab.

Pe de altă parte, femeile care aveau un nivel ridicat de citokină la debutul infecţiei erau cele ale căror stări se agravau ulterior.

Potrivit cercetătorilor, aceste rezultate ar putea conduce la o diferenţiere a tratamentelor în funcţie de sex.

În cazul bărbaţilor, ”trebuie să îmbunătăţim răspunsul limfocitelor T cu ajutorul vaccinurilor”, a estimat Iwasaki. Pentru femei, ar însemna în plus ”blocarea răspunsului citokinelor”.

Studiul are cu toate acestea mai multe limitări.

În primul rând, a fost realizat pe un număr mic de pacienţi: 17 bărbaţi şi 22 de femei care nu au avut nevoie de terapie intensivă şi care nici nu au primit medicamente care să acţioneze asupra sistemului imunitar (la care se adaugă alţi 59 de pacienţi care nu răspund acestor criterii, pentru a avea un eşantion mai larg).

În plus, vârsta medie a fost ridicată (în jur de 60 de ani).

”Multe dintre diferenţele observate s-ar putea datora vârstei sau indicelui de masă corporală”, adică mai degrabă ”întâmplării” decât sexului, estimează un specialist care n-a participat la studiu, Eleanor Riley (Universitatea din Edinburgh), citată de organizaţia britanică Science Media Centre.

În plus, ”chiar dacă răspunsul mediu diferă” între grupul de bărbaţi şi cel de femei, la nivel individual, mulţi bărbaţi şi femei au răspunsuri similare, a adăugat cercetătoarea.

Din acest motiv, tratamentele ar trebui mai degrabă adaptate individual, pentru fiecare pacient, şi nu definite în mod unic după sex, a precizat ea.

VIDEO Dr. Adriana Socaci, despre noul ghid privind tuberculoza chimiorezistentă

[front_live]248451222800477857352390-2020-08-27_10:27[end_live]

Dr. Adriana Socaci, medic primar pneumolog în cadrul Spitalului Clinic de Boli Infecțioase ”Victor Babeș” Timișoara, Coordonator tehnic județean PNPSCT (Program TB), explică cât de necesar era un nou ghid privind tuberculoza chimiorezistență și care sunt noutățile aduse de acestea. Dr. Adriana Socaci este unul dintre autorii noului ghid.

Statele UE, partenerii și UK au ajuns la un acord asupra unui plan de vaccinare a cel puțin 40% din populație

Statele membre ale Uniunii Europene, Regatul Unit şi partenerii UE au ajuns la un acord asupra unui plan de vaccinare împotriva COVID-19 care prevede vaccinarea a cel puţin 40% din populațiile lor, potrivit Reuters.

Această iniţiativă ar putea să afecteze un proiect de vaccinare al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) care vizează să cumpere iniţial vaccinuri pentru 20% dintre persoanele cele mai vulnerabile din lume, prin intermediul unui sistem de achiziţionare mondial.

”Luarea în calcul a tuturor grupurilor de risc va face probabil ca 40% din populaţie să fie ţintită, în funcţie de situaţie şi de demografia ţărilor”, se arată în document, adoptat la sfârşitul lui iulie de către experţi în domeniul sănătăţii din statele membre UE, Regatul Unit, Elveţia, Norvegia şi ţările din Balcani.

Potrivit documentului UE, ”grupurile prioritare” reprezintă peste 200 de milioane de persoane din cei 450 de milioane de locuitori ai UE, inclusiv persoane cu boli cronice, persoane în vârstă şi profesioniştii din sănătate.

Persoanele sănătoase care muncesc în servicii publice esenţiale – precum educaţia şi transporturile publice – sunt de asemenea incluse în grupurile prioritare, în pofida faptului că o estimare a numărului acestora nu este disponibilă în document.

Obiectivul planului este să se ajungă la o imunitate colectivă a populaţiei UE – un lucru care ar putea fi atins prin noi campanii de vaccinare, odată atins obiectivul de 40%.

Comisia Europeană (CE) a anunţat în mai multe rânduri că susţine o abordare globală şi inclusivă a vaccinării împotriva COVID-19.

Cu toate acestea, ea pune în aplicare ceea ce poate fi considerat un echivalent al unei strategii ”Europe First”, care dă prioritate populaţiei europene.

