Câte persoane au fost vaccinate anti-COVID-19 în ultimele 24 de ore. Datele CNCAV

Comitetul naţional pentru vaccinarea anti-COVID (CNCAV) informează că, în ultimele 24 de ore, au fost administrate 45.977 de doze de vaccin, dintre care 28.055 – Pfizer, 7.827 – Moderna şi 10.095 – AstraZeneca, potrivit datelor puse la dispoziţie de INSP prin aplicaţia Registrul Electronic Naţional al Vaccinărilor.

Potrivit CNCAV, 18.805 de persoane au fost vaccinate cu prima doză, iar doza a doua de ser au primit-o 27.172 de persoane.

Până în prezent, de la debutul campaniei de vaccinare pe 27 decembrie 2020, au fost administrate 1.197.089 doze unui număr de 715.748 persoane dintre care: 234.407 persoane vaccinate cu o doză, iar 481341 şi cu doza a doua.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 99 de reacţii adverse comune şi minore, dintre care 18 de tip local şi 81 de tip general.

De la începutul imunizării, s-au înregistrat 3.070 de reacţii adverse la vaccinurile Pfizer, Moderna şi AstraZeneca. Dintre acestea, 587 sunt reacţii de tip local, iar 2.483 reacţii generale.

Totodată, şapte reacţii adverse sunt în curs de investigare.

Câte doze de vaccin anti-COVID-19 a recepționat România până acum

Preşedintele Comitetului naţional de coordonare a activităţilor privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2, Valeriu Gheorghiţă, a declarat, marţi, că  România a recepţionat până în prezent 1.560.509 doze de vaccin anti-COVID-19, din care 1.151.112 au fost administrate.

„Numărul total de doze recepţionate în România, la data de 16 februarie, este de 1.560.509 doze, dintre care au fost administrate 1.151.112 doze. Stocul existent în această zi, pe 16 februarie, este de 262.876 de doze la nivelul centrelor regionale de stocare”, a spus Gheorghiţă, într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria.

Potrivit şefului CNCAV, până marţi România a recepţionat 1.308.509 doze de vaccin Pfizer/BioNTech din care 1.083.383 au fost administrate şi 150.336 se află în stoc, 78.000 doze de vaccin Moderna – din care 60.917 administrate şi 630 în stoc.

„O să observaţi o diferenţă între numărul de doze administrate şi stoc, respectiv totalul dozelor recepţionate. Această diferenţă este explicată de dozele care se regăsesc în centrele de vaccinare, care sunt deja distribuite şi sunt în curs de administrare. Atunci când prezentăm stocurile ne referim strict la numărul de doze care se regăsesc în centrele de stocare regionale”, a explicat preşedintele CNCAV.

De asemenea, el a precizat că, până în prezent, România a recepţionat 174.000 de doze de vaccin AstraZeneca, 6.812 doze fiind administrate luni până la ora 17,00, iar stocul existent este de 111.880 de doze.

Preşedintele CNCAV a informat că numărul centrelor de vaccinare dedicate pentru vaccinurile BioNTech/Pfizer şi Moderna este de 516.

„Pentru etapa 1 mai sunt încă 223 de centre, în care se continuă administrarea rapelului. Vă reamintesc: sunt deja închise 46 de centre din cele 269 iniţiale. Pentru etapa a doua sunt 212 centre, la care se adaugă 81 de centre din reţeaua Ministerului Apărării Naţionale şi Ministerul Afacerilor Interne – 60 în reţeaua MApN şi respectiv 21 de centre active în reţeaua MAI”, a spus el.

Valeriu Gheorghiţă a reamintit că pentru vaccinul AstraZeneca sunt 180 de cabinete disponibile la nivel naţional, la care se adaugă 22 de cabinete de vaccinare în reţeaua Ministerului Apărării Naţionale şi 30 în reţeaua Ministerului Afacerilor Interne.

Prezent la conferinţa de presă, vicepreşedintele CNCAV, secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii Andrei Baciu, a prezentat calendarul de livrare a următoarelor doze de vaccin pe care le va primi România: „Legat de calendarul de livrare pentru vaccinurile produse de Pfizer/BioNTech până la sfârşitul lunii martie rămâne estimarea de 2,5 milioane de doze. (…) Până acum au fost livrate 1.300.008 doze. Pentru vaccinurile produse de Compania Moderna, săptămâna viitoare vor fi livrate 79.200 de doze, iar pentru luna martie avem două tranşe, în care vor sosi 268.800. Pentru vaccinurile produse de AstraZeneca, poimâine (joi – n.r.) vor sosi 75.200 de doze de vaccin, pe 26 februarie – 242.000 de doze, în intervalul 28 februarie – 3 martie 150.000, 10 martie – 56.000 doze, 17 martie – 155.000 de doze, 24 martie – 378.000 şi 31 martie – 414.000 de doze”.

