Coronavirus: Noua tulpină sud-africană a fost depistată în Canada

Un prim caz de contaminare cu noua tulpină de coronavirus identificată în Africa de Sud a fost detectat în Canada, provincia Alberta, a anunţat vineri o responsabilă a autorităţilor sanitare ale provinciei, informează presa internațională.

„Alberta a detectat primul său caz al variantei sud-africane a COVID-19”, a anunţat, pe o rețea de socializare, şefa pentru sănătate publică a provinciei din vestul Canadei, Dr.Deena Hinshaw.

Persoana infectată, care a călătorit recent în străinătate, a fost plasată în carantină. „Nimic nu ne permite să spunem la ora actuală că virusul a contaminat alte persoane”, a adăugat ea.

Această depistare, ce nu a fost confirmată vineri seara de autorităţile federale, intervine la câteva săptămâni după ce Canada a anunţat, la sfârşitul lui decembrie, că a întregistrat primele cazuri de contaminare cu varianta de coronavirus care circulă în Regatul Unit, considerată mai transmisibilă. Ottawa a suspendat imediat toate zborurile provenind din această ţară, suspendare ridicată miercuri.

Canada se confruntă din decembrie cu o puternică accelerare a pandemiei, care a dus inclusiv la reimpunerea carantinei în cele mai afectate două provincii: Ontario şi Quebec. În provincia francofonă, o interdicţie de circulaţie pe timpul nopţii, prima din Canada de la începutul pandemiei, va intra în vigoare sâmbătă seara.

Ottawa a dat undă verde pentru vaccinurile Pfizer/BioNTech şi Moderna şi a lansat, la mijlocul lui decembrie, o campanie de vaccinare istorică.

Canada, ţară cu 38 de milioane de locuitori, a înregistrat până vineri peste 640.000 de cazuri de coronavirus şi aproape 16.700 de decese de COVID-19.

GCS: 4.403 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2 și 86 decese

4.403 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2, acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv, au fost înregistrate în urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, a anunțat Grupul de Comunicare Strategică (GCS).

Astfel, până sâmbătă, pe teritoriul României, au fost confirmate 668.202 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus, iar 596.515 de pacienți au fost declarați vindecați.

Până astăzi, 16.592 de persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat.

În intervalul 08.01.2021 (10:00) – 09.01.2021 (10:00) au fost raportate 86 de decese (50 bărbați și 36 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Alba, Arad, Argeș, Bacău, Bihor, Botoșani, Brașov, Buzău, Călărași, Caraș-Severin, Constanța, Covasna, Dâmbovița, Dolj, Galați,  Harghita, Iași, Maramureș, Mehedinți, Olt, Prahova, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Timiș, Tulcea, Vaslui, Vrancea și București.

Dintre acestea, 1 deces a fost înregistrat la categoria de vârstă 40-49 ani, 5 decese la categoria de vârstă 50-59 ani, 20 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 30 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 30 decese la categoria de peste 80 de ani.

76 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, 7 pacienți decedați nu au înregistrat comorbidități, iar pentru 3 pacienți decedați nu au fost raportate comorbidități până în prezent.

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 8.541. Dintre acestea, 1.100 sunt internate la ATI.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 5.001.827 teste. Dintre acestea, 28.297 au fost efectuate în ultimele 24 de ore, 15.011 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 13.286 la cerere.

De asemenea, de la ultima informare făcută de GCS, au fost raportate și rezultatele a 22 de teste prelucrate anterior ultimelor 24 de ore și transmise până la data de 9 ianuarie a.c.

Pe teritoriul României, 30.401 persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 8.530 de persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 46.157 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 55 de persoane.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 2.898 de apeluri la numărul unic de urgență 112 și 756 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetățenilor.

Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, polițiștii și jandarmii au aplicat, în ziua de 8 ianuarie, 4.573 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de 897.780 de lei.

De asemenea, prin structurile abilitate ale Poliției, a fost întocmit, ieri, un dosar penal pentru zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută și pedepsită de art. 352 Cod Penal.

 

 

AMR: Primarii, nemulțumiți că MS i-a pus să organizeze centrele de vaccinare fără a le da bani

Asociaţia Municipiilor din România (AMR) cere Ministerului Sănătăţii asigurarea resurselor financiare pentru organizarea centrelor de vaccinare împotriva COVID-19, fiind nemulţumită de proiectul Ordonanţei de urgenţă iniţiat de minister, potrivit căruia aceste fonduri se asigură din bugetul autorităţilor administraţiei publice locale.

