COVID-19: Au fost actualizate definițiile de caz pentru coronavirus

Definiţiile de caz pentru Sindromul respirator acut cu noul coronavirus (COVID-19) au fost actualizate, luni, de Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT). Astfel, criteriile de laborator s-au modificat, iar diagnosticul de confirmare a infectării cu SARS-CoV-2, în cazul persoanelor simptomatice, inclusiv personal medico-sanitar și auxiliar, conform definiţiei de caz,  se poate face atât prin test RT-PCR, cât și prin test antigenic rapid.

Criterii clinice

O altă noutate, în ceea ce privește actualizarea definițiilor de caz, o reprezintă faptul că orice persoană care prezintă cel puţin unul din următoarele semne şi simptome poate solicita testarea in vederea conf inf diag de anti COVID-19:

– tuse

– febră

– scurtarea respiraţiei

– debut brusc al anosmiei, ageuziei sau disgeuziei

Criterii de laborator

Detecţia acidului nucleic sau a antigenului SARS-CoV-2 într-o probă biologică (Testul rapid antigenic ar trebui efectuat în maximum 5 zile după data debutului sau în maximum 7 zile după data expunerii. Dacă data expunerii nu este cunoscută, testul rapid antigenic ar trebui efectuat cât mai curând posibil)

Criterii epidemiologice

Cel puţin unul dintre următoarele:

– contact direct cu un caz confirmat cu COVID-19 în perioada de 14 zile anterioară datei debutului;

– rezident sau personal al unei instituţii pentru îngrijirea persoanelor vulnerabile în perioada de 14 zile anterioară datei debutului, instituţie în care transmiterea SARS-CoV-2 a fost confirmată

Potrivit INSP, caz posibil înseamnă orice persoană care întruneşte criteriile clinice.

Caz probabil este orice persoană care întruneşte criteriile clinice şi care are legătură epidemiologică cu un caz confirmat sau orice persoană care întruneşte criteriile de diagnostic imagistic.

Caz confirmat înseamnă orice persoană care întruneşte criteriile de laborator.

Testarea pentru SARS-CoV-2 este obligatorie pentru toate cazurile posibile.

Cine este contact direct

Contactul direct este definit ca: persoana care locuieşte în aceeaşi gospodărie cu un pacient cu COVID-19; persoana care a avut contact fizic direct cu un caz de COVID-19 (ex. strângere de mână fără igiena ulterioară a mâinilor); persoana care a avut contact direct neprotejat cu secreţii infecţioase ale unui caz de COVID-19 (ex. în timpul tusei, atingerea unor batiste cu mâna neprotejată de mănuşă); persoana care a avut contact faţă în faţă cu un caz de COVID-19 la o distanţă mai mică de 2 metri şi cu o durată de minimum 15 minute; persoana care s-a aflat în aceeaşi încăpere (ex. sala de clasă, sala de şedinţe, sala de aşteptare din spital) cu un caz de COVID-19, timp de minimum 15 minute şi la o distanţă mai mică de 2 metri; persoana din rândul personalului medico-sanitar sau altă persoană care acordă îngrijire directă unui pacient cu COVID-19 sau o persoană din rândul personalului de laborator care manipulează probe recoltate de la un pacient cu COVID-19, fără portul corect al echipamentului de protecţie.

Potrivit INSP, orice persoană care a purtat mască/echipamentul de protecţie corespunzător şi a respectat distanţarea fizică nu este considerată contact direct.

Definiţiile de caz COVID-19 asociat asistenţei medicale (IAAM):

* Un caz COVID-19 poate fi de origine comunitară sau asociat asistenţei medicale (IAAM) în funcţie de sursa SARS-CoV-2 asociată asistenţei medicale versus transmisă comunitar.

* Clasificarea cazurilor de COVID-19 ca infecţii asociate asistenţei medicale trebuie să ţină cont de perioadele de incubaţie cunoscute la acest moment, respectiv numărul de zile până la debutul simptomelor, sau până la testul de laborator pozitiv (indiferent care este primul), după admiterea într-o unitate sanitară (în ziua 1), evaluarea sursei, prevalenţa COVID-19 în instituţie/secţie, contactul cu cazuri cunoscute din comunitate sau din unitatea medicală, precum şi orice alte date care indică în mod plauzibil sursa infecţiei.

