Doctorul Benedek Istvan a pierdut lupta cu COVID-19

Fostul şef al Secţiei Clinice de Hematologie a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Mureş, profesor doctor Benedek Istvan, cel care a efectuat primul transplant de măduvă la un bolnav adult în ţară, în anul 2001, şi a realizat numeroase premiere naţionale în domeniul medical, a murit, marţi, după ce a contractat COVID-19, a confirmat, pentru Agerpres, familia acestuia.

Dr. Benedek Istvan era internat la Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant din Târgu Mureş şi urma să împlinească vârsta de 72 de ani în luna octombrie.

Sub conducerea sa, la Secţia Clinică de Hematologie a fost înfiinţat, în anul 2001, Compartimentul de Transplant Medular  ocazie cu care aici au început să se efectueze atât transplant autolog cât şi alogen pentru leucemii acute, boala Hodgkin, limfom malign non-Hodgkin, mielom multiplu, leucemie limfatică cronică, leucemie granulocitară cronică, scleroză multiplă şi boli autoimune.

Împreună cu colectivul secţiei clinice, dr. Benedek Istvan a realizat primul transplant de măduvă la un bolnav adult în ţară, în luna septembrie 2001, iar în anul 2003, aici au fost efectuate primele transplanturi din ţară la bolnavi cu leucemie acută.

În luna decembrie 2002, tot în premieră naţională, a fost înfiinţată prima selecţie imunomagnetică de celule stem, pentru evitarea contaminării celulelor stem cu celule leucemice, canceroase, iar în 2005 a fost efectuat primul transplant alogen de celule stem la adult în leucemie granulocitară cronică din România.

Centrul de Transplant  din Târgu Mureş a fost acreditat în anul 2005 de către Comisia de Transplant al Ministerului Sănătăţii.

Tot sub coordonarea dr. Benedek Istvan, în septembrie 2007, la Târgu Mureş a avut loc o altă premieră naţională, primul transplant de celule stem la adult în scleroză multiplă, iar în octombrie 2007 s-a efectuat, tot în premieră naţională, primul transplant de celule stem la adult în boala autoimună.

Potrivit site-ului secţiei, în aprilie 2007, medicii din cadrul compartimentului, în colaborare cu Secţia Clinică Medicină Internă III  – Compartiment Cardiologie şi grupa de medici specialişti din Viena, au participat la recoltarea măduvei osoase din cresta iliacă şi injectarea celulelor stem obţinute în arterele coronariene la pacienţi după infarct miocardic.

În luna august 2013, la Târgu Mureş a fost realizat primul transplant alogen de celule stem hematopoietice de la donator neînrudit.

„În cadrul secţiei sunt internaţi bolnavi din toate judeţele ţării, numărul acestora fiind în continuă creştere. Anual se fac peste 800 de spitalizări de zi, peste 1.200 de spitalizări continue, peste 100 de recoltări de celule stem, respectiv 70 de transplanturi inclusiv de la donatori neînrudiţi. Secţia Clinică Hematologie dispune, în prezent, de un nr. de 20 paturi în 5 saloane, iar Compartimentul Transplant Medular de 8 paturi în boxe sterile cu aer de flux laminar şi în saloane”, se arată pe site-ul Secţiei Clinică de Hematologie din Târgu Mureş.

Tătaru: INSP va face publică pe 7 septembrie evaluarea epidemiologică a unităților administrativ teritoriale

Ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, a anunțat în cadrul unei conferințe de presă că în data de 7 septembrie Institutul Național de Sănătate Publică va face cunoscută evaluarea epidemiologică pentru unitățile administrativ teritoriale. Ulterior, pe 10 septembrie, Consiliile de Administrație ale unităților școlare vor comunica ce decizie au luat cu privire la scenariul în care se va deschide noul an școlar.