AMR solicită astfel Ministerului Sănătăţii asigurarea resursei financiare aferente pentru organizarea, dotarea şi operaţionalizarea centrelor de vaccinare, precum şi pentru plata personalului medico-sanitar şi auxiliar care îşi desfăşoară activitatea în cadrul centrelor de vaccinare, indiferent de locaţie, potrivit unui comunicat de presă.

„Asociaţia Municipiilor din România arată faptul că bugetele administraţiilor publice locale se vor adopta la 45 de zile de la adoptarea legii bugetului de stat pentru anul 2021 (cel mai probabil martie, aprilie, 2021). De asemenea, cheltuielile aferente procesului de vaccinare transferate fără resursă financiară în sarcina administraţiilor publice locale vor împiedica administraţiile locale să asigure finanţarea corespunzătoare a altor obligaţii şi ser vicii legale oferite cetăţenilor. Asociaţia Municipiilor din România reafirmă implicarea pragmatică a primarilor în susţinerea şi operaţionalizarea procesului de vaccinare pe care îl consideră de interes naţional, de protejare a sănătăţii publice şi extrem de important în procesul de revenire la starea de normalitate pe care am avut-o înainte de pandemie. Dar, în egală măsură, solicită Ministerului Sănătăţii asumare de responsabilităţi, nu doar transfer de atribuţii către administraţia locală, fără asigurarea resursei financiare aferente”, menţionează AMR.

Potrivit articolului 6 din proiectul Ordonanţei de urgenţă iniţiat de către Ministerul Sănătăţii, pentru funcţionarea centrelor de vaccinare împotriva COVID-19, din bugetul autorităţilor administraţiei publice locale se asigură fondurile necesare asigurării finanţării următoarelor categorii de cheltuieli: pentru organizarea, dotarea şi operaţionalizarea centrelor de vaccinare; pentru plata personalului medico-sanitar şi auxiliar care îşi desfăşoară activitatea în cadrul centrelor de vaccinare împotriva COVID-19 organizate cu această destinaţie în alte locaţii în afara unităţilor sanitare.

CNSU a actualizat lista țărilor cu risc epidemiologic ridicat

Comitetul Național pentru Situații de Urgență (CNSU) a actualizat lista țărilor cu risc epidemiologic ridicat, în funcție de incidența COVID-19 în statele respective. Lista intră în vigoare de sâmbătă seară. Franța și Spania sunt printre statele pentru care se impune intrarea în carantină la venirea în România.

Statele aflate pe această listă și rata de incidență cumulată la 100.000 locuitori sunt:

Gibraltar 3449.0
Lituania 1199.3
San Marino 1120.4
Cehia 1119.2
Liechtenstein 1024.0
Slovenia 959.1
Marea Britanie 922.2
Panama 920.0
Elveția 848.1
Statele Unite ale
Americii 844.5
Muntenegru 842.2
Andorra 807.3
Suedia 785.1
Israel 760.5
Olanda 759.7
Puerto Rico 739.4
Cipru 717.7
Slovacia 674.5
Letonia 601.9
Danemarca 590.4
Estonia 583.2
Serbia 576.2
Monaco 541.0
Portugalia 517.0
Georgia 508.9
Luxemburg 464.6
Liban 456.7
Irlanda 455.6
Pagina 2 din 2
Jersey 449.9
Croația 422.7
Palestina 392.0
Aruba 363.4
Rusia 340.9
Italia 335.1
Austria 320.0
Germania 319.0
Polonia 316.7
Columbia 310.0
Africa de Sud 301.5
Spania 297.4
Insulele Turks si Caicos 289.3
Sint Maarten 289.2
Belarus 279.8
Turcia 277.7
Malta 277.2
Macedonia de Nord 275.3
Franța 272.1
Polinezia Franceza 264.9
Republica Moldova 264.4
Namibia 262.6
*(date publicate de ECDC joi 7 ianuarie 2021 pentru perioada 21 decembrie 2020 – 3ianuarie 2021)

Când s-ar putea redeschide școlile. Propunerea CNSU

Comitetul Național pentru Situații de Urgență (CNSU) a adoptat, în ședința de vineri, Hotărârea numărul 2 din 2021. Printre prevederile din această hotărâre se regăsește propunerea suspendării activităților care impun prezența fizică a preșcolarilor și elevilor în unitățile de învățământ și continuarea activităților didactice în sistem on-line până la data de 7 februarie 2021, necesară emiterii ordinului de către ministrul Educației.

