Atacul de panică – răspunsul corpului la suprasolicitare emoțională

Dr. Alexandru Calancea, medic cardiolog la Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava, atrage atenția asupra frecvenței tot mai mari a atacurilor de panică, pe fondul stresului prelungit și al unui stil de viață dezechilibrat. Într-o postare informativă pe rețelele de socializare, medicul explică ce reprezintă atacul de panică, cum se manifestă, ce factori îl declanșează și, mai ales, cum poate fi prevenit și gestionat eficient.

Ce este atacul de panică?

Atacul de panică este definit ca o reacție acută, intensă, de frică copleșitoare, apărută brusc, în lipsa unui pericol real. Dr. Calancea explică faptul că este vorba despre o descărcare rapidă de adrenalină și alte substanțe de stres în corp, care activează răspunsul instinctiv de „luptă sau fugi” – dar fără un motiv evident.

Acesta poate apărea spontan sau pe fondul unor factori declanșatori precum:

  • Emoții reprimate

  • Traume psihologice

  • Stres cronic sau oboseală accentuată

  • Dezechilibre chimice în organism

Cauze și factori declanșatori

Dr. Calancea împarte cauzele în două categorii principale:

1. Factori psihologici:

  • Experiențe traumatice (accidente, pierderi, abuz)

  • Tulburări de anxietate netratate

  • Perfecționism excesiv sau tendința de a controla totul

2. Factori de mediu și stil de viață:

  • Stres permanent la locul de muncă sau acasă

  • Privare de somn

  • Consumul exagerat de cofeină, alcool sau zahăr

  • Izolarea socială și lipsa sprijinului emoțional

Simptome frecvente

Atacul de panică poate fi confundat cu alte afecțiuni, motiv pentru care recunoașterea simptomelor este esențială:

  • Tahicardie (bătăi rapide ale inimii)

  • Senzație de sufocare sau lipsă de aer

  • Transpirații, tremurături

  • Amețeală, leșin

  • Durere sau presiune în piept

  • Greață, nod în gât sau în stomac

Măsuri de prevenție

Pentru a preveni apariția atacurilor de panică, medicul recomandă:

  • Somn regulat, de minimum 7–8 ore pe noapte

  • Activitate fizică moderată zilnic

  • Reducerea consumului de cofeină și alcool

  • Alimentație echilibrată și hidratare corectă

  • Pauze regulate în timpul muncii

  • Sprijin emoțional și comunicare deschisă cu persoane de încredere

Ce facem în timpul unei crize?

Dacă o persoană experimentează un atac de panică, Dr. Calancea oferă câteva tehnici utile pentru a recăpăta controlul:

  • Respirație controlată: inspiră 4 secunde, ține aerul 4, expiră lent timp de 6–8 secunde

  • Ancorare senzorială: atinge obiecte concrete (lemn, piele, pământ) pentru a te reconecta cu prezentul

  • Autosugestie pozitivă: „Este doar un atac de panică. Va trece.”

  • Odihnă: Așează-te, așteaptă 5–10 minute fără a fugi sau a te agita

“Atacul de panică NU te omoară, NU te face să înnebunești și este tratabil. Corpul tău dă un semnal că ai nevoie de echilibru și grijă de sine.”, informează  Dr. Alexandru Calancea.

Spitalul „Prof. Dr. Agrippa Ionescu”: Ion Iliescu se menține în stare gravă, cu afectare severă a funcției respiratorii și disfuncții multiple de organ

Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu” informează publicul despre starea de sănătate a domnului Ion Iliescu, care se află în prezent internat în cadrul instituției.

Potrivit comunicatului oficial, starea generală a pacientului rămâne gravă, cu afectare severă a funcției respiratorii și prezența disfuncțiilor multiple de organ. Domnul Iliescu beneficiază de îngrijiri medicale avansate, fiind internat în secția de Terapie Intensivă, unde este monitorizat atent de o echipă medicală multidisciplinară.

Reprezentanții spitalului au anunțat că vor furniza informații suplimentare în funcție de evoluția stării de sănătate a pacientului.

Diagnosticarea rapidă și tratamentul eficient al sepsisului depind de markerii biologici

Dr. Daniel Alexandru Jipa, medic specialist în Anestezie și Terapie Intensivă la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Dr. Victor Babeș” din Timișoara, subliniază importanța crucială a markerilor biologici în gestionarea pacienților cu sepsis și șoc septic internați în secția de Terapie Intensivă.