”Pe 7 septembrie INSP va face public, și către instituțiile statului, evaluarea epidemiologică la fiecare unitate administrativ teritorială. În acest moment avem 3181 de unități administrație teritorială, fiecare dintre aceste unități va primi evaluarea în funcție de care se va face deschiderea anului școlar în funcție de scenariu pentru fiecare unitate școlară în parte. Pe 10 septembrie Consiliile de administrație ale unităților școlare vor prezenta comitetelor județene sau Municipiului București pentru Situații de urgență, DSP-urilor și inspectoratelor școlare județene sau din Municipiul București scenariul la care s-au hotărât să înceapă acel an școlar. Evaluarea în teritoriu se face de către DSP-uri, ISJ-uri sub coordonarea comitetelor județene pentru situații de urgență. ”Libertatea” acordată unităților de învățământ sub coordonarea DSP-urilor, ISJ-urilor și comitetelor județene pentru situații de urgență este acea descentralizare în contextul în care vrem ca fiecare unitate școlară să înceapă particular acest an școlar și scenariile să fie personalizate pentru fiecare unitate școlară în parte. Primordial pentru începerea în cel mai dorit scenariu este distanțarea, existența acestei distanțe de 1 m sau folosirea unor separatoare, este o condiție pentru aplicarea primului scenarii. La fel, condițiile în care există circuite în școli pentru a putea asigura circuitul elevului de la intrarea în curte până la intrarea în școală, diferențierea orarelor în clasele primare pentru a putea gestiona orele de pauză precum și ieșirea copiilor în curtea interioară, grupurile sociale. Dacă urmărim evoluția în timp și evoluția în Comunitatea Europeană vedem că sunt toate măsuri similare pe care le propunem noi astăzi”, a declarat Ministrul Nelu Tătaru.

O nouă zi cu peste 1.000 de cazuri noi de COVID-19 și peste 500 de pacienți în ATI; 60 de bolnavi au decedat

Până astăzi, 1 septembrie, pe teritoriul României, au fost confirmate 88.593 de  cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus. 38.454 de pacienți au fost declarați vindecați și 11.175 de  pacienți asimptomatici au fost externați la 10 zile după depistare.   

În urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, au fost înregistrate 1.053 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2, acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv.

Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 586 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.

Până astăzi, 3.681 de persoane diagnosticate cu infecție cu COVID-19 au decedat.

În intervalul 31.08.2020 (10:00) – 01.09.2020 (10:00) au fost înregistrate 60 de decese (35 bărbați și 25 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Alba, Arad, Argeș, Bacău, Bihor, Brăila, Brașov, Buzău, Caraș-Severin, Constanța, Covasna, Dâmbovița, Dolj, Galați, Giurgiu, Gorj, Hunedoara, Ialomița, Iași, Maramureș, Mehedinți, Neamț, Olt, Timiș, Tulcea, Vaslui, Vrancea, Ilfov și Municipiul București.

Dintre acestea, 1 deces a fost înregistrat la categoria de vârstă 30-39 de ani, 2 la categoria 40-49 ani, 6 decese au fost înregistrate la categoria de vârstă 50-59 ani, 16 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 18 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 17 decese la categoria de peste 80 de ani.

58 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, 1 pacient decedat nu a prezentat comorbidități, iar pentru 1 pacient decedat nu au fost raportate comorbidități până în prezent.

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 7.164. Dintre acestea, 522 sunt internate la ATI.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 1.825.272 de teste. Dintre acestea 22.320 au fost efectuate în ultimele 24 de ore, 13.517 în baza definiției de caz și a protocolului medical, iar 8.803 la cerere.

De asemenea, de la ultima informare făcută de GCS, au fost raportate și rezultatele a 6 teste prelucrate anterior ultimelor 24 de ore și transmise până la data de 1 septembrie.

Pe teritoriul României, 9.294 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 5.880 de persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea,  32.434 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 71 de persoane.

Noii reprezentanți ai statului în Consiliul de administrație al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate

Decizia primului ministru nr. 319/2020 privind numirea unor reprezentanți ai statului în Consiliul de administrație al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 796 din 31 august 2020.

Potrivit actului normativ, „Art. 1. – Începând cu data de 1 septembrie 2020, doamna Camelia Ghiveciu se numește în calitatea de membru în Consiliul de administrație al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, pentru un mandat de 4 ani.

Art. 2. – Începând cu data prevăzută la art. 1, domnul Adrian Dumitru se numește în calitatea de membru în Consiliul de administrație al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, pentru un mandat de 4 ani.”

Tătaru: Nu va mai exista declarația pe proprie răspundere pentru reînceperea anului școlar

Ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, a anunțat în cadrul unei conferințe de presă că declarația pe proprie răspundere pentru reînceperea anului școlar nu mai este necesară.