Valeriu Gheorghiță, despre modificarea pragului de vârstă pentru imunizarea cu vaccinul AstraZeneca

Există date noi în privinţa eficacităţii vaccinului AstraZeneca la persoanele peste 65 de ani, a precizat, marți, preşedintele Comitetului naţional de coordonare a activităţilor privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2, Valeriu Gheorghiţă. În măsura în care acestea vor fi acceptate de Agenţia Europeană a Medicamentului, atunci şi România va creşte pragul de vârstă, situat actualmente între 18 şi 55 de ani, a explicat Gheorghiță.

„Cu siguranţă vom reevalua datele ştiinţifice disponibile. Vă reamintesc că în luna februarie există date noi referitoare la eficacitatea vaccinului produs de compania Oxford AstraZeneca, date care sunt în momentul de faţă în curs de publicare. Acestea vor fi trimise şi către Agenţia Europeană a Medicamentului. În momentul în care vor fi acceptate, şi România, probabil, va creşte acest prag al vârstei la 65 de ani sau chiar peste, dacă datele disponibile vor fi în conformitate cu rata de eficacitate care să ne permită aceste decizii. Deci este un aspect la care ne uităm cu foarte mare seriozitate şi, în momentul în care datele disponibile ne vor permite această decizie, vom face acest lucru cu prioritate”, a afirmat Valeriu Gheorghiţă, într-o conferinţă de presă, la Palatul Victoria.

În momentul de faţă, persoanele cu vârste între 18 şi 55 de ani pot fi vaccinate cu serul Oxford AstraZeneca, în două doze administrate la opt săptămâni distanță.

De când vor fi disponibile listele de aşteptare în platforma de programare pentru vaccinare anti-COVID-19

Din data de 15 martie ar urma ca listele de aşteptare să fie implementate în platforma de programare pentru vaccinarea anti-COVID-19, a declarat, marţi, preşedintele Comitetului naţional de coordonare a activităţilor privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2, Valeriu Gheorghiţă.

„De la 15 martie ar trebui să fie disponibile deja aceste liste de aşteptare, pentru că ele trebuie deja să fie funcţionale când vom deschide toate centrele de vaccinare, în perioada lunii aprilie, aşa încât oamenii, cetăţenii să aibă deja acces la această listă de aşteptare, tocmai pentru a demara procesul de înscriere. Deci, practic, termenul limită pentru implementare este 15 martie. Au fost definite cerinţele operaţionale, urmează, practic, procedura propriu-zisă de implementare, nu este un lucru simplu să lucrezi pe o platformă care e în producţie, care este în plină activitate. Sunt date tehnice pe care colegii mei le cunosc foarte bine, însă evident că lucrurile se desfăşoară în condiţii de maximă siguranţă, tocmai pentru a nu compromite platforma de programare”, a spus Gheorghiţă, într-o conferinţă de presă.

Valeriu Gheorghiță a precizat că noi locuri pentru programarea la vaccinul anti-COVID-19 ar urma să fie disponibile în platforma de programare la începutul lunii martie.

„Practic, persoanele se pot programa probabil de la începutul lunii martie pe aceste locuri, dar centrele vor intra în activitate începând cu 15 martie. Ca şi în cazul vaccinului produs de compania AstraZeneca, probabil că aceste programări vor fi deschise cu cel puţin o săptămână înainte de punerea în activitate a acelor cabinete. Deci, cred că în prima sau după prima săptămână din martie vor fi deja disponibile noi locuri pentru programare”, a spus preşedintele CNCAV.

Valeriu Gheorghiță, despre răspunsul imun pe care îl oferă vaccinurile anti-COVID-19

Coordonatorul campaniei naţionale de vaccinare, medicul Valeriu Gheorghiţă, afirmă că datele la opt luni privind răspunsul imun pe care îl oferă cele trei vaccinuri anti-COVID-19 puse pe piaţa din Uniunea Europeană la acest moment este anticipat la „cel puţin” un an. Gheorghiță menţionează că toate cele trei vaccinuri sunt similare din punctul de vedere al răspunsului imun.

„Avem date disponibile la opt luni, care arată cât se poate de bine. Practic, răspunsul imun se păstrează, ceea ce înseamnă că anticipăm o durată de cel puţin un an a acestui tip de răspuns imun. După cum ştim, studiile care evaluează durata răspunsului imun se întind pe o perioadă de 24 de luni, ceea ce înseamnă doi ani. Această perioadă nu a fost aleasă întâmplător pentru că se anticipează chiar o durată a răspunsului imun care depăşeşte această perioadă, dar avem nevoie de mai mult timp pentru a culege aceste date şi pentru a veni cu dovezi în acest sens. Nu anticipăm ca după opt luni să înregistrăm o scădere abruptă a răspunsului imun, deci probabil răspunsul imun se va menţine mai mult de un an, vom vedea cât după această perioadă”, a declarat Valeriu Gheorghiţă, marţi, în cadrul unei conferinţe de presă.