El definește sepsisul ca o disfuncție de organe cauzată de un răspuns anormal al organismului la o infecție, caracterizată printr-un sindrom complex de anomalii fiziologice, fiziopatologice și biochimice. Potrivit dr. Jipa, această afecțiune reprezintă una dintre principalele cauze de mortalitate la nivel mondial, atribuindu-i-se anual peste 11 milioane de decese.

Medicul subliniază importanța recunoașterii timpurii a sepsisului și a tratamentului prompt, ceea ce crește considerabil șansele de supraviețuire ale pacientului.

Referitor la utilizarea biomarkerilor în diagnostic și monitorizare, dr. Jipa explică că, de-a lungul timpului, au fost evaluați numeroși markeri biologici pentru diagnostic, prognostic, urmărirea evoluției infecției și ghidarea tratamentelor antimicrobiene. Totuși, din cauza complexității fiziopatologice a sepsisului, niciun biomarker singur nu poate oferi toate informațiile necesare. Prin urmare, este nevoie de o integrare a mai multor markeri care să reflecte diferitele aspecte ale răspunsului imun, inflamației și disfuncțiilor organice, astfel încât să se poată evalua starea clinică și biologică a pacientului și să se ghideze terapia antimicrobiană și susținerea funcțiilor vitale în mod eficient.

În practica zilnică, dr. Jipa evidențiază trei markeri importanți în monitorizarea pacienților cu sepsis:

  • Proteina C reactivă, un reactant de fază acută, care crește rapid în reacții inflamatorii, inclusiv în sepsis. Deși nu este specifică sepsisului, este folosită pe scară largă pentru a ghida răspunsul la tratament.

  • Procalcitonina, care are o acuratețe diagnostică superioară Proteinei C reactive și este utilizată frecvent atât în practică, cât și în studii pentru diagnostic și prognostic. Dr. Jipa precizează că anumite condiții, precum traumatismele sau intervențiile chirurgicale majore, pot crește temporar nivelul procalcitoninei în primele 24 de ore, dar scăderea ulterioară a acesteia ajută la identificarea unei infecții. Alte situații care pot crește procalcitonina includ arsuri extinse, patologii oncologice sau disfuncții organice.

  • Interleukina 6, care oferă un răspuns mai rapid la infecții decât Proteina C reactivă și procalcitonina, fiind considerată un marker precoce al sepsisului. Creșterile semnificative ale procalcitoninei și interleukinei 6 se corelează cu agravarea septicemiei, ajutând la estimarea severității bolii și la ghidarea terapiei antimicrobiene.

De asemenea, dr. Jipa explică rolul lactatului, o substanță produsă în organism în timpul metabolismului energetic, ca un marker prognostic important. Deși nu este specific sepsisului, nivelurile crescute de lactat indică stres metabolic crescut și livrare insuficientă de oxigen la nivelul organelor, fiind asociate cu disfuncții circulatorii și severitatea sepsisului. Monitorizarea lactatului ajută la identificarea și gestionarea șocului septic.

Prin aceste informații, dr. Daniel Alexandru Jipa subliniază că utilizarea integrată a acestor biomarkeri permite o evaluare complexă a pacientului și ajustarea rapidă a tratamentului în secția de Terapie Intensivă, contribuind la îmbunătățirea prognosticului și la creșterea șanselor de supraviețuire.

Sustenabilitatea și continuitatea serviciilor medicale în sistemul de asigurări sociale de sănătate, garantate prin Legea nr. 141/2025

Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Dr. Victor Babeș” din Timișoara aduce la cunoștința publicului noile prevederi introduse prin Legea nr. 141/2025, care au fost aplicate începând cu 1 august și aduc schimbări importante privind statutul de asigurat în sistemul de sănătate românesc.

Noile măsuri au fost adoptate pentru a asigura sustenabilitatea sistemului medical, continuitatea în furnizarea serviciilor de sănătate și accesul echitabil la tratamente și medicamente pentru categoriile vulnerabile.