”Nu va mai exista acea declarație pe proprie răspundere urmând ca fiecare dintre noi să avem responsabilitatea acelui triaj observațional din informarea părintelui sau observarea elevului, precum și adaptarea sau nu, după un triaj observational, către un triaj epidemiologic, existența unui personal medical calificat care să facă acest triaj epidemiologic cu existența unei zone de izolare unde un copil care prezintă simptomatologia respiratorie să poată fi la un moment dat cantonat până la o evaluare medicală în contextul în care putem avea un diagnostic sau o supoziție de diagnostic. Fiecare dintre acești copii va fi însoțit pe toată această perioadă și nicio decizie nu va fi luată fără să aibă acordul părintelui. O urgență imediată este cea care va necesita o anunțare la 112 și mers către o unitate spitalicească”, a declarat Nelu Tătaru.

Ministrul a mai adăugat că reînceperea anului școlar se va face în funcție de fiecare scenariu în care se încadrează fiecare unitate de învățământ în parte, iar distanțarea, dezinfecția și purtarea mastii rămân elementele esențiale de protecție împotriva COVID-19.

”1 septembrie vine cu o serie de măsuri de revenire la o viață cvasinormală. Avem redeschiderea restaurantelor, a cinematografelor și teatrelor. Dar dintre cele mai importante, dacă nu cea mai importantă, este reînceperea anului școlar. De ce este necesar reînceperea anului școlar din punct de vedere educational, din punct de vedere social, cred că înțelegem cu toții. (…) Efortul este comun. Ministerul Sănătății, Ministerul Educației, Guvernul României are această misiune de a asigura începerea anului școlar și desfășurarea lui în condiții de siguranță. Dar efortul trebuie să fie unul comun, atât Guvern, elevi, părinți, profesori. Dacă ne referim la condițiile în care se desfășoară acest an școlar, trebuie să spunem că sunt aceleași precauții pe care le menționam încă de la începutul acestei pandemii: distanțare, dezinfecție și purtarea măștii. Adaptarea acestor condiții la fiecare unitate școlară a impus un efort maxim. Am avut experiența desfășurării examenelor pentru evaluare și bacalaureat care s-au desfășurat în condiții de siguranță și am putut vedea și rezultatele. Plecând de la acele criterii am adaptat și pentru începerea anului școlar o serie de reguli pentru învățământul preuniversitar și universitar. Am plecat de la premisa că toți suntem de acord că procesul de învățământ sistat aproape 6 luni trebuie să înceapă. Este un moment în care dacă aplicăm niste reguli acele riscuri asumate de cazuri noi le vom putea acoperi tocmai prin respectarea acelor reguli”, a mai subliniat Nelu Tătaru.

În ceea ce îi privește pe copiii de la grădinițe, până la 5 ani, aceștia nu vor purta mască, după cum a mai subliniat ministrul Sănătății.

Tratament cu anticorpi împotriva maladiei COVID-19 testat de GlaxoSmithKline

Grupul farmaceutic GlaxoSmithKline şi unul dintre partenerii săi, Vir Biotechnology, au început să testeze un anticorp experimental pe pacienţi aflaţi în primele faze ale maladiei COVID-19, intrând astfel în cursa mondială ce vizează găsirea unui tratament câştigător din rândul clasei promiţătoare a medicamentelor antivirale pentru a combate pandemia de coronavirus.

Producătorul britanic a anunţat luni că o injecţie singulară şi cu efect îndelungat va fi testată pe pacienţi diagnosticaţi recent şi care aparţin grupelor de risc, pentru a determina abilitatea tratamentului de a preveni spitalizarea persoanelor infectate, o etapă din evoluţia bolii care, în mod tipic, este critică.

GSK, care a anunţat în aprilie că va investi 250 de milioane de dolari în compania Vir Biotechnology, cu care va colabora pentru dezvoltarea şi testarea noului anticorp, se află în spatele altor producători farmaceutici care au ales să dezvolte medicamente din această clasă, informează Reuters, citată de Agerpres.

Regeneron, care lucrează deja la un anticorp produs în colaborare cu grupul Roche, aşteaptă să primească în luna septembrie datele iniţiale ale studiilor sale aflate în curs de desfăşurare şi care vizează o combinaţie de doi anticorpi dezvoltaţi pentru a combate COVID-19.

