Monitorizarea după externare a pacienților COVID-19, trecută pe modelul unic al biletului de trimitere

Modelului unic al biletului de trimitere a fost completat cu o notă nouă, pentru situațiile în care se recomandă investigații paraclinice necesare monitorizării pacienților diagnosticați cu COVID-19 după externarea din spital sau investigații medicale paraclinice necesare monitorizării pacienților diagnosticați cu boli oncologice, diabet zaharat, boli cardiovasculare, boli rare, boli neurologice și boli cerebrovasculare.

În acest sens, Monitorul Oficial a publicat Ordinul pentru completarea Ordinului ministrului Sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate privind aprobarea modelului unic al biletului de trimitere pentru investigații paraclinice utilizat în sistemul asigurărilor sociale de sănătate și a Instrucțiunilor privind utilizarea și modul de completare a biletului de trimitere pentru investigații paraclinice utilizat în sistemul asigurărilor sociale de sănătate.

Astfel, pentru afecțiunile respective, medicul care face recomandarea va menționa pe formularul biletului de trimitere, după caz, următoarele:

– «Monitor 1» – dacă investigațiile paraclinice se recomandă pentru monitorizarea pacienților diagnosticați cu COVID-19 după externarea din spital;
– «Monitor 2» – dacă investigațiile paraclinice se recomandă pentru monitorizarea pacienților diagnosticați cu boli oncologice;
– «Monitor 3» – dacă investigațiile paraclinice se recomandă pentru monitorizarea pacienților cu diabet zaharat;
– «Monitor 4» – dacă investigațiile paraclinice se recomandă pentru monitorizarea pacienților diagnosticați cu boli cardiovasculare;
– «Monitor 5» – dacă investigațiile paraclinice se recomandă pentru monitorizarea pacienților diagnosticați cu boli rare;
– «Monitor 6» – dacă investigațiile paraclinice se recomandă pentru monitorizarea pacienților diagnosticați cu boli neurologice;
– «Monitor 7» – dacă investigațiile paraclinice se recomandă pentru monitorizarea pacienților diagnosticați cu boli cerebrovasculare.

Studenți ai UMF “Iuliu Hațieganu”, implicați în combaterea pandemiei de coronavirus

Aproximativ 120 de studenți de la Universitatea de Medicină și Farmacie “Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca lucrează zilnic, împreună cu Direcția de Sănătate Publică Cluj, la realizarea anchetelor epidemiologice și a deciziilor de carantinare, respectiv de izolare a fiecărei persoane depistate pozitiv cu virusul SARS-CoV-2 sau a celor care au intrat în contact cu o persoană infectată cu acest virus.

“Activitatea se desfășoară în felul următor: preluăm un caz confirmat pozitiv, discutăm cu pacientul, realizăm ancheta și luăm legătura cu contacții acestuia. Chiar dacă acest lucru poate părea unul foarte rece și lipsit de orice implicare personală, de fapt, munca este una cu totul deosebită fiindcă, în cele din urmă, realizăm o conexiune cu oamenii, le ascultăm îngrijorările, empatizăm și îi ajutăm să depășească momente dificile din viața lor”, a declarat voluntarul Ionuț Dumitru, student în anul IV la Facultatea de Medicină.

La rândul său, Daniela Stan, studentă în anul II, devenită de curând, voluntar în cadrul DSP Cluj, a spus că nu și-a putut imagina până acum munca istovitoare a celor de la Direcția de Sănătate Publică, până când nu a început să lucreze alături de angajații DSP la efectuarea anchetelor epidemiologice.

“Sunt pe deplin încrezătoare că noi, voluntarii, împreună cu doctorii, care ne îndrumă mereu cu drag, am creat o echipă ce va reuși să contribuie la îmbunătățirea acestei situații anevoioase în care ne aflăm. Virusul ne ține la o distanță de cel puțin doi metri unul față de celălalt, dar dorința de a ne revedea cu bine la sfârșitul pandemiei ne aduce pe toți mai aproape decât oricând”, a spus Daniela Stan.

Totodată, Universitatea a anunțat că în paralel cu activitatea de voluntariat, studenți mediciniști au demarat și campania “Donează plasmă, fii erou!” cu sprijinul Centrului Regional de Transfuzie Sanguină Cluj-Napoca.

Astfel, în săptămâna 2-6 noiembrie, toți pacienții vindecați de COVID-19, care sunt eligibili pentru donare și care doresc să ofere ajutor pacienților aflați în stare gravă, sunt invitați să doneze sânge la Centrul de Transfuzie Sanguină situat pe Str. Nicolae Bălcescu nr. 18, în intervalul orar 7:30 – 13:30, se arată într-un comunicat al UMF “Iuliu Hațieganu”.