„1. 𝐀𝐬𝐢𝐠𝐮𝐫𝐚𝐭̦𝐢 𝐟𝐚̆𝐫𝐚̆ 𝐩𝐥𝐚𝐭𝐚 𝐜𝐨𝐧𝐭𝐫𝐢𝐛𝐮𝐭̦𝐢𝐞𝐢:
De la data de 1 august 2025, se menține calitatea de asigurat fără plata contribuției pentru următoarele categorii de persoane:
a) copiii până la vârsta de 18 ani, tineri de la 18 ani până la vârsta de 26 de ani dacă sunt elevi, ucenici sau studenţi, respectiv studenţi-doctoranzi
b) tinerii cu vârsta de până la 26 de ani care provin din sistemul de protecţie a copilului
c) femeile însărcinate şi lăuzele
d) pensionarii cu venituri sub 3.000 lei
e) persoanele cu handicap
f) bolnavii cu afecţiuni oncologice beneficiari de programe naţionale de sănătate, care nu au surse de venit;
g) persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate sau se află în arest preventiv ;
h) victimele ale traficului de persoane, pentru o perioadă de cel mult 12 luni
i) voluntarii care îşi desfăşoară activitatea în cadrul serviciilor de urgenţă voluntare, in baza contractului de voluntariat
j) donatorii de celule stem hematopoietice, pentru o perioadă de 10 ani de la donare (0 persoane în evidențele actuale).
2. 𝐀𝐬𝐢𝐠𝐮𝐫𝐚𝐭̦𝐢 𝐜𝐮 𝐩𝐥𝐚𝐭𝐚 𝐜𝐨𝐧𝐭𝐫𝐢𝐛𝐮𝐭̦𝐢𝐞𝐢 𝐢̂𝐧𝐜𝐞𝐩𝐚̂𝐧𝐝 𝐜𝐮 𝐝𝐚𝐭𝐚 𝐝𝐞 𝟏 𝐚𝐮𝐠𝐮𝐬𝐭 𝟐𝟎𝟐𝟓
Categoriile de mai jos au calitate de asigurat până la data de 1 septembrie 2025, potrivit legii, iar după această dată, calitatea de asigurat se menține urmare a reținerii la sursă, începând cu data de 1 august 2025, de către plătitorul de venit, a contribuției de 10%, nefiind necesar niciun demers suplimentar din partea acestora:
a) pensionarii cu venituri peste 3.000 lei – pentru partea care depășește suma de 3.000 lei;
b) beneficiarii unor legi speciale – veterani, revoluționari etc.;
c) persoanele care beneficiază de indemnizaţie de şomaj
d) persoanele fizice care beneficiază de venit minim de incluziune – ajutor social;
e) persoanele care se află în concediu de acomodare sau de creștere și îngrijire copil
3. 𝐏𝐞𝐫𝐬𝐨𝐚𝐧𝐞𝐥𝐞 𝐜𝐨𝐚𝐬𝐢𝐠𝐮𝐫𝐚𝐭𝐞
Persoanele coasigurate (650.431 persoane) au calitatea de asigurat până la data de 1 septembrie 2025. După această dată, aceștia își pot menține calitatea de asigurat în situația în care persoana asigurată care îi are în întreținere va depune declarația unică la organul fiscal (disponibilă pe site-ul ANAF) și va plăti 25% din contribuția calculată la 6 salarii minim brute pe economie (echivalentul a 607,5 lei), iar restul de 75% până la data de 25 mai 2026 (1.822,5 lei), sau pot face acest demers în nume propriu.
4. 𝐏𝐞𝐫𝐬𝐨𝐚𝐧𝐞𝐥𝐞 𝐟𝐚̆𝐫𝐚̆ 𝐯𝐞𝐧𝐢𝐭𝐮𝐫𝐢 𝐜𝐮 𝐚𝐟𝐞𝐜𝐭̦𝐢𝐮𝐧𝐢 𝐢𝐧𝐜𝐥𝐮𝐬𝐞 𝐢̂𝐧 𝐩𝐫𝐨𝐠𝐫𝐚𝐦𝐞𝐥𝐞 𝐧𝐚𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥𝐞 𝐝𝐞 𝐬𝐚̆𝐧𝐚̆𝐭𝐚𝐭𝐞
Bolnavii cu afecțiuni incluse în programele naţionale de sănătate, care nu realizează venituri alții decât cei cu afecțiuni oncologice vor beneficia în continuare de servicii medicale, servicii conexe, medicamente, materiale sanitare, dispozitive medicale acordate în cadrul programului național de sănătate al cărui beneficiar este, precum şi de serviciile medicale care stau la baza acordării acestora (consultații și spitalizări) cuprinse în pachetul de serviсіi medicale de bază, până la vindecarea respectivei afecţiuni.”, se arată în informarea Spitalului Victor Babeș Timișoara.