În acest sens, pot fi întâlnite următoarele situaţii:

* Caz COVID-19 internat, cu sursa în comunitate:

– Simptomele prezente la internare sau cu debut în ziua 1 sau 2 după admitere;
– Debutul simptomelor în zilele 3-7 şi o suspiciune puternică de transmitere în comunitate.

* Caz COVID-19 internat, cu sursa nedeterminată:

– Debutul simptomelor în ziua 3-7 după admitere, cu informaţii insuficiente cu privire la sursa de virus pentru a-l aloca la o altă categorie.

* Caz COVID-19 internat, cu sursa probabilă în spital:
– Debutul simptomelor începând cu a 8-a – a14-a zi de la internare;
– Debutul simptomelor în ziua 3-7 şi o suspiciune puternică de transmitere a virusului prin asistenţa medicală acordată.

* Caz COVID-19 internat în spital, cu sursa în spital:

– Debutul simptomelor în ziua 14 după internare.

„Aceste definiţii nu se pot aplica în situaţia COVID-19 la personalul medico-sanitar. Clasificarea sursei de virus în rândul personalului medico-sanitar recunoaşte aceleaşi categorii, dar trebuie să se bazeze pe o evaluare individuală a fiecărui caz privind probabilitatea expunerii la cazurile de COVID-19 în cadrul asistenţei medicale acordate în unitatea sanitară, respectiv în comunitate”, precizează INSP.

Deces la pacient confirmat cu COVID-19

* Decesul cu COVID-19 este definit ca decesul survenit la un pacient confirmat cu COVID-19, cu excepţia situaţiilor în care există o altă cauză clară de deces care nu poate fi în relaţie cu COVID-19 (ex. traumatism, hemoragie acută majoră, infarct miocardic acut, accident vascular cerebral acut, septicemie etc) şi la care nu a existat o perioadă de recuperare completă între boala şi momentul decesului.

* Decesul la un pacient confirmat cu COVID-19 nu poate fi atribuit unei boli pre-existente (de ex. cancer, afecţiuni hematologice etc.) şi COVID-19 trebuie raportat ca şi cauză a decesului, independent de condiţiile medicale pre-existente care se suspectează că au favorizat evoluţia severă a COVID-19.

* COVID-19 trebuie menţionat pe certificatul de deces drept cauză a decesului pentru toate persoanele decedate la care COVID-19 a cauzat sau se presupune că a cauzat sau a contribuit la deces, afirmă sursa citată

Categorii de persoane pentru care INSP recomandă testarea:

* Persoane simptomatice, inclusiv personal medico-sanitar si auxiliar, conform definiţiei de caz

* Persoane simptomatice cu rezultat negativ la testul pentru antigenul SARS-CoV-2, efectuat în unități sanitare

* Contacți direcți ai cazurilor confirmate

* Pacienţi cu maximum 48 de ore înainte de procedura de transplant (asimptomatici) şi donatorii de organe, ţesuturi şi celule stem hematopoietice înainte de donare; pacienți cu transplant de organe, ţesuturi şi celule stem hematopoietice aflați în tratament imunosupresor, înaintea fiecărei internări din perioada de monitorizare posttransplant – 2 teste la 24 de ore interval

* Echipele medicale de prelevare a organelor pentru transplant care se deplasează de la centrul de transplant în centrele de prelevare – la fiecare 2 săptămâni

* Pacienţi asimptomatici cu imunosupresie în contextul bolii sau indusă medicamentos, cu maximum 48 de ore inainte de internarea în spital

* Pacienți oncologici asimptomatici aflați în curs de chimioterapie și/sau radioterapie: Pacienți oncologici asimptomatici aflați în curs de chimioterapie – cu maximum 48 de ore înainte de fiecare cură, respectiv de fiecare prezentare la spital pentru monitorizare; Pacienți oncologici asimptomatici aflați în curs de radioterapie – înainte de prima ședință și apoi la 14 zile, până la terminarea curei

* Pacienți oncologici asimptomatici înainte de intervenții operatorii sau manevre invazive, cu maxim 48 de ore înaintea intervenției/manoperei

* Însoțitorii pacienților copii de la punctele 6., 7. și 8.