Eli Lilly, care colaborează cu compania de biotehnologie AbCellera, a început în primele zile ale lunii august o serie de teste pentru a vedea dacă anticorpul său poate să prevină infectările în azilurile de bătrâni. Un studiu separat, care testează acelaşi anticorp pe pacienţi recent diagnosticaţi cu COVID-19, ar putea furniza primele rezultate în luna septembrie sau în perioada imediat următoare.

Noul anticorp dezvoltat de GSK a fost creat, nu doar pentru a împiedica virusul să invadeze celulele umane, ci şi pentru a recruta celulele imunitare cu scopul de a ucide celulele deja infectate, care, dacă ar fi lăsate în viaţă, ar contribui la înmulţirea virusului în organism.

Noul anticorp a fost conceput pentru a rămâne eficient timp de mai multe luni în organism după o singură injectare şi să se ataşeze de o proteină din coroana externă a virusului SARS-CoV-2, care nu a prezentat până acum tendinţa de a suferi mutaţii.

După ce noul medicament va fi testat iniţial pe un grup de 20 de voluntari americani timp de două săptămâni în vederea demonstrării siguranţei sale, studiul va fi extins la 1.300 de pacienţi, pe plan global.

Grupul GSK consideră că rezultatele iniţiale ar putea deveni disponibile spre sfârşitul acestui an, iar rezultatele complete în primul trimestru al anului 2021, în timp ce medicamentul în sine ar putea fi comercializat în beneficiul primilor pacienţi înainte de luna iunie 2021.

Eforturile globale demarate pentru dezvoltarea unui vaccin împotriva noului coronavirus, care a făcut până acum peste 800.000 de victime la nivel mondial, au fost marcate recent de lansarea unor studii clinice ajunse în etapele lor finale, însă cercetările ce vizează dezvoltarea unor medicamente împotriva COVID-19 au cunoscut la rândul lor o dezvoltare puternică.

În timp ce una dintre abordări este aceea de a reprima o suprareacţie periculoasă a sistemului imunitar, denumită „furtună de citokine”, o altă abordare vizează folosirea anticorpilor pentru a împiedica virusul să invadeze celulele.

Anticorpii, parte a sistemului imunitar, sunt în mod normal creaţi din celule albe sangvine, ca reacţie la pătrunderea unei substanţe străine în organism.

Anumite companii farmaceutice, inclusiv AstraZeneca şi Molecular Partners, lucrează la dezvoltarea unor anticorpi monoclonali de sinteză, obţinuţi în bioreactoare pe bază de celule vii, pentru a asigura un atac mai bine ţintit asupra virusului.

Folosirea plasmei de la pacienţi care s-au vindecat de COVID-19, o substanţă ce conţine o gamă mai largă de anticorpi, reprezintă o abordare similară, care este însă afectată de o logistică mult mai complexă şi de o calitate mai puţin consistentă în comparaţie cu cea a anticorpilor de sinteză.

În studiile lor viitoare, GSK şi Vir Biotechnology intenţionează să testeze şi mai aprofundat capacitatea anticorpului lor de a preveni infectarea şi de a trata pacienţii care sunt deja internaţi în spitale. Cele două companii doresc să înceapă în acest an testarea unui al doilea anticorp obţinut în urma colaborării lor.

Sondaj: 3 din 4 adulți, la nivel mondial, ar primi un vaccin împotriva infecției cu SARS-CoV-2

Trei din patru adulți, din întreaga lume, respectiv 74%, ar primi un vaccin împotriva infecției cu SARS-CoV-2 dacă ar fi disponibil, arată rezultatul unui sondaj Ipsos realizat pentru Forumul Economic Mondial. Sondajul a fost efectuat pe aproximativ 20.000 de adulți din 27 de țări. Chiar și dintre cei care au spus că ar accepta vaccinul doar 37% sunt ferm de acord și 37% oarecum de acord.

Însă, 59% dintre cei chestionați nu se așteaptă ca un astfel de vaccin să existe până la finalul anului în curs.

În ceea ce îi privește pe cei care nu ar accepta vaccinul împotriva COVID-19, 56% au spus că le este teamă de efectele secundare iar 29% sunt sceptici cu privire la eficacitatea unui astfel de vaccin.