Valeriu Gheorghiţă a menţionat că toate cele trei vaccinuri puse pe piaţă în acest moment – Pfizer, Moderna şi AstraZeneca – „sunt similare ca dinamică a răspunsului imun”.

Andrei Baciu, despre calendarul livrărilor vaccinului anti-COVID-19 în România

La nivelul Comisiei Europene continuă negocierile și, probabil, în viitorul apropiat vor fi semnate două contracte suplimentare pentru vaccinul împotriva COVID-19 cu Novavax și Valneva, a precizat secretarul de stat din Ministerul Sănătății și vicepreședinte CNCAV, Andrei Baciu. De asemenea, acesta a afirmat că pentru vaccinul produs de Pfizer-BioNTech, până la sfârșitul lunii martie rămâne estimarea de 2,5 milioane de doze.

“La nivelul Comisiei Europene continuă negocierile și probabil în viitorul apropiat vor fi semnate două contracte suplimentarecu Novavax și Valneva. Legat de calendarul de livrare, pentru vaccinul produs de Pfizer-BioNTech, până la sfârșitul lunii martie rămâne estimarea de 2,5 milioane de doze. Până acum au fost livrate 1.308.000 de doze”, a precizat Andrei Baciu.

“Pentru vaccinurile produse de Moderna, săptămâna viitoare vor fi livrate 79.200 de doze, iar pentru luna martie avem două tranșe în care vor sosi 268.800 de doze”, a completat secretarul de stat.

“Pentru vaccinurile produse de AstraZeneca, poimâine vor sosi 175.200 de doze de vaccin, pe 26 februarie 242.000 de doze. În intervalul 28 februarie – 3 martie 150.000 de doze, 10 martie 56.000 de doze, 17 martie 155.000 de doze, 24 martie 378.000 de doze și 31 martie 414.000 de doze”, a explicat Andrei Baciu.

Gheorghiță, despre ipoteza administrării unei singure doze de vaccin persoanelor care au avut COVID-19

Coordonatorul campaniei naţionale de vaccinare, medicul Valeriu Gheorghiţă, a precizat, marți, referitor la ipoteza ca vaccinarea persoanelor care au fost deja infectate cu virusul SARS-COV-2 să se facă folosind doar o doză de vaccin, că la acest moment România vaccinează conform recomandării producătorilor, şi anume cu două doze, atât persoanele cu istoric de COVID-19, cât şi pe cele care nu au fost infectate cu SARS-CoV-2.

„Noi monitorizăm cu mare atenţie toate recomandările de la nivelul ţărilor membre ale UE. (…) În momentul în care vom avea date certificate şi asumate de Agenţia Naţională a Medicamentului şi Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii referitor la faptul o singură doză este suficientă pentru a asigura un nivel imun protector (…) cu siguranţă şi România va adopta aceste măsuri. Până la acel moment recomandarea este cea din rezumatul caracteristicilor produsului, de administrare a două doze chiar la persoanele cu istoric de SARS-CoV-2”, a declarat Gheorghiţă, într-o  conferinţă de presă.

Valeriu Gheorghiță a precizat că incidenţa reacţiilor adverse la cei care au avut COVID-19 sau nu „a fost similară, fără să se înregistreze un profil de siguranţă diferit la aceste persoane”

Gheorghiţă: Nu e recomandată testarea de rutină de tip PCR sau antigen pentru a decide momentul vaccinării

Valeriu Gheorghiță a precizat că testarea de rutină cu teste de tip PCR sau teste antigen, strict cu scopul de a decide momentul vaccinării, nu este recomandată, subliniind că este important, în schimb, ca persoana care este programată pentru vaccinare să fie supusă unui triaj medical corect şi să nu prezinte simptome de boală acută.