* Pacienți hemodializaţi asimptomatici – de 2 ori pe lună / Pacienți hemodializați asimptomatici contacţi cu caz confirmat, 2 testări la 6-7 zile interval între ele

* Persoane instituționalizate asimptomatice, inclusiv pacienții cronici psihiatrici cu durata de internare care depășește o lună, la internare, persoane din penitenciare, la admiterea în unitate și ulterior. În acest caz, INSP recomandă testarea de două ori pe lună cu teste RT-PCR sau de patru ori pe lună cu test rapid antigenic.

* Personalul de îngrijire din centre rezidențiale, secțiile de psihiatrie cronici și personalul din penitenciare

* Gravidele asimptomatice care se află în carantină / izolare la domiciliu sau au fost contact direct cu un caz confirmat – în ziua 14, dacă nu au devenit simptomatice

* Personal medico-sanitar și auxiliar asimptomatic contact direct cu caz confirmat, în a 5-7 zi de la ultimul contact posibil infectant.

Protocoale de testare pentru medici

Unitățile medicale pot stabili protocoale de testare pentru personalul medical şi/sau pacienți prin tehnici de RT-PCR, suplimentar faţă de aceste recomandări, care pot fi realizate cu resurse proprii, în laboratoarele pe care le dețin sau în alte laboratoare.

Ministerele cu rețea sanitară proprie pot stabili protocoale de testare pentru personalul propriu, în funcție de specificul activității.

În aceste cazuri, unităţile sanitare îşi vor efectua propria anchetă epidemiologică şi vor adopta măsuri de limitare a infecției, acţiuni ce intră în responsabilitatea directă a managerului. Raportul anchetei epidemiologice va fi trimis în termen de 24 de ore direcţiei de sănătate publică a judeţului de apartenență a cazului.

Anchetă la Spitalul Floreasca, după ce cadavrul unui pacient mort de COVID-19 ar fi dispărut

Cadavrul unui pacient cu COVID-19 de la Spitalul de Urgență Floreasca din București este de negăsit. Familia pacientului decedat pe 31 decembrie s-a prezentat la unitatea medicală din Capitală pentru a ridica trupul neînsuflețit, însă acesta nu a fost găsit. Cel mai probabil, trupul pacientului infctat cu SARS-CoV-2 a fost preluat de o altă familie.

dr. Bogdan Oprița, purtătorul de cuvânt al Spitalului Floreasca: cel mai probabil, cele două cadavre au fost încurcate

″În momentul în care un pacient decedează el primeşte o brăţară de identificare, care se aplică la nivelul încheieturii mâinii şi apoi este pus în doi saci de cadavre. Personalul Serviciului de Anatomie Patologică are obligaţia, în momentul în care predă pacientul decedat familiei, să verifice datele care există în cartea de identitate cu cele de pe brăţara de identificare, iar familia trebuie să recunoască decedatul. În această situaţie, noi am avut pe data de 31 decembrie două persoane care au decedat şi una dintre familii a identificat cadavrul şi acesta a fost predat firmei de pompe funebre. Acum, noi verificăm să vedem dacă acest cadavru nu a fost recunoscut în mod corect de către familie sau dacă cineva a greşit în momentul în care a predat cadavrul firmei de pompe funebre, pentru că, cel mai probabil, cele două cadavre au fost încurcate”, a transmis purtătorul de cuvânt al Spitalului Floreasca, Bogdan Oprița, luni, la un post de televiziune.

Poliția demarează o anchetă

″În cauză au fost declanşate cercetări, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de neglijenţă în serviciu. În contextul activităţilor de cercetare urmează a se stabili situaţia concretă a trupului neînsufleţit”, a informat Biroul de presă al Direcţiei Generale a Poliţiei Municipiului Bucureşti (DGPMB), potrivit Agerpres.