Procentul celor care nu sunt de acord cu primirea unui vaccin anti-COVID-19 este de 26%, dintre care 15% oarecum nu sunt de acord și 12% nu sunt de acord, mai arată rezultatul sondajului.

Intenția de vaccinare împotriva COVID-19 este mai mare în țări precum: China (97%), Brazilia (88%), Australia (88%) și India (87%).

Țările cu procentajele cele mai mici pentru vaccinare sunt Rusia (54%), Polonia (56%), Ungaria (56%) și Franța (59%).

Sondajul a fost efectuat în perioada 24 iulie – 7 august 2020.

 

Sprijin financiar de 500 de lei pentru donatorii de plasmă hiperimună din Alba-Iulia

Donatorii de plasmă hiperimună vor primi 500 de lei de la Primăria Alba-Iulia, sprijin financiar, potrivit hotărârii Consiliului Local.

”Având în vedere că la nivelul întregii țări se înregistrează o lipsă acută de donatori de plasmă hiperimună, iar tratamentul cu transfuzie de plasmă hiperimună s-a dovedit un succes, este oportună aprobarea unui sprijin/stimul financiar persoanelor vindecate de COVID-19 donatoare de plasmă”, se arată în proiectul de hotărâre aprobat în ședința de îndată a Consiliului Local Alba Iulia de luni citat de Alba24.ro.

Proiectul de hotărâre prevede acordarea unui sprijin financiar în valoare de 500 lei/beneficiar donator de plasmă hiperimună cu domiciliul stabil sau viză de reședință în Municipiul Alba Iulia.

Beneficiarii acestui sprijin financiar pot fi persoanele vindecate de COVID-19, donatoare după data aprobării hotărârii de consiliu local, potrivit sursei citate.

Oamenii de știință au reușit să decodeze mecanismul din creier asociat asumării riscurilor

O echipă de cercetători israelieni a reuşit să descifreze mecanismul de supravieţuire activat în creier în condiţii de incertitudine, de conflict stresant cu o necesitate de asumare a riscurilor, a anunţat Universitatea din Tel Aviv (TAU).

Constatările cercetătorilor, publicate în jurnalul Nature Communications, pot contribui la înţelegerea mecanismelor neurale în cazul tulburărilor mintale, care cuprind o creştere sau o reducere a evitării.

Concluziile ar putea conduce la terapii viitoare pentru depresie, anxietate, tulburare de stres post-traumatic (PTSD), sau tulburări asociate cu asumarea excesivă a riscurilor, precum dependenţa şi mania.

În studiul lor, cercetătorii de la TAU şi de la Centrul Medical Sourasky din Tel Aviv au analizat ce se întâmplă la nivelul creierului atunci când se ia decizia cu privire la calea de urmat într-un mediu caracterizat de riscuri şi de oportunităţi.

Oamenii de ştiinţă au identificat zonele din creier responsabile pentru echilibrul delicat dintre dorinţa de câştig şi evitarea potenţialelor pierderi pe parcurs, relatează agenţia Xinhua, citată de Agerpres.

Creierul uman este afectat mai mult de o experienţă anterioară, marcată de eşec sau de pedeapsă, decât de o experienţă pozitivă, marcată de succes şi de recompensă, ceea ce încurajează evitarea pe viitor a riscului, au constat cercetătorii.

Studiul a fost realizat în rândul unor pacienţi cu epilepsie cărora li s-au introdus electrozi în creier pentru testare înainte de intervenţia chirurgicală pentru îndepărtarea zonei cerebrale care se afla la baza convulsiilor epileptice.

Pacienţii au fost rugaţi să joace un joc pe computer care presupunea riscuri şi oportunităţi, iar în acest timp cercetătorii au înregistrat activitatea electrică în celulele lor nervoase imediat după ce au câştigat sau au pierdut bani după ce şi-au asumat riscuri în joc.

S-a constatat că neuronii din zona interioară a cortexului prefrontal au răspuns mult mai mult la pierderea monedelor (pedeapsă) decât la câştigarea lor (recompensă).