„Se propune suspendarea activităților care impun prezența fizică a preșcolarilor și elevilor în unitățile de învățământ și continuarea activităților didactice în sistem on-line, pentru perioada 11.01.2021 – 07.02.2021”, se arată în Hotărârea adoptată de către CNSU.

Vineri seară, Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), a afirmat că specialiștii își doresc reluarea orelor cu prezența fizică în clase, dar trebuie luată în calcul situația epidemiologică.

„Clar că toată lumea doreşte să se întoarcă la forma de predare fizică, eventual cu scenariile care au fost până acum, dacă apar cazuri într-o şcoală. (…) Dacă totul este ok, este posibil să se reia, pe bază de scenarii, începând cu 8 februarie”, a afirmat șeful DSU, la un post de televiziune.

Întrebat de ce nu s-au deschis acum şcolile, Arafat a susținut că încă nu s-a evaluat impactul sărbătorilor de iarnă: „Posibil să se răspândească din nou, prin copii, virusul din casă în casă”.

Tot în şedinţa de vineri, a fost aprobată modificarea componenţei Grupului de suport tehnico – ştiinţific privind gestionarea bolilor înalt contagioase pe teritoriul României.

De asemenea, a fost aprobată majorarea cantităţilor stocurilor de urgenţă medicală cu produse, materiale şi echipamente sanitare necesare în procesul de vaccinare a populaţiei împotriva virusului SARS-CoV-2, fondurile necesare urmând să fie alocate la nevoie Ministerului Afacerilor Interne pentru Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului.

MApN: Începe vaccinarea personalului din Armată

Ministerul Apărării Naţionale (MApN) a stabilit măsurile organizatorice pentru imunizarea voluntară anti-COVID-19 a personalului militar şi civil care activează în Armata României, respectiv militarii în rezervă, retragere, veteranii şi văduvele de război, se arată într-un comunicat al MApN.

În acest sens, au fost stabilite două grupe de prioritate, în conformitate cu criteriile de eligibilitate prevăzute de strategia naţională.

Potrivit sursei citate, în prima grupă de prioritate sunt cuprinse persoanele care optează pentru vaccinare şi care sunt înregistrate cu boli cronice, în funcţie de indicaţia terapeutică, pensionarii militari cu vârsta de peste 65 de ani, veteranii şi văduvele de război.

De asemenea, va fi vaccinat personalul din serviciul de luptă permanent, personalul aeronautic (membri ai echipajelor, personal tehnic, controlori de trafic aerian etc), personalul militar şi civil participant sau aflat în pregătire pentru misiuni şi operaţii desfăşurate în afara teritoriului naţional, dar şi cel de la misiunile permanente, precum şi personalul care execută misiuni în sprijinul altor instituţii (MAI, Ministerul Sănătăţii etc). Din această grupă de vaccinare vor face parte şi persoanele care ocupă funcţii-cheie în structura MApN, precum şi personalul, studenţii şi elevii instituţiilor militare de învăţământ (conform recomandărilor de vaccinare pe criteriul de vârstă).

Cea de a doua grupă a acestei etape se adresează personalului militar şi civil în activitate, care nu a fost cuprins în grupele de prioritate anterioare, pensionarilor militari cu vârsta sub 65 de ani şi rezerviştilor voluntari.

Pentru vaccinarea personalului, MApN va înfiinţa centre proprii

În centrele de vaccinare organizate de MApN vor putea fi vaccinaţi şi membrii de familie ai personalului eligibil (soţ sau soţie, copiii, precum şi persoane aflate în întreţinere legală), care şi-au exprimat voluntar dorinţa de a se vaccina, în funcţie de etapa în care se încadrează, conform strategiei naţionale de vaccinare (etapele II şi III).

Pentru vaccinarea personalului, MApN va înfiinţa centre proprii, care vor fi evaluate şi acreditate de Direcţia medicală a ministerului, comunicate Institutului Naţional de Sănătate Publică, prin CNCAV, şi incluse în Registrul electronic naţional de vaccinare, precum şi în aplicaţia informatică dedicată (Platforma naţională de programare pentru vaccinarea împotriva COVID-19).