Familia decedatului a sesizat la 112 că a fost anunţată cu privire la decesul unei rude aflate în spital. Dar când membrii familiei au sosit pentru a ridica trupul neînsufleţit, “reprezentanţii spitalului nu l-au putut elibera”, precizează DGPMB.

“La faţa locului s-au deplasat poliţişti din cadrul Secţiei 1, care au intrat în contact cu familia, dar şi cu reprezentanţi ai unităţii sanitare, care la acest moment au precizat că urmează a fi eliberat trupul, după încheierea unor proceduri medicale”, arată sursa citată.

Verificările sunt efectuate de Secţia 1 Poliţie în vederea stabilirii situaţiei de fapt.

Noua variantă de coronavirus din Africa de Sud, mult mai îngrijorătoare decât cea din UK

Ministrul britanic al Sănătății Matt Hancock se declară „incredibil de îngrijorat” de varianta de coronavirus descoperită în Africa de Sud, care a ajuns deja în Regatul Unit, relatează BBC. „Este o problemă chiar mai mare” decât noua tulpină din Marea Britanie, a spus Hancock într-un interviu pentru BBC Radio.

Varianta britanică este mult mai contagioasă și s-a răspândit deja în majoritatea țărilor europene.

Din cauza noii variante detectate în Africa de Sud, ajunsă în Marea Britanie la sfârșitul anului trecut, Regatul Unit a restricționat zborurile din și spre această țară și a decis că toți cei care ajung în Marea Britanie din Africa de Sud trebuie să intre în carantină.

„E o problemă foarte, foarte gravă”, a spus Hancock.

Oamenii de ştiinţă spun că noua variantă sud-africană este diferită de celelalte care circulă în ţară pentru că prezintă multiple mutaţii la nivelul aşa-zisei proteine „spike” folosite de virus pentru a infecta celulele organismului uman.

Această variantă a fost de asemenea asociată cu o încărcătură virală mai mare, adică o concentraţie mai mare de particule virale în organismul pacienţilor, contribuind, probabil, la un nivel mai ridicat de contagiozitate.

Oamenii de știință cred că varianta britanică a coronavirusului provine din sud-estul Angliei. Mutația face ca virusul să se transmită mai ușor, deși nu pare să provoace simptome mai grave.

Duminică, John Bell, profesor de medicină la Universitatea Oxford, care face parte din grupul operativ guvernamental pentru vaccinuri, a apreciat că vaccinurile vor funcţiona în ce priveşte varianta britanică, dar a adăugat că există un „mare semn de întrebare” cu privire la faptul dacă ele vor fi eficiente şi împotriva variantei sud-africane.

Bell a precizat, pe Times Radio, că dacă vaccinul nu va funcţiona şi împotriva variantei sud-africane, acesta ar putea fi adaptat, ceea ce va dura mai puţin de un an.

„Ar putea dura o lună sau şase săptămâni pentru a obţine un nou vaccin”, a spus profesorul.

Franța: Medic român, decorat de președintele Emmanuel Macron

Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, l-a decorat pe medicul român Radu Lupescu, pentru contribuţia adusă în lupta împotriva noului coronavirus. Decretul de decorare cu Ordinul naţional al Meritului a fost publicat în Jurnalul Oficial al Franţei.

Radu Lupescu, medic anestezist şi preşedintele Asociaţiei medicilor din clinica Rhena din Strasbourg, a fost decorat pe 31 decembrie alături de alţi membri ai personalului medical din Franţa pentru eforturile depuse în timpul pandemiei de coronavirus.

El a fost printre primii medici români care au avertizat încă de la debutul pandemiei că unul dintre marile pericole este supra-aglomerarea spitalelor şi reducerea în acest fel a capacităţii medicilor şi asistentelor de a gestiona afluxul uriaş de bolnavi, aminteşte G4media.