Care sunt categoriile de asigurați fără plata contribuției. CNAS prezintă măsurile în vigoare de la 1 august

Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a prezentat, vineri, principalele noutăți privind asigurările sociale de sănătate prevăzute în Legea 141/2025 care reglementează unele măsuri fiscal-bugetare, noutăți care intră în vigoare de la 1 august.

Începând cu luna august 2025, prin Legea nr. 141/2025, au fost adoptate o serie de măsuri fiscal-bugetare, inclusiv măsuri cu impact în sistemul de asigurări sociale de sănătate, care, prin implementare, să conducă la sustenabilitate și asigurarea serviciilor medicale și medicamentelor necesare bolnavilor, precum și continuitate în acordarea acestora.

Astfel, de la data de 1 august 2025, se menține calitatea de asigurat fără plata contribuției pentru următoarele categorii de persoane:

  • copiii până la vârsta de 18 ani, tineri de la 18 ani până la vârsta de 26 de ani dacă sunt elevi, ucenici sau studenți, respectiv studenți-doctoranzi (4.491.781 persoane);
  • tinerii cu vârsta de până la 26 de ani care provin din sistemul de protecție a copilului (16.236 persoane);
  • femeile însărcinate și lăuzele (24.721 persoane);
  • pensionarii cu venituri sub 3.000 lei (2.385.705 persoane);
  • persoanele cu handicap (180.159 persoane);
  • bolnavii cu afecțiuni oncologice (7.193 persoane) beneficiari de programe naționale de sănătate, care nu au surse de venit;
  • persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate sau se află în arest preventiv (18.168 persoane);
  • victimele traficului de persoane, pentru o perioadă de cel mult 12 luni (17 persoane);
  • voluntarii care își desfășoară activitatea în cadrul serviciilor de urgență voluntare, în baza contractului de voluntariat (5 persoane);
  • donatorii de celule stem hematopoietice, pentru o perioadă de 10 ani de la donare (0 persoane în evidențele actuale).

Asigurați cu plata contribuției începând cu data de 1 august 2025

Categoriile care au calitate de asigurat până la data de 1 septembrie 2025, potrivit legii, iar după această dată calitatea de asigurat se menține urmare a reținerii la sursă, începând cu data de 1 august 2025, de către plătitorul de venit, a contribuției de 10%, nefiind necesar niciun demers suplimentar din partea acestora:

  • pensionarii cu venituri peste 3.000 lei (1.960.804 persoane) – pentru partea care depășește suma de 3.000 lei;
  • beneficiarii unor legi speciale (141.376 persoane) – veterani, revoluționari etc.;
  • persoanele care beneficiază de indemnizație de șomaj (44.090 persoane);
  • persoanele fizice care beneficiază de venit minim de incluziune – ajutor social (323.542 persoane);
  • persoanele care se află în concediu de acomodare sau de creștere și îngrijire copil (127.054 persoane).

Persoanele coasigurate

CNAS a afirmat că persoanele coasigurate (650.431 persoane) au calitatea de asigurat până la data de 1 septembrie 2025. După această dată, aceștia își pot menține calitatea de asigurat în situația în care persoana asigurată care îi are în întreținere va depune declarația unică la organul fiscal (disponibilă pe site-ul ANAF) și va plăti 25% din contribuția calculată la 6 salarii minim brute pe economie (echivalentul a 607,5 lei), iar restul de 75% până la data de 25 mai 2026 (1.822,5 lei), sau pot face acest demers în nume propriu.

De asemenea, până la data de 1 septembrie 2025 se menține calitatea de asigurat pentru personalul monahal (2.504 persoane), ulterior acesta având posibilitatea să opteze pentru plata contribuției prin depunerea declarației unice la organele fiscale și plata a 25% la data depunerii declarației, iar restul de 75% până la data de 25 mai 2026.