Campania studenților mediciniști vine în contextul în care numărul cazurilor de pacienți infectați cu SARS-CoV-2 continuă să crească, iar tratamentul pentru afecțiunea provocată de acest virus se află încă sub semnul întrebării.
Astfel, până la aprobarea unui vaccin, cel mai sigur și eficient tratament pentru bolnavii de COVID-19 este transfuzia de plasmă convalescentă, provenită de la pacienții vindecați. Având în vedere faptul că opțiunile de tratament pentru bolnavii infectați cu COVID-19, aflați în stare critică, sunt limitate, plasma convalescentă ar putea fi o opțiune terapeutică eficientă, cu dovezi promițătoare în ceea ce privește ameliorarea simptomelor și reducerea mortalității, se arată în același comunicat.

“Pregătirea campaniei a reprezentat o provocare pentru noi, deoarece contextul epidemiologic actual impune atât reducerea numărului de voluntari care se pot implica activ la Centrul de Transfuzie, cât și imposibilitatea promovării fizice a evenimentului. Astfel, am lucrat mult online, promovând campania pe rețelele de socializare și lansând pagina web a proiectului www.doneazasangefiierou.ro, pentru ca apelul nostru pentru donarea de plasmă convalescentă să ajungă cât mai departe. Noi credem că donatorii sunt cu adevărat eroi”, a declarat transmite Damian Marc, student în anul IV la Facultatea de Medicină și coordonatorul campaniei.

Lista cu spitalele suport COVID-19 din București a fost actualizată

Monitorul Oficial a publicat Ordinul prin care Ministerul Sănătății a actualizat lista cu spitalele de suport din București,  pentru pacienții testați pozitiv sau suspecți a fi infectați cu virusul SARS-CoV-2.

Astfel, potrivit Ordinului Ministerului Sănătății publicat în Monitorul Oficial, acestea sunt:
1. Spitalul Clinic Colentina
2. Centrul Medical Policlinico di Monza – punct de lucru
«Monza Metropolitan Hospital»
3. Spitalul Clinic Județean de Urgență Ilfov
4. Spitalul Clinic CF I Witting București
5. Institutul Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă
6. Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii «Grigore Alexandrescu» București (structură dedicată pacienților COVID-19, inclusiv cu paturi ATI, cu circuite și linie de gardă separate)
7. Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii «M.S. Curie» București (structură dedicată pacienților COVID-19, inclusiv cu paturi ATI, cu circuite și linie de gardă separate)
8. Spitalul Clinic de Copii «Victor Gomoiu» București (structură dedicată pacienților COVID-19, inclusiv cu paturi ATI, cu circuite și linie de gardă separate)
9. Spitalul Clinic de Urgență București – Secția ATI
10. Spitalul Clinic de Urgență «Sf. Pantelimon» București – Secția ATI
11. Spitalul Universitar de Urgență București – Secția ATI
12. Spitalul Clinic de Urgență «Sf. Ioan» București – Secția ATI
13. Spitalul Clinic «Nicolae Malaxa» București

De asemenea, în același ordin sunt trecute și Spitalul Clinic de Urgență, Spitalul «Sf. Ioan» București – Maternitatea Bucur, Institutul Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului «Alessandrescu- Rusescu» – București, Unitatea de asistență materno-fetală de excelență (Polizu), toate centrele de dializă – tura 4 suplimentară distinctă Spitalul Clinic de Nefrologie, «Dr. Carol Davila» – București – pentru pacienți COVID-19 pozitivi – cazuri grave și critice”.

A murit un voluntar înscris în studiul clinic pentru vaccinul anti-COVID-19 al AstraZeneca

Autoritatea pentru sănătate din Brazilia a anunţat decesul unui voluntar înscris în studiul clinic de fază a 3-a, referitor la vaccinul împotriva COVID-19 dezvoltat de AstraZeneca, în colaborare cu Universitatea Oxford, potrivit Reuters.

Cu toate acestea, autoritatea pentru sănătate din Brazilia a precizat că a primit date din investigaţia legată de acest caz şi că testarea vaccinului va continua.

Autoritatea nu a comunicat alte informaţii, citând confidenţialitatea medicală a celor implicaţi în studiul clinic.

Universitatea Federală din Sao Paulo, care ajută la coordonarea studiului clinic de fază a treia din Brazilia, a anunţat separat că voluntarul era brazilian, dar nu a precizat unde locuia.