„În România numărul total de cazuri este încă mic, ceea ce înseamnă că măsuri drastice pot încă evita sau limita epidemia. Repet ceea ce am spus in postul precedent: virusul nu este foarte periculos la nivel individual, pentru persoanele tinere, sănătoase si fără comorbidităţi (adică alte afectiuni pulmonare, cardiovasculare, renale, probleme de imunitate). Virusul este insă periculos la nivelul unei populaţii intregi pentru că propagarea lui poate duce la saturarea sistemului de sănătate, cu o supramortalitate datorată necesităţii tratării unui număr mare de bolnavi într-un interval scurt”, scria medicul Radu Lupescu încă din 12 martie.

Ministerul Sănătății cere CNA verificarea unei reclame la un centru privat de testare. Care este motivul?

Ministerul Sănătății a solicitat, luni, Consiliului Național al Audiovizualului (CNA) să verifice dacă o reclamă la un centru privat de testare instigă la nerespectarea măsurilor de protecție sanitară pentru limitarea răspândirii noului coronavirus.

„Ministerul Sănătății a solicitat Consiliului Național al Audiovizualului analiza și impunerea măsurilor necesare, în conformitate cu prevederile legislative, pentru două comunicări publice difuzate în sfera vizualului care instigă la încălcarea și nerespectarea măsurilor de protecție sanitară necesare pentru limitarea răspândirii noului coronavirus și protejarea sănătății comunității”, se arată într-un comunicat de presă.

Potrivit documentului citat, este vorba despre reclama unui centru privat de testare.

Reprezentanții Ministerului Sănătății spun că acesta ar „induce publicului, în special celui tânăr, ideea falsă că ai acces în spații aglomerate închise, de exemplu concerte, fără mască de protecție și respectarea distanțării sociale, doar pe baza efectuării unui test RT-PCR”.

Ministerul Sănătății transmite și faptul că dezaprobă spectacolul din noaptea de Revelion promovat de TVR.

„De asemenea, Ministerul Sănătății dezaprobă producția care a fost promovată de Societatea Română de Televiziune (TVR) în noaptea dintre 31 decembrie 2020 și 1 ianuarie 2021 și care prin discurs, mimică, mesajul transmis instiga la nesupunere a publicului față de măsurile de protecție luate de autorități”, mai precizează sursa citată.

COVID-19: Amenzi pentru nerespectarea măsurilor privind carantina sau izolarea. Anunțul MAI

Aproximativ 1.300 de acțiuni de control, privind modul în care sunt respectate măsurile de protecție sanitară, au fost efectuate, în ultimele 24 de ore, de către structurile Ministerului Afacerilor Interne (MAI), împreună cu polițiștii locali și reprezentanții celorlalte autorități. Au fost vizați 3.700 de operatori economici, 190 operatori transport persoane și 8.200 obiective de interes, dintre care 2.840 de restaurante, terase și fastfood-uri, a anunțat, luni, purtătorul de cuvânt al MAI, comisar-șef de poliție Monica Dajbog, în cadrul unei conferințe de presă.

De asemenea, au fost verificate peste 65.400 de  persoane, a precizat comisar-șef de poliție Monica Dajbog.

În ultimele 24 de ore, au fost aplicate aproximativ 4.300 de sancțiuni contravenționale în valoare de peste 842.000 de lei.

Aproximativ 3.500 de sancțiuni contravenționale au fost aplicate  pentru nepurtarea măștii de protecție și 705 sancțiuni pentru nerespectarea restricțiilor privind circulația persoanelor.

”S-au mai aplicat sancțiuni pentru nerespectarea distanțării fizice, pentru nerespectarea măsurilor privind carantina sau izolarea ori a celor privind participarea/organizarea la/de evenimente, precum și pentru încălcarea regulilor privind organizarea programului de lucru sau a transportului de persoane”, a subliniat purtătorul de cuvânt al MAI.

La linia telefonică TEL VERDE la care pot fi sesizate situațiile de nerespectare a măsurilor de protecție sanitară, au fost primite 16 apeluri, care au fost direcționate pentru verificări la nivelul municipiului București și a 9 județe.

S-au primit, de asemenea, 3 sesizări însoțite de imagini foto/video care au fost direcționate pentru verificări la nivelul municipiului București și a unui județ.