Persoanele fără venituri cu afecțiuni incluse în programele naționale de sănătate

Potrivit CNAS, bolnavii cu afecțiuni incluse în programele naționale de sănătate, care nu realizează venituri (58.200 persoane), alții decât cei cu afecțiuni oncologice (7.193 persoane), vor beneficia în continuare de servicii medicale, servicii conexe, medicamente, materiale sanitare, dispozitive medicale acordate în cadrul programului național de sănătate al cărui beneficiar este, precum și de serviciile medicale care stau la baza acordării acestora (consultații și spitalizări) cuprinse în pachetul de servicii medicale de bază, până la vindecarea respectivei afecțiuni.

Concedii medicale

Referitor la concediile medicale pentru boală obișnuită (cod indemnizație 01), începând cu data de 1 august 2025, cuantumul brut lunar al indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de boli obișnuite sau de accidente în afara muncii se determină în funcție de totalul zilelor de concediu medical acordat pentru fiecare episod de boală, după cum urmează:

  • prin aplicarea procentului de 55% asupra bazei de calcul stabilite pentru pentru certificatele de concediu medical eliberate pentru o perioadă de până la 7 zile de incapacitate temporară de muncă;
  • prin aplicarea procentului de 65% asupra bazei de calcul stabilite pentru certificatele de concediu medical eliberate pentru o perioadă cuprinsă între 8 şi 14 zile de incapacitate temporară de muncă;
  • prin aplicarea procentului de 75% asupra bazei de calcul stabilite pentru certificatele de concediu medical eliberate pentru o perioadă de cel puțin 15 zile de incapacitate temporară de muncă.

Cuantumul brut lunar al indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă pentru unele boli cardiovasculare se menține la nivelul actual, de 75% din baza de calcul.

Totodată, pentru concediile medicale eliberate în cadrul unui episod de boală pentru care certificatele de concediu medical inițiale au fost eliberate până la data de 1 august 2025, se aplică dispozițiile legale în vigoare la data eliberării certificatelor de concediu medical inițiale.

Spitalul din Brașov introduce prima linie de gardă ATI pentru pacienții critici

Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie și Boli Infecțioase Brașov va introduce, pentru prima dată, o linie de gardă în specialitatea Anestezie și Terapie Intensivă (ATI), care se va adăuga celor trei linii de gardă existente până acum. Până în prezent, spitalul beneficia de o linie de gardă pentru pneumologie, una pentru boli infecțioase și o linie de gardă la domiciliu în pneumologie.

Pentru aprobarea noii linii de gardă ATI, conducerea spitalului a adresat o solicitare Consiliului Județean Brașov, evidențiind necesitatea acesteia.

„Pe parcursul anului 2024, în Compartimentul ATI al spitalului au fost internați 114 pacienți, iar 21 dintre ei au necesitat transfer. Acest transfer se realizează cu foarte mare dificultate din lipsa locurilor libere disponibile în cadrul Unităților ATI (din alte spitale – n.r.) și ca urmare a patologiei infecto-contagioase ce necesită măsuri speciale de izolare și, de aceea, suntem nevoiți, de multe ori, să îngrijim pacientul până când cazul devine critic și este transferat (…). În timpul săptămânii, după ora 15:00 și în weekend și în timpul sărbătorilor legale, acești pacienți rămân sub supravegherea medicului infecționist de gardă, care nu are competențe în specialitatea ATI și, de aceea, gestionarea cazurilor grave devine deficitară”, a explicat directorul spitalului, dr. Ion Moraru, în documentul transmis Consiliului Județean Brașov.

Potrivit documentelor, costul total al liniilor de gardă pentru acest an este de 50.000 de lei, în condițiile în care salariul lunar aferent gărzilor pentru un medic primar este de 7.020 de lei.

Consiliul Județean Brașov a aprobat, joi, cu unanimitate de voturi, suplimentarea liniilor de gardă la Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie și Boli Infecțioase Brașov, în urma solicitării spitalului.

Spitalul Județean Piatra Neamț: Primul salon renovat și decorat pentru copii, inaugurat la Secția Pediatrie

Primul salon renovat din Secția de Pediatrie a Spitalului Județean de Urgență Piatra Neamț aduce un mediu mai cald și prietenos pentru micii pacienți. Spațiul de la etajul 3 a fost redecorat cu picturi realizate de elevii Liceului de Artă „Victor Brauner” din Piatra Neamț, care au oferit culoare și voie bună pentru a alina disconfortul internării.