Guvernul federal brazilian are deja planuri să cumpere vaccinul britanic şi să îl producă la centrul de cercetări medicale FioCruz din Rio de Janeiro. Un vaccin concurent, fabricat de compania chineză Sinovac, este testat la centrul de cercetări Butantan Institute.

Brazilia este pe locul al doilea în lume la numărul de decese provocate de COVID-19, de 154.000, fiind devansată doar de Statele Unite. În privinţa numărului de cazuri, Brazilia este pe locul al treilea, cu peste 5,2 de milioane de persoane infectate, după Statele Unite şi India.

Spitalul “Victor Babeș” Timișoara poate face teste rapide de gripă

Spitalul de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie Doctor “Victor Babeș” Timișoara a primit primele kit-uri pentru testele rapide de gripă.

Astfel, începând de joi, în laboratorul Spitalului de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie Doctor “Victor Babeș” Timișoara, se pot realiza, cu ajutorul aparatului Real Time PCR testele pentru depistarea gripei.

“Unitatea sanitară a primit primele kit-uri necesare prelucrarii automatizate a probelor. Acestea se recoltează sub forma unui exudat, din căile respiratorii nazofaringiene și sunt prelucrate printr-o reacție de polimerizare. Metoda aplicată în acest caz este identică cu cea a testelor pentru depistarea virusului SARS-COV 2 și presupune operațiuni de extracție, amplificare și detecție”, se arată într-un comunicat de presă al Spitalului.

Reprezentanții spitalului precizează că sensibilitatea și specificitatea acestor teste este de peste 98%.

“Cele mai multe infecții respiratorii sunt cauzate de virusurile gripale. Simptomele gripei se suprapun însă peste câteva dintre simptomele infecției cu noul coronavirus și vorbim de febră, tuse, durere în gât, oboseală. Deci vorbim de o simptomatologie comună. Testarea este singura metodă de a afla dacă pacientul este infectat cu virusul gripal sau cu SARS-COV 2.”, a spus prof. dr. Cristian Oancea, managerul Spitalului de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie “Victor Babeș” Timișoara.

Potrivit aceleiași surse, aparatul utilizat pentru această analiză folosește o procedură de prelucrare automată, care reduce la minimum influența factorului uman.

Cu ajutorul acestor teste sunt identificate virusul gripal de tip A (Influenza A virus) cu subtipul AH1N1, virusul gripal de tip B (Influenza B virus) și RSV (virusul sincitial respirator de tip A și B).

“Din proba care ajunge în laboratorul nostru extragem materialul genetic, ADN și ARN, la fel ca și în cazul virusului SARS COV 2. Il introducem în aparat și îl amplificam prin metoda PCR. Avantajul este că avem rezultatul într-un interval foarte scurt de timp, de doar o ora. Prin metoda veche, înainte să avem aceste teste, rezultatele erau obținute de abia după doua zile“, spune Valerica Bica Profir, doctor- biolog, Laboratorul de biologie al Spitalului de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie Victor Babeș Timișoara.

Anul trecut, la Spitalul de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie Victor Babeș Timișoara au fost făcute peste 1.400 de teste gripale.

 

Ministrul Sănătății, despre infecţiile nosocomiale: Evaluare a cazurilor pentru spitalele cu focare de COVID

Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, a declarat că aşteaptă o evaluare a tuturor cazurilor de infecţii nosocomiale, pentru fiecare spital în care au fost focare de COVID-19.

„Pacienţii cu COVID desfăşuraţi în focarele din spitale sunt cei care au un caz princeps, sunt cei care sunt contacţi şi iau acea boală în spital. O infecţie nosocomială înseamnă infecţie apărută în spital, la 48 de ore de la internare, pe parcursul spitalizării, până la 30 de zile de la externare. Avem în evaluare în acest moment tot ce înseamnă DSP-uri pentru fiecare spital în parte, fiecare focar desfăşurat. Aştept o evaluare”, a spus Nelu Tătaru, care a vizitat Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Spitalul Municipal Cluj-Napoca.

Potrivit acestuia, există 4.825 de pacienţi care au fost în astfel de focare şi fiecare este evaluat.

„Există focare, au fost aceste cazuri. Noi avem în acest moment 346 de focare de la începutul acestei pandemii, cu 4.825 de pacienţi care au fost în aceste focare. Evaluăm fiecare pacient”, a mai spus ministrul Nelu Tătaru, potrivit Agerpres.