Unităţile militare vor planifica, în centrele de vaccinare ale MApN, vaccinarea personalului şi rezerviştilor voluntari proprii, iar pensionarii militari, veteranii şi văduvele de război vor fi planificaţi prin intermediul centrelor militare judeţene, de sector sau zonale. Fiecare centru de vaccinare va fi prevăzut cu unul sau mai multe puncte de vaccinare, care vor funcţiona zilnic între orele 8.00 – 20.00, inclusiv în zilele de sâmbătă, duminică şi sărbători legale.

Informarea pensionarilor militari, a veteranilor şi văduvelor de război cu privire la procedura de înscriere pentru vaccinare şi programarea efectivă a acestora se va face prin intermediul centrelor militare judeţene, de sector sau zonale. În acest sens, printr-un mesaj inserat de Casa de pensii sectorială a MApN pe spatele cuponului de pensie, pensionarii militari şi veteranii de război vor fi anunţaţi că, în situaţia în care îşi exprimă consimţământul pentru a se vaccina împotriva COVID-19, se pot adresa centrului militar de pe raza de domiciliu, de luni până vineri, între orele 08.00 – 16.00, pentru programare şi informaţii suplimentare.

Pentru personalul care nu se poate deplasa, se vor organiza prin grija centrelor de vaccinare, în funcţie de situaţie, echipe mobile care vor executa vaccinarea. În situaţiile în care personalul militar în rezervă, retragere, veteranii şi văduvele de război sau membrii de familie ai acestora nu se pot deplasa la centrele de vaccinare ale MApN, comandanţii unităţilor şi centrelor militare vor solicita sprijinul Direcţiilor de Sănătate Publică pentru programarea acestora la alte centre de vaccinare, din reţeaua Ministerului Sănătăţii, mai apropiate de zona de domiciliu.

De asemenea, arată MApN, numărul posturilor din call-center-urile deservite de militari va fi sporit, iar programul de funcţionare a modulelor de planificare la vaccinare va fi zilnic între orele 08.00 – 22.00, inclusiv sâmbăta, duminica şi în zilele de sărbători legale.

Vaccinarea personalul militar şi civil care activează în Armata României, respectiv a militarilor în rezervă, retragere şi veteranilor de război va fi făcută exclusiv prin exprimarea opţiunii în mod voluntar, subliniază MApN.

Șeful DSU, Raed Arafat: Starea de alertă va fi prelungită probabil cu aceleași restricții

Starea de alertă va fi prelungită şi nu sunt prevăzute măsuri de relaxare, dar nici alte măsuri restrictive, după apariţia noii tulpini de coronavirus, anunță șeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat.

”În ultima perioadă a început să scadă numărul de cazuri la ATI. Ne uităm la cazurile confirmate, la numărul lor, unde se concentrează. Dacă apar în București 1.000 de cazuri, 5% vor ajunge în ATI, 30% au nevoie de oxigen, și așa mai departe. Urmează să se prelungească starea de alertă și nu vor fi la acest moment măsuri de relaxare. Se va merge mai departe pe aceste măsuri care au fost până acum.”, a afirmat Raed Arafat, vineri seară, la un post de televiziune.

Raed Arafat explică, însă, că dacă apar creşteri ale numărului de cazuri se vor lua măsuri locale şi zonale.

”Acolo unde vedem şi observăm că există creşteri semnificative, se pot lua, în prima fază, măsuri zonale sau locale ca până acum. Acest lucru o să-l luăm fără nicio problemă, când vedem creşteri să luăm măsura de carantinare zonală. Dacă în evaluarea situaţiei epidemiologice se observă alte date noi care impun soluţii noi, orice poate fi discutat”, a mai declarat Arafat.

Ultima dată, starea de alertă a fost prelungită cu 30 de zile, începând din 14 decembrie.

Arafat, despre noua tulpină de coronavirus: Deja se răspândeşte în comunitate

Raed Arafat a mai afirmat că, dacă noua tulpină de coronavirus a fost descoperită la o pacientă care nu a fost în afara ţării, înseamnă că aceasta se răspândeşte în comunitate.

Acesta a precizat că, dacă noua tulpină începe să se răspândească, poate să fie ”un impact foarte serios”.

”Deja tulpina undeva se răspândeşte în comunitate. Faptul că am depistat-o la o pacientă, nu înseamnă că este singura pacientă. Trebuie să ne deschidă ochii, să fim atenţi la orice creştere a numărului de cazuri pentru a lua măsurile pe plan local, pe plan zonal, cum am luat până acum”.