Cele mai multe sesizări făceau referire la nereguli privind purtarea măștii de protecție și păstrarea distanțării fizice, a mai spus comisar-șef de poliție Monica Dajbog.

CNAS: Când expiră noile reguli cu privire la furnizarea serviciilor medicale în pandemie

Guvernul a aprobat, la finalul anului trecut, o Ordonanță de Urgență prin care măsurile instituite în contextul pandemiei prin OUG 70/2020 au fost prelungite cu încă trei luni. Reprezentanții Casei Naționale de Asigurări de Sănătate spun că prevederile adoptate anul trecut vor fi în vigoare până pe 31 martie.

Potrivit Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Ordonanța de Urgență a Guvernului stabilește că se menține excepția de utilizare a cardului pentru validarea serviciilor medicale acordate la distanță, până la data de 31 martie 2021. Toate celelalte servicii medicale vor fi validate cu cardul de sănătate.

De asemenea, consultațiile medicale acordate în asistența medicală primară și în ambulatoriul de specialitate clinic, inclusiv serviciile conexe actului medical furnizate de psiholog și logoped, pot fi acordate și la distanță, utilizând orice mijloace de comunicare.

Consultațiile la medicul specialist din ambulatoriu se acordă fără a fi necesar biletul de trimitere.

În urma consultațiilor acordate la distanță medicul de familie / medicul specialist va emite toate documentele necesare pacientului ca urmare a actului medical, inclusiv prescripțiile medicale, IAR documentele sunt transmise pacientului prin mijloace de comunicare electronică.

Medicii din spital pot elibera, dacă situația o impune, la externarea asiguratului, prescripție medicală pentru medicamente cu și fără contribuție personală în ambulatoriu pentru maximum 90 de zile.

Pentru situațiile care necesită prezentarea de documente casei de asigurări de sănătate de către asigurat, cât și pentru transmiterea documentelor necesare asiguraților de la casele de asigurări de sănătate, se pot utiliza  mijloace electronice de comunicare.

Își mențin valabilitatea până la data de 31 martie 2021 următoarele documente, a căror valabilitate expiră până la această dată:

  • biletele de trimitere pentru specialități clinice, inclusiv pentru specialitatea medicină fizică și de reabilitare;
  • biletele de trimitere pentru specialități paraclinice;
  • recomandările medicale pentru dispozitive medicale, tehnologii și dispozitive asistive – ce se depun / se transmit la casa de asigurări de sănătate;
  • deciziile de aprobare pentru procurarea dispozitivului medical, tehnologiilor și dispozitivelor asistive;
  • deciziile de aprobare emise de către comisia de specialitate de la nivelul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate pentru efectuarea investigației PET-CT.

Medicii de familie pot prescrie în continuare pentru pacienții cronici inclusiv medicamentele restricționate din Lista de medicamente compensate și gratuite care se acordă în cadrul programelor naționale de sănătate, cu mențiunea că pentru medicamentele care se eliberează în baza unor protocoale terapeutice și a unor formulare specifice (medicamente notate cu (**)1, (**)1Ω și (**)β în Lista de medicamente compensate și gratuite) este necesară evaluarea periodică a medicului de specialitate pentru a confirma sau modifica schema de tratament, la termenele prevăzute în protocoalele terapeutice sau în scrisorile medicale.

GCS: 3.130 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2 și 78 de decese

Grupul de Comunicare Strategică (GCS) anunță că 3.130 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 au fost înregistrate, în urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare.

Astfel, până luni, pe teritoriul României, au fost confirmate 643.559 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus, iar  577.198 de pacienți au fost declarați vindecați.

Până astăzi, 16.057 de persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat.

În intervalul 03.01.2021 (10:00) – 04.01.2021 (10:00) au fost raportate 78 de decese (46 bărbați și 32 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din  Arad, Argeș, Bacău, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brăila, Brașov, Cluj, Constanța, Dâmbovița, Dolj, Gorj, Iași, Maramureș, Mehedinți, Prahova, Sibiu, Teleorman, Timiș, Vâlcea și București.