Declarațiile sale vin în contextual în care preşedintele Klaus Iohannis a declarat, luni, că va solicita Ministerului Sănătăţii o informare în legătură cu infecţiile nosocomiale.

 

Agenția Europeană a Medicamentelor, 25 de ani de la înființare

Pe 22 octombrie 2020, Agenția Europeană a Medicamentelor (EMA) va marca 25 de ani de la angajamentul său puternic de a proteja sănătatea publică și animală printr-o conferință virtuală, transmisă în direct pe site-ul EMA.

De la înființarea sa în 1995, Agenția a armonizat și îmbunătățit evaluarea medicamentelor, a stimulat inovația, a îmbunătățit monitorizarea siguranței și gestionarea riscurilor, a încurajat transparența și dialogul, a construit relații cu partenerii internaționali și a contribuit la transformarea medicamentelor în accesul celor care au nevoie de ele. Pentru a realiza acest lucru, EMA a colaborat îndeaproape cu autoritățile naționale din statele membre ale UE, Comisia Europeană, partenerii internaționali și societatea civilă, potrivit unui comunicat de presă al agenției europene.

Sandra Gallina, director general pentru Direcția Generală pentru Sănătate și Siguranță Alimentară a Comisiei Europene, Cristian-Silviu Bușoi, membru în Parlamentul European, Christa Wirthumer-Hoche, președintele Consiliului de administrație al EMA, Thomas Senderovitz, președintele șefilor Agențiile pentru medicamente (HMA) și Noël Wathion, directorul executiv adjunct al EMA, se numără printre vorbitori.

Directorul executiv Guido Rasi va vorbi despre realizările cheie ale EMA și lecțiile învățate în ultimii 25 de ani, în timp ce Emer Cooke, care va prelua conducerea agenției pe 16 noiembrie, își va prezenta reflecțiile asupra drumului următor pentru reglementarea medicamentelor, date fiind provocările și peisajul în continuă evoluție.

Publicul interesat pacienții, profesioniștii din domeniul sănătății, mediul academic, industria și partenerii naționali și internaționali au fost invitați să participe la o discuție publică, moderată de Hans-Georg Eichler, medicul principal al EMA.

Agenția va posta mesaje Twitter în timpul evenimentului, care pot fi urmate prin utilizarea hashtagului # EMA25Years.

Precizările conducerii Spitalului Colentina despre aparatul de testare PCR donat de o bancă

Aparatul de testare PCR primit donație din partea unei instituții bancare, în cursul lunii mai 2020, a fost livrat spitalului fără extractor, un echipament esențial și destul de costisitor, în absența căruia aparatul este practic inutilizabil, precizează conducerea Spitalului Colentina într-un comunicat de presă.

”În urma apariției, în data de 20.10.2020, pe site-ul de Internet al cotidianului „Libertatea” (libertatea.ro), a articolului de presă „Orban a anunțat că Spitalul Colentina devine COVID: managerul de la Colentina a uitat de 6 luni, nefolosit, un aparat de testare PCR donat de o bancă!”, scris de Mirela Neag și Cătălin Tolontan, conducerea Spitalului Clinic Colentina consideră necesar să facă următoarele precizări:

Situația de fapt privind aparatul de testare PCR, donat Spitalului Clinic Colentina de către o instituție bancară, este prezentată în mod tendențios în cuprinsul articolului, scopul principal fiind de a denigra activitatea managerului spitalului – așa cum se vede chiar din titlul articolului! -, în ciuda evidenței faptelor.

Așa cum le-a fost precizat și autorilor articolului, aparatul de testare PCR primit donație din partea unei instituții bancare, în cursul lunii mai 2020, a fost livrat spitalului fără extractor, un echipament esențial și destul de costisitor, în absența căruia aparatul este practic inutilizabil.

Mai mult, în situația în care, de circa 15 ani, Spitalul Clinic Colentina nu dispune de un laborator propriu de testare, există o serie de probleme logistice (spațiu dedicat, personal cu o calificare adecvată etc.) care nu pot fi rezolvate peste noapte.

În această situație,  managerul Remus Mihalcea a propus redirecționarea aparatului PCR, obiectul donației, către Spitalul de Boli Infecțioase și Tropicale „Dr. Victor Babeș”, unitate sanitară de fază 1 COVID-19, unde existau toate condițiile pentru ca testele trimise de Spitalul Clinic Colentina să poată fi prelucrate în condiții optime – circuite funcționale autorizate, personal calificat și extractor.