CE le-a cerut celor 27 de state membre UE să nu cumpere vaccinuri în cadrul unui program de achiziţionare al OMS şi să recurgă exclusiv la un plan alternativ al UE, pe care-l consideră mai rapid şi mai puţin costisitor.

 

Reacție imunitară la bătrâni similară cu cea a tinerilor, în cazul vaccinului antiCOVID al Moderna

Compania americană Moderna a anunţat că vaccinul său împotriva COVID-19 a generat o reacţie imunitară a persoanelor vârstnice similară cu cea a adulţilor tineri, oferind speranţe că acesta va fi eficace la persoanele care prezintă riscuri mai ridicate să dezvolte complicaţii din cauza noului coronavirus, potrivit Reuters.

Compania Moderna este unul dintre cei mai importanţi concurenţi în cursa pentru a dezvolta un vaccin împotriva virusului care a ucis peste 820.000 de oameni în întreaga lume. Vaccinul său candidat, mRNA-1273, se află deja în stadii finale ale studiilor clinice pe oameni.

Ultimele date dintr-un studiu de fază I includ o analiză pe 20 de persoane suplimentare, care detaliază modul în care s-a efectuat vaccinul la adulţii mai în vârstă.

Subiecţii au primit o doză de 100 de micrograme de vaccin, testată într-un studiu de fază a 3-a mult mai amplu.

Moderna a spus că răspunsurile imune la persoanele cu vârste cuprinse între 56 şi 70 de ani, peste 70 de ani şi cele între 18 şi 55 de ani au fost similare.

Oficialii din domeniul sănătăţii erau îngrijoraţi dacă vaccinul candidat va avea efect la persoanele în vârstă, ale căror sisteme imunitare de obicei nu răspund la fel de puternic la vaccinuri.

Compania a înregistrat până în prezent peste 13.000 de participanţi la studiul său de fază finală.

Aproximativ 18% din totalul participanţilor sunt afro-americani, latini, americani sau indigeni din Alaska, grupuri care au fost afectate în special de pandemie şi sunt adesea subreprezentate în studiile clinice.

Pfizer a declarat pentru Reuters, săptămâna trecută, că 19% din cei 11.000 de subiecţi deja înscrişi în studiul clinic pentru vaccinului său sunt afro-americani sau latino.

Companiile şi oficialii de sănătate lucrează, de asemenea, la modalităţi de distribuire a vaccinurilor Covid-19, unele dintre ele urmând a fi expediate şi depozitate la temperaturi extrem de reci.

Dr. Nancy Messonnier, directorul Centrului Naţional pentru Imunizare şi Boli Respiratorii (CDC), a pus sub semnul întrebării planurile Pfizer după ce compania a spus că vaccinul său trebuie păstrat la temperaturi ultra-scăzute până la 6 luni sau în containere de transport special concepute pentru până la 10 zile.

Odată scos din recipiente, vaccinul poate fi păstrat până la o zi la o temperatură cuprinsă între 2 şi 8 grade Celsius (36-46 ° F) – aproximativ temperatura unui frigider normal – sau 2 ore la temperatura camerei.

”Complexitatea acestui plan de depozitare şi manipulare a vaccinurilor va avea un impact major în capacitatea noastră de a livra eficient vaccinul”, a spus Messonnier.

Pfizer a declarat comisiei CDC că lucrează la crearea unui vaccin stabil la temperaturi mai ridicate. Acţiunile Pfizer au scăzut cu circa 1,5%.

Vaccinul dezvoltat de Moderna trebuie păstrat la minus 20 de grade Celsius pentru livrare şi depozitare pe termen mai lung, de până la şase luni, dar poate fi păstrat la temperaturi regulate de refrigerare până la 10 zile. Vaccinul va fi distribuit în flacoane cu 10 doze, fără conservanţi, a spus compania.

Moderna lucrează, de asemenea, pentru a face vaccinul stabil la temperaturi mai ridicate, a spus Miller.
Moderna, care nu a adus niciodată un vaccin pe piaţă, a primit aproape 1 miliard de dolari de la guvernul SUA în cadrul programului său Operation Warp Speed. De asemenea, a încheiat un acord de furnizare cu Statele Unite, de 1,5 miliarde de dolari.