Acești tineri talentați și empatici au renunțat la o parte din vacanța lor pentru a aduce un plus de optimism în viețile copiilor aflați în spital. Președintele Consiliului Județean Neamț, prezent la inaugurare, a subliniat importanța acestei transformări, spunând:
„Mă bucur enorm că a ieșit atât de frumos și că pacienții care ajung aici vor găsi un mediu mult mai prietenos și mai cald. Felicit din suflet elevii care au venit în sprijinul celor mici și care și-au pus în valoare talentul și empatia. Este doar începutul. Și celelalte saloane vor fi transformate în același mod. Mai mult, deja s-au făcut primii pași pentru amplasarea unei rampe de acces în zona de Pediatrie, așa cum am promis. Mulțumesc tuturor celor implicați!”

3 cazuri de tetanos în România în 2024, fără decese raportate, informează INSP

Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) a comunicat că, până pe 29 iulie 2024, în țară au fost confirmate trei cazuri de tetanos, fără niciun deces asociat acestor infecții. Specialiștii subliniază că vaccinarea rămâne cea mai sigură metodă de prevenire a bolii, iar serul antitetanic este disponibil gratuit, prin regim de compensare 100%.

INSP recomandă ca toți copiii și adolescenții să fie vaccinați la vârstele prevăzute în Calendarul național de vaccinare, iar adulții să primească o doză de rapel o dată la zece ani.

În situația unei leziuni cu potențial tetanigen, se recomandă spălarea imediată a rănii cu apă și săpun, urmată de prezentarea cât mai rapidă la medic. Potrivit experților, riscul de contaminare cu Clostridium tetani este crescut în cazul rănilor adânci sau înțepate, mușcăturilor, fracturilor deschise, arsurilor de grad înalt, ulcerelor infectate sau al plăgilor care conțin corpi străini sau țesuturi afectate.

Tetanusul este o boală gravă, potențial letală, cauzată de bacteria Clostridium tetani, care trăiește în sol. Infecția apare atunci când bacteria pătrunde în organism printr-o rană deschisă și produce o neurotoxină periculoasă, responsabilă de simptomele specifice – contracții musculare dureroase și spasme.

Datele INSP arată că, în ultimul deceniu, au fost înregistrate 64 de cazuri de tetanos în România, dintre care 12 doar în anul 2024. Cazurile raportate anul acesta au apărut în rândul persoanelor din următoarele grupe de vârstă: 5–9 ani (2 cazuri), 10–14 ani (1 caz), 40–44 ani (2), 50–54 ani (2), 60–64 ani (1), 75–79 ani (1) și peste 85 de ani (3 cazuri). Din totalul cazurilor din ultimii zece ani, au fost raportate trei decese.

INSP reamintește că persoanele nevaccinate care desfășoară activități în aer liber – precum munca agricolă sau grădinăritul – sunt în mod special expuse riscului de tetanos și ar trebui să fie atente la prevenție și vaccinare.

Cancerul pulmonar din România, agravat de diagnosticarea tardivă și absența politicilor publice, avertizează FABC

Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer din România (FABC) avertizează asupra situației critice a cancerului pulmonar în România, marcată de diagnosticare în stadii avansate, acces întârziat la tratament și absența unor politici publice eficiente. Potrivit datelor GLOBOCAN, cancerul pulmonar este a doua cea mai frecventă formă de cancer în România și principala cauză de mortalitate oncologică, cu peste 11.000 de decese anual și mai mult de 12.000 de cazuri diagnosticate în fiecare an, majoritatea în stadii avansate.

FABC subliniază că depistarea precoce și accesul la tratament în fazele incipiente ale bolii ar putea salva mii de vieți. Organizația susține introducerea unui program național de screening pulmonar, cu focus pe populația aflată la risc – fumători, persoane expuse profesional la substanțe toxice sau cu antecedente familiale oncologice. Examinarea clinică, riscogramele și investigațiile imagistice – în special tomografia computerizată cu doză redusă – pot depista leziuni suspecte în stadii incipiente, atunci când tratamentul curativ este posibil.

În acest sens, FABC propune ca programul de screening să fie integrat în rețeaua de medicină de familie și centrele de pneumologie, pentru a asigura un acces gratuit, rapid și echitabil tuturor pacienților aflați la risc.

Totodată, organizația atrage atenția asupra neaplicării legii privind Planul Național de Prevenire și Combatere a Cancerului, solicitând măsuri clare și asumate din partea executivului.