Din păcate, acest lucru nu s-a putut realiza din cauza faptului că, în ședința Consiliului medical al Spitalului Clinic Colentina, a existat o opoziție fermă din partea persoanei care a mijlocit donația, cadru medical cu funcție de conducere în cadrul spitalului.

Spitalul a contactat direct, cu această propunere, și instituția bancară donatoare, însă nu a fost primit niciun răspuns.

În urma demersurilor realizate de conducerea Spitalului Clinic Colentina, cu sprijinul ASSMB, s-a reușit amenajarea unui spațiu dedicat pentru un laborator de testare propriu, aici urmând să fie amplasate două aparate PCR (care dispun și de extractoare), primite de spital – unul achiziționat de ASSMB, iar celălalt donat de o firmă privată.

În prezent, Spitalul Clinic Colentina este în proces de avizare a laboratorului propriu de testare COVID-19 și încearcă să atragă personal specializat care să activeze în cadrul acestuia.

ASSMB, instituția care are în administrare Spitalul Clinic Colentina, a achiziționat recent un extractor și pentru aparatul PCR primit donație în luna mai – care face obiectul articolului din „Libertatea” -, acesta urmând să intre în dotarea Laboratorului de Anatomie patologică al spitalului, imediat ce vor fi primite autorizările legale și va fi angajat personalul necesar.”

Bulgaria a introdus obligativitatea purtării măștii de protecție în toate spaţiile publice

Bulgaria impune purtarea obligatorie a măştii în toate spaţiile exterioare începând de joi, după ce numărul cazurilor de coronavirus din ultimele 24 de ore a atins un nou record, a anunţat marţi ministrul Sănătăţii.

Kostadin Angelov a declarat că purtarea măştii împreună cu distanţarea fizică şi dezinfectarea frecventă vor încetini răspândirea virusului cu aproximativ 30% şi vor ajuta la prevenirea situaţiei în care sistemul sanitar va fi copleşit.

”Ne aşteptăm ca rata infecţiilor sa scadă dacă oamenii respectă cu stricteţe măsurile. Scopul nostru principal este de a reduce numărul de cetăţeni bulgari infectaţi, astfel încât mai puţini oameni să fie nevoiţi să meargă la spital şi mai puţini să moară în spital”, a spus oficialul.

Bulgaria a raportat marţi 1.024 de noi cazuri de infectare, cel mai mare număr de la anunţarea primelor cazuri din această ţară, în luna martie, relatează Reuters, citată de Agerpres.

În prezent, Bulgaria, cu o populaţie de 7 milioane de locuitori, are 30.527 de cazuri confirmate, dintre care 1.008 decese.

Angelov a declarat că noua măsură, care vizează totodată protejarea personalului medical, va fi menţinută până la sfârşitul lunii noiembrie.

Rata natalității din Japonia, afectată de pandemia de COVID-19

Fenomenul de îmbătrânire a populaţiei în Japonia s-a adâncit într-un ritm şi mai alert în timpul pandemiei de COVID-19, conform datelor oficiale.

Numărul sarcinilor raportate între mai şi iulie 2020 a scăzut cu 11,4% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2019, a declarat miercuri Ministerul Sănătăţii nipon, ceea ce înseamnă că statistic populaţia îmbătrâneşte mai rapid decât înainte.

Rata natalităţii în Japonia scade mai rapid decât în oricare altă ţară industrializată din lume. Mai mult de un sfert din populaţia Japoniei are peste 65 de ani, iar ţara a înregistrat o rată a natalităţii de 1,36. Doar 865.234 de copii s-au născut în 2019, un nivel redus record.

Tendinţa, care se dezvoltă de câţiva ani, se datorează parţial din cauza faptului că tinerii japonezii se căsătoresc mai târziu, întârziind naşterea primului lor copil, din motive economice şi din alte motive, relatează dpa, citată de Agerpres.

Experţii susţin de mult timp că statul ar trebui să îmbunătăţească condiţiile pentru întemeierea familiilor. Scopul guvernului este de a creşte rata natalităţii la 1,8.

Cu toate acestea, dacă tendinţa observată pe fondul pandemiei va continua, numărul copiilor născuţi anul viitor ar putea scădea sub 800.000, potrivit mass-mediei japoneze. Se pare că multe cupluri şi-au amânat decizia de a avea copii din motive economice, deoarece pandemia a avut un efect negativ asupra pieţei forţei de muncă.

Ministerul Sănătăţii japonez a declarat că va investiga dacă femeile gravide evită medicii şi autorităţile din cauza temerilor legate de noul coronavirus, ceea ce conduce la raportarea unui număr mai mic de sarcini.