Dintre acestea, 1 deces a fost înregistrat la categoria de vârstă 30-39 de ani, 2 decese la categoria de vârstă 40-49 ani, 3 decese la categoria de vârstă 50-59 ani, 13 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 30 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 29 decese la categoria de peste 80 de ani.

75 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, pentru 1 pacient decedat nu au fost înregistrate comorbidități, iar pentru 2 pacienți decedați nu au fost raportate comorbidități până în prezent.

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 9.148. Dintre acestea, 1.100 sunt internate la ATI.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 4.837.361 de teste. Dintre acestea, 9.550 au fost efectuate în ultimele 24 de ore, 6.320 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 3.230 la cerere.

De asemenea, de la ultima informare făcută de GCS, au fost raportate și rezultatele a 138 de teste prelucrate anterior ultimelor 24 de ore și transmise până la data de 4 ianuarie a.c.

Pe teritoriul României, 30.529 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 8.957 de persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 43.389 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 63 de persoane.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 2.395 de apeluri la numărul unic de urgență 112.

COVID-19: Vaccinarea cu serul produs de AstraZeneca, demarată în Marea Britanie

Vaccinarea cu serul produs de AstraZeneca a început, luni, în Marea Britanie, eveniment descris de ministrul Sănătății drept un „moment de cotitură” în lupta cu noul coronavirus, scrie BBC.

Primele 530.000 de doze de vaccin AstraZeneca au fost trimise către mai multe centre de vaccinare din Marea Britanie.

Șase spitale din Oxford, Londra, Sussex, Lancashire și Warwickshire vor începe administrarea vaccinului produs de asocierea Oxford – AstraZeneca.

Un pacient dializat a devenit prima persoană din lume care a primit vaccinul AstraZeneca/Oxford în afara studiilor clinice.

Brian Pinker, în vârstă de 82 de ani, a primit vaccinul la spitalul Universităţii Oxford la ora 07:30 (07:30 GMT), a anunţat Sistemul Naţional de Sănătate (NHS) din Marea Britanie.

Pinker, originar din Oxford, s-a declarat mândru că a primit vaccinul în oraşul său natal, situat la 82 de kilometri nord de Londra.

„Sunt atât de încântat că primesc vaccinul anti-COVID19 astăzi (luni) şi sunt foarte mândru că este cel inventat la Oxford”, a precizat el.

Pe parcursul acestei săptămâni, vaccinul va ajunge la sute de cabinete medicale și centre de îngrijire din Marea Britanie, au anunțat autoritățile sanitare.

Duminică, Marea Britanie a înregistrat peste 50.000 de cazuri de coronavirus pentru a șasea zi consecutiv.

A început vaccinarea anti-COVID-19 la Spitalul de Urgenţă „Prof. Dr. Dimitrie Gerota”

Vaccinarea anti-COVID-19 a început, luni, la Spitalul de Urgenţă „Prof. Dr. Dimitrie Gerota”.  Peste 70% din personalul unităţii medicale a optat pentru vaccinare, a declarat directorul instituţiei, medicul Alida Moise.

„În următoarele zile se va vaccina aproape întreg personalul Spitalului Gerota – 271 de persoane – ceea ce înseamnă mai mult de 71% din personalul angajat al spitalului. În următoarele zile, colegii care acum sunt în concediu sau sunt în primele trei luni după boală ni se vor adăuga şi ei. Începem cu vaccinarea personalului propriu, dar nouă ne sunt repartizaţi angajaţii de la SMURD, de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă şi paramedici pe care îi vaccinăm împreună cu Policlinica Kretzulescu, cealaltă unitate medicală din Bucureşti a MAI. Încă de când eram aici în carantină am sperat că într-o zi vaccinul acesta va fi gata, lucru care s-a întâmplat astăzi şi aţi observat că m-am şi vaccinat”, a spus reprezentantul unităţii medicale.

Medicul a afirmat că, datorită vaccinului, există speranţa ca lucrurile să „poată fi controlate în viitorul apropiat”.