„Este momentul ca legea Planului Național de Prevenire și Combatere a Cancerului să nu mai fie ignorată de executiv. Cerem cu fermitate aplicarea corectă a legii prin norme clare, finanțare sustenabilă și politici publice oneste. Prea multe vieți sunt pierdute din cauza neglijenței administrative. Avem nevoie de decizii curajoase și orientate către pacient.”
– Cezar Irimia, Președintele FABC

În plus, FABC reamintește importanța accesului la terapiile inovatoare – cum sunt imunoterapia și terapiile țintite – care pot crește semnificativ șansele de supraviețuire și pot îmbunătăți calitatea vieții pacienților, cu condiția să fie disponibile la timp.

Federația consideră că doar prin acțiuni concrete, susținute legislativ și bugetar, România poate reduce semnificativ impactul cancerului pulmonar asupra populației și sistemului medical.

Conf. univ. dr. Beatrice Mahler: La fiecare 2 minute, în lume un om află un diagnostic greu – are cancer pulmonar: Când este util să te prezinți la medic

Accesul și managementul pacientului cu cancer pulmonar în sistemul medical românesc trebuie eficientizate prin reducerea timpilor între suspiciune, diagnostic, tratament, atrage atenția conf. univ. dr. Beatrice Mahler, medic primar pneumolog, în contextul Zilei Internaționale de Luptă Împotriva Cancerului Pulmonar, marcată la 1 august.

Medicul precizează că este nevoie de acces rapid la nivel regional la servicii de screening pentru diagnostic precoce, dezvoltarea centrelor specializate multidisciplinare la nivel regional, acces rapid la tratament, precum și realizarea unui traseu optim standardizat în sistem pentru persoana cu suspiciune de cancer pulmonar.

Conf. univ. dr. Beatrice Mahler subliniază că „este util să ajungi la medic” dacă:

  • Tușești de mai mult de o lună, sau în ultima lună caracterul tusei s-a modificat,
  • Ai o scădere ponderală importantă, involuntară, și nu ai poftă de mâncare.
  • Obosești la efort minim,
  • Ai dureri toracice mai multe zile la rând,
  • Ai hemoptizie, altfel spus, scuipi sânge când tușești.

„În privința accesului și managementului pacientului cu cancer pulmonar în sistemul medical românesc, consider că trebuie eficientizat prin reducerea timpilor între suspiciune, diagnostic, tratament. Mai trebuie să eficientizăm și să dezvoltăm sistemic, și nu de la ,,medic la medic’’, colaborarea dintre pneumolog, radiolog, oncolog, chirurg toracic, medic de familie sau medici din alte specialități dacă pacientul are mai multe comorbidități pentru a ușura ,,drumul’’ pacientului în sistemul medical românesc. Să nu uităm, în cazul pacientului oncologic, și de importanța dezvoltării paliației, care în foarte multe cazuri lipsește sau este insuficientă, ceea ce duce la adâncirea suferinței persoanei cu cancer pulmonar în stadii avansate și la o greutate și mai mare pentru aparținători sau de importanța dezvoltării serviciilor medicale de îngrijire la domiciliu în cazurile de cancer pulmonar”, afirmă medicul.

Statistic, la nivel mondial  643 de persoane sprimesc, în fiecare zi, diagnosticul de cancer pulmonar.

„La fiecare 2 minute, în lume un om află un diagnostic greu: are cancer pulmonar. Din perspectiva cancerului pulmonar, viitorul nu sună bine, fără intervenții clare și precise. Astfel, se preconizează că până în 2040 incidența va crește la 67%, iar azi, și în țările dezvoltate, supraviețuirea pacienților la 5 ani nu depășește 20%. Această situație ne obligă pe toți, profesioniști în sănătate și responsabili guvernamentali, pentru măsuri rapide și ferme”, a transmis conf. univ. dr. Beatrcie Mahler.

Potrivit medicului, screeningul cancerului pulmonar este una din soluții.

„Criterii de screening aplicate în multe state stabilesc că orice fumător peste 55 de ani, care a fumat mai mult de 1 pachet pe zi, timp de 20 de ani, chiar dacă a renunțat de mai puțin de 15 ani, poate efectua un CT torace cu doză mică de radiații. Alte categorii care ar trebui supravegheate sunt: persoanele expuse la nivel crescut de poluanți în aerul pe care-l respiră, membrii familiei unde există  o incidență crescută a cancerului pulmonar”, spune medicul.