Noua tulpină de coronavirus a ajuns şi în România, fiind detectată la o femeie din Giurgiu, care, din primele informații, nu ar fi fost plecată din ţară.

 

Ministrul Sănătăţii, nemulţumit de direcţiile de sănătate publică

Ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu, a declarat, vineri seara, că nu este mulţumit de direcţiile de sănătate publică şi consideră că la Ministerul Sănătăţii trebuie construită o echipă „puternică”.

„Nu sunt mulţumit nici de DSP-uri, nici de felul în care arată Ministerul Sănătăţi în momentul acesta. Sunt foarte multe de făcut. Înainte să îmi dau cu părerea despre ce se întâmplă la Giurgiu sau la Bihor sau în altă parte şi am numit absolut aleatoriu aceste două judeţe… (…) La Bihor ştiu că lucrurile se întâmplă mai degrabă bine. La Giurgiu avem câteva lucruri de recuperat. Dar dincolo de aceste două exemple, cred că mai întâi trebuie construită o echipă puternică la Ministerul Sănătăţii, care să dea exemplu în materie de transparenţă, să dea exemplu în materie de automatizare, de transparentizare, de digitalizare şi cred că lucrurile trebuie arătate prin fapte”, a spus ministrul la un post de televiziune.

Întrebat dacă este mulţumit de felul în care sunt numiţi managerii de spitale, Vlad Voiculescu a răspuns: „Nu este în regulă, dacă mă întrebaţi. Am cerut o situaţie”.

Sumele pe care le va primi personalul medical care vaccinează anti-COVID-19

Ordonanța de Urgență care prevede plata personalului medical implicat în vaccinarea împotriva COVID-19 va fi adoptată în următoarea ședință de guvern, a declarat, vineri seara, ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu.  Acesta a precizat că și medicii de familie vor primi astfel de bonusuri.

„Sunt două lucruri esenţiale pe care le adresează o ordonanţă de urgenţă care a fost în primă lectură în ultima şedinţă de guvern şi va fi adoptată în următoarea şedinţă de guvern. Pe de o parte, o problemă este aceea a personalului vaccinator: cine face efectiv vaccinul, inoculează vaccinul. Trebuie să ne asigurăm că acele persoane sunt plătite, sunt motivate să facă asta. Este de departe cea mai mare provocare a României, cea mai mare campanie de vaccinare”, a spus Voiculescu la un post de televiziune.

Vlad Voiculescu, despre medicii de familie: Va exista o sumă pentru succes. Obiectivul este vaccinarea.

Potrivit acestuia, în ordonanţă se prevede ca un medic care participă la vaccinare să fie plătit cu 100 de lei pe oră, un asistent cu 50 de lei şi un registrator cu 25 de lei.

„Sumele propuse în ordonanţa de urgenţă – sunt mai degrabă propuneri, pentru că le vom vedea adoptate abia după ce trece de Guvern şi după ce există o discuţie la nivelul Guvernului. Deja vă pot spune că există discuţii la nivelul ministerelor. Vorbim despre 100 lei pentru medici, cu un bonus pentru medicul coordonator, vorbim despre 50 de lei pentru asistentul medical şi 25 de lei pentru registrator. Vorbim de sume pe oră. Sunt sume brute. Al doilea aspect este implicarea medicilor de familie. Ne bazăm pe medicii de familie să îşi informeze pacienţii de pe lista fiecăruia, să îi înscrie în platforma de programare şi apoi să monitorizeze orice alte nevoi”, a afirmat reprezentantul Vlad Voiculescu.

Întrebat dacă medicii de familie vor primi o recompensă financiară pentru participare la campania de vaccinare, Voiculescu a răspuns: „Sigur. Va exista o sumă pentru succes. Şi anume, succesul este în cazul nostru obiectivul – vaccinarea”.

Vlad Voiculescu a precizat că sumele totale sunt de „câteva zeci de milioane de euro”, iar „o bună parte dintre ei vor veni din fonduri UE”.

Care sunt diferențele dintre vaccinurile Pfizer/BioNTech și Moderna

Utilizarea vaccinului împotriva COVID-19 produs de compania Moderna a fost aprobat[, joi, de Uniunea Europeană. Astfel, în țările UE vor fi folosite atât vaccinurile Pfizer /BioNTech, cât și Moderna.