A fost descifrat modul în care unele persoane infectate cu HIV controlează virusul fără antiretrovirale

Un foarte mic procent de oameni care trăiesc cu HIV, virusul care declanşează SIDA, sunt capabili să îl controleze fără să aibă nevoie de un tratament antiretroviral. Oamenii de ştiinţă din Statele Unite au reuşit să descopere modul în care aceşti „controlori de elită” reuşesc să stăpânească infecţia, oferind astfel comunităţii medicale o serie de indicii preţioase în vederea obţinerii unui tratament care să vindece boala.

Mai puţin de 0,5% dintre persoanele infectate cu HIV pot să ţină virusul sub control fără niciun tratament. Ele sunt capabile de acest lucru în pofida prezenţei în corpurile lor a unor rezervoare celulare în care se ascunde virusul „adormit”.

Pentru a explica acest fenomen, cercetătorii de la Universitatea Harvard din Statele Unite au comparat genomurile virale inserate în ADN-ul celulelor prelevate de la 64 de persoane care erau astfel de „controlori de elită” cu cele prelevate de la 41 de pacienţi aflaţi sub tratament antiretroviral.

Pentru a putea să se reproducă, virusul trebuie să modifice în avantajul său programul (genomul) celulelor pe care le infectează, apoi el poate să se adăpostească acolo într-o formă „adormită”, constituind astfel rezervoare virale, relatează AFP, citată de Agerpres.

Dar, potrivit studiului apărut în revista ştiinţifică Nature, în cazul acelor controlori naturali, virusul s-a integrat frecvent în anumite zone ale genomului celular din care nu putea să îşi înceapă activitatea de reproducere.

Pentru cei mai mulţi dintre pacienţii seropozitivi care nu sunt „controlori de elită”, un tratament eficient – dar care trebuie să fie administrat pe viaţă – le permite acestor persoane să ţină sub control răspândirea HIV, fără să elimine complet virusul, a priori, din acele rezervoare virale ascunse.

În cazul întreruperii tratamentului, copii integrale ale virusului (denumite „genomuri virale intacte”) pot să prolifereze şi să declanşeze o revenire în forţă a bolii.

Pentru micul procent de oameni care controlează virusul fără tratament, aceste rezervoare ale virusului par să fie diferite. Cercetătorii au descoperit la aceste persoane mai puţine copii ale genomului virusului, însă aceiaşi „controlori de elită” deţin un procent mai mare de forme intacte ale virusului care sunt susceptibile să prolifereze.

„Ceea ce pare a fi important nu este prezenţa genomurilor virale intacte, ci amplasarea lor”, a explicat cercetătoarea Xu Yu, profesoară la Facultatea de medicină din cadrul Universităţii Harvard, care a coordonat studiul.

„Am constatat că la ‘controlorii de elită’, HIV se găsea adeseori în amplasamente ale genomului uman pe care oamenii de ştiinţă le denumesc ‘deşerturi genetice'”, a explicat aceeaşi cercetătoare.

„În acele părţi inactive ale genomului uman, ADN-ul uman nu este niciodată activat şi, deci, HIV rămâne în starea de ‘blocat şi încuiat'”, a adăugat Xu Yu.

Autorii sugerează că această stare de latenţă virală profundă are un anumit rol în menţinerea controlului fără medicamente asupra HIV, însă ea nu este complet permanentă sau ireversibilă.

O posibilă idee de tratament ar fi aceea de a ţinti doar genomurile virale intacte, situate în zonele active ale genomului uman, şi de a le ignora pe celelalte.

În plus, la un „controlor de elită”, cercetătorii nu au detectat niciun genom de HIV intact, „în pofida analizării a peste 1,5 miliarde de celule sangvine”. Acest lucru ar putea să însemne că pacientul este într-adevăr vindecat, au sugerat, cu prudenţă, cercetătorii de la Harvard.

Doar doi pacienţi din întreaga lume, care au primit grefe de măduvă osoasă pentru a trata forme de cancer, şi care, după câte se pare, i-au scăpat de virus, sunt consideraţi vindecaţi.

Luna trecută, oamenii de ştiinţă au semnalat cazul unui brazilian seropozitiv care, după un tratament antiviral puternic, a trăit timp de peste un an fără tratament anti-HIV şi a rămas seronegativ, fără să beneficieze de o grefă de măduvă osoasă.

Mai multe remisiuni prelungite au fost de altfel semnalate în lume, fără însă ca o altă vindecare completă să poată fi confirmată.