„Este o înţepătură banală, iar reacţiile adverse…încă este prea devreme să observăm. (…) Faptul că din colectivul nostru peste 70% şi-au declarat intenţia de a se vaccina, înseamnă că noi avem încredere şi speranţă că vom reuşi să punem capăt acestei epidemii. (..) Acum avem o speranţă, a apărut vaccinul şi sperăm ca lucrurile să poată fi controlate în viitorul apropiat”, a susţinut medicul.

Spitalul de Urgenţă „Prof. Dr. Dimitrie Gerota”: lista de programări pentru vaccinare este plină.

Medicul Cătălin Belinsky de la Spitalul de Urgenţă „Prof. Dr. Dimitrie Gerota” a afirmat că lista de programări pentru vaccinare este plină.

„Astăzi lista de programări este plină, se vor vaccina 65 de persoane şi la fel în zilele următoare. În primele zile personalul spitalului. Capacitatea momentan este de 65 pe zi. În funcţie de momentele în care vom căpăta experienţă va creşte această capacitate. Se face o listă pe următoarele trei zile pentru vaccinurile necesare plus 10% sau un procent noi am pus 15% de pierderi pentru că este un vaccin multidoză. Programarea o face instituţia, angajatorul face programarea”, a arătat medicul.

Medicul şef UPU şi coordonator al echipei fixe de vaccinare din Spitalul Gerota, Narcisa Dinu, a spus că vaccinul este unul sigur şi uşor de administrat.

„Eu sunt pro-vaccinare şi încurajez pe toată lumea să facă acest vaccin care ne va ajuta în curând să ajungem a normalitate. Este un vaccin sigur, uşor de administrat, se tolerează uşor, nu am avut nicio reacţie. Am trecut prin boală în martie. (…) Faptul că am trecut şi prin boală şi am văzut ce a determinat acest virus îmi doresc ca acest vaccin să ne ajute să intrăm cât mai repede în normalitate şi să ne continuăm vieţile şi să ne facem munca aşa cum ne-am făcut-o şi până acum. Este opţiunea fiecăruia. Dacă mă întrebaţi pe mine, eu încurajez şi dau toate explicaţiile celor care mi le cer legat de această vaccinare. Eu încurajez vaccinarea, dar nu putem obliga. Asta nu ţine de noi, să obligăm oamenii să se vaccineze. (…) Trebuie să ne gândim nu numai la noi, trebuie să ne gândim şi la semenii noştri, pentru că dacă noi ne îmbolnăvim, suntem clar vectori pentru a transmite virusul”, a mai afirmat Dinu.

La nivelul reţelei sanitare a MAI, vaccinarea începe, luni, la alte patru unităţi medicale

Directorul Direcţiei Medicale a Ministerului Afacerilor Interne (MAI), Dinu Dragomir, a spus că, la nivelul reţelei sanitare a MAI, vaccinarea începe, luni, la alte patru unităţi medicale, pe lângă Spitalul Gerota.

Potrivit acestuia, în zilele următoare vaccinarea va începe şi în alte centre ale reţelei medicale.

„Vaccinarea la nivelul reţelei MAI începe astăzi încă într-un spital – spitalul de la Oradea – Avram Iancu şi încă în trei centre de diagnostic şi tratament ambulatoriu, la Bucureşti – „Nicolae Kretzulescu”, la Ploieşti şi la Oradea. Ulterior, în zilele următoare sigur că o să demarăm şi cu celelalte centre de vaccinare care se află la nivelul fiecărui centru reşedinţă de judeţ – centrele medicale judeţene accesând vaccinarea pe lângă personalul medical şi personalul auxiliar medical tot în această primă etapă vaccinarea paramedicilor, care sunt într-un număr extrem de mare, aproape 4.000 estimaţi, la care se vor adăuga ulterior, aşa cum este programul naţional, persoanele din centrele medico-sociale, iar la noi se va intra la cadrele active ale armelor din sistem: Pompieri, Jandarmerie, Poliţie, Poliţie de Frontieră. La nivelul Direcţiei Medicale estimările sunt în jur de 60-65% în acest moment”, a susţinut directorul.