Comitetul Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea a publicat un document în care explică diferențele dintre cele două variante de vaccin disponibile. Acestea sunt foarte asemănătoare, existând însă diferențe în ceea ce privește condițiile de păstrare la temperaturi scăzute.

În acest moment, opțiunea pentru una din cele două variante se face pe criterii medicale, în funcție de istoricul medical și de disponibilitatea celor două tipuri de vaccin, în centrele de vaccinare.

Pe ce tehnologii sunt dezvoltate cele două vaccinuri?

Ambele vaccinuri utilizează tehnologia ce se bazează pe ARN mesager. Acest tip de vaccin învață corpul să creeze anticorpii necesari în lupta cu virusul.

Anticorpii sunt pregătiți să lupte cu virusul real atunci când persoana vaccinată este expusă la infecția cu SARS-CoV-2. ARNul mesager pătrunde în celulele umane, unde transmite informația necesară producerii proteinelor proprii virale, față de care, ulterior, se vor dezvolta anticorpii.

Fragmentele de ARN mesager sunt deteriorate de enzimele proprii celulelor umane într-un interval de până la 5-7 zile și nu influențează în vreun fel ADN-ul celular, având în vedere că nu pătrund în nucleu.

Cât de eficiente sunt cele două vaccinuri împotriva COVID-19?

Eficacitatea celor două vaccinuri este aproximativ aceeași. Vaccinul BioNTech Pfizer (Comirnaty) are o eficacitate de 95% în prevenirea bolii COVID-19, în timp ce vaccinul Moderna are eficacitate de 94.1%. Pentru niciunul dintre vaccinuri nu se poate spune încă măsura în care previn și infecția asimptomatică cu virusul SARS-CoV-2. Protecția pe termen lung nu poate fi cunoscută cu exactitate până în prezent pentru vreunul dintre vaccinurile aprobate de EMA.

Cine se poate vaccina?

Vârsta: Vaccinul Comirnaty (Pfizer) este aprobat pentru utilizare începând cu vârsta de 16 ani, în timp ce vaccinul Moderna este aprobat de la vârsta de 18 ani.

Sarcina și alăptarea: Niciunul dintre vaccinuri nu a fost studiat pe loturi care să includă femei însărcinate sau care alăptează, însă studiile preclinice nu arată că ar exista efecte dăunătoare asupra fertilității, sarcinii sau a fătului. Nu este cunoscut dacă vaccinul influențează alăptarea. Conform EMA, nu sunt raportate riscuri în legătură cu alăptarea.

În ambele situații se recomandă consultarea prealabilă a medicului pentru a fi luate în considerare riscurile și beneficiile individuale.

Câte doze trebuie făcute?

Ambele vaccinuri necesită două administrări – pentru Comirnaty (Pfizer) rapelul se administrează la 21 de zile, iar pentru vaccinul Moderna la 28 de zile.

Profilul de siguranță 

Reacțiile adverse sunt de regulă ușoare sau moderate, similare pentru ambele vaccinuri. Cele mai frecvente sunt: durere în braț, la locul administrării, oboseală, dureri de cap, frisoane, dureri musculare și articulare, febră, tumefierea ganglionilor limfatici.

Aceste reacții adverse apar ca urmare a stimulării sistemului imun, sunt tranzitorii, trec spontan apar mai frecvent la tineri și după cea de-a doua doză.

Cum se distribuie?

Ambele vaccinuri necesită lanțuri de frig (condiții de temperatură care trebuie respectate în timpul stocării și distribuției).

Vaccinul Moderna se recomandă a fi stocat la -20°C, în timp ce Comirnaty (Pfizer) trebuie stocat la -80°C. După decongelare, Comirnaty (Pfizer) este stabil 5 zile la 2-8°C, în timp ce vaccinul dezvoltat de Moderna este stabil timp de 30 de zile la 2-8°C.

Fiecare flacon de Comirnaty (Pfizer) conține 5 doze de vaccin, în timp ce fiecare flacon de vaccin Moderna conține 10 doze.

Vaccinul Comirnaty necesită diluție prealabilă cu ser fiziologic înainte de a fi administrat, în timp ce vaccinul Moderna este gata pentru utilizare.

În concluzie, din punct de vedere al siguranței și eficacității cele două vaccinuri sunt similare, diferențele fiind importante mai degrabă pentru organizarea logistică (stocare, transport, administrare etc.)