„Au fost transmise în spaţiul public o serie de recomandări, de speculaţii legate de recomandarea fermă de testare a persoanelor înainte de vaccinare, de testarea prin teste Real Time PCR sau antigen, înainte de a se vaccina. (…) Acest tip de abordare medicală şi anume testarea de rutină prin teste PCR sau antigen, strict cu scopul de a decide momentul vaccinării, nu este recomandată şi vă justific acest lucru din cel puţin trei motive. În primul rând, foarte multe persoane voluntare, înrolate în studiile clinice, vaccinate, de pildă, au fost diagnosticate cu infecţie SARS-CoV-2 la scurt timp după prima doză de administrare, ceea ce înseamnă că erau fie în perioada de incubaţie la momentul vaccinării, fie erau cu infecţie asimptomatică. Datele urmărite la aceste persoane au arătat un profil de siguranţă similiar cu al persoanelor care nu au avut acest diagnostic, la scurt timp după prima doză, dimpotrivă, evoluţia a fost una cât se poate de bună şi nu a schimbat parcursul natural al evoluţiei bolii”, a afirmat Valeriu Gheorghiţă.

Potrivit preşedintelui CNCAV, un al doilea argument este legat de „experienţa vastă” avută cu restul vaccinurilor.

„Mare parte dintre ele au recomandare de a se administra chiar ca profilaxie post-expunere, gândiţi-vă la o plagă muşcată, în care se recomandă vaccin antirabic tocmai pentru a reduce riscul de a dezvolta rabie; gândiţi-vă la vaccinarea antitetanică, după o plagă tetanigenă şi, de asemenea, ne gândim că sunt alte boli eruptive, cum ar fi vărsatul de vânt sau varicela, care are recomandare ca în primele cinci zile de la expunere să faci cu prioritate vaccin antivaricelic tocmai pentru a împiedica evoluţia bolii. (…) De asemenea, sunt boli infecţioase în care vaccinurile sunt administrate cu scop terapeutic sau cu scop de consolidare a răspunsului imun, dau exemplul pacienţilor cu tetanos, exemplul pacienţilor cu difterie”, a explicat el.

Şeful CNCAV a adăugat că, în al treilea rând, această abordare de testare de rutină „nu este fezabilă”.

„Întârzie demersul campaniei de vaccinare. Mare parte dintre persoane pot fi în perioada de incubaţie la momentul testării şi testul iese negativ şi la scurt timp pot să fie depistate cu infecţie cu SARS-CoV-2, deci beneficiile oricum nu sunt substanţiale. Şi, din acest punct de vedere, această recomandare nu este, dacă vreţi, adoptată. Acest tip de abordare nu este recomandat în nicio ţară de la nivel mondial în care a început campania de vaccinare”, a precizat acesta.

Valeriu Gheorghiţă a mai spus că şi în ultimul update al Centrului de Control al Bolilor din Statele Unite este precizat cât se poate de clar că „nu se recomandă testarea de rutină a persoanelor care doresc să se vaccineze”.

„Este important, în schimb, ca persoana care este programată pentru vaccinare la momentul la care se prezintă în centrul de vaccinare… să se efectueze triajul medical corect şi să nu prezinte semne şi simptome de boală acută”, a subliniat şeful CNCAV.

MS: Vaccinul AstraZeneca conține un adenovirus non-uman care nu se poate replica

Ministerul Sănătății a făcut o serie de precizări legate de vaccinul împotriva COVID-19 dezvoltat de AstraZeneca, explicând că acesta conține un adenovirus non-uman care nu se poate replica și nu poate provoca boli.

„Adenovirusul a fost modificat pentru a conține informația necesară producerii proteinei spike (cea care se găsește pe suprafața virusului SARS-CoV-2). Odată ce vaccinul este administrat, adenovirusul furnizează această informație către celulele umane, care încep să producă proteina spike. Sistemul imunitar al persoanei va trata această proteină spike ca fiind străină și va produce un răspuns imun – anticorpi și celule T – împotriva sa”, se arată în informațiile oferite de Ministerul Sănătății.

Potrivit acelorași informații, dacă persoana vaccinată intră în contact cu virusul SARS-CoV-2, sistemul imunitar îl va recunoaște și va fi pregătit să-l atace, respectiv anticorpii și celulele T vor lucra împreună pentru a elimina virusul, protejând astfel organismul împotriva COVID-19.

Moderna va livra Uniunii Europene, în februarie, mai puţine doze de vaccin anti-COVID-19

Societatea farmaceutică Moderna va livra Uniunii Europene, în februarie, mai puţine doze de vaccin anti-COVID-19 faţă de cantitatea prevăzută, dar se aşteaptă ca în martie ritmul livrărilor să revină la normal, a anunțat, marți, Comisia Europeană, informează agenţia EFE.

”Deocamdată ne-au anunţat o anumită întârziere a livrărilor, dar va fi compensată în luna martie”, a declarat o purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene, Vivian Loonela, care nu a dorit să ofere precizări despre numărul dozelor de vaccin.

Dar surse din Ministerul Sănătăţii spaniol au declarat că săptămâna aceasta compania Moderna va livra Spaniei circa 200.000 de doze de vaccin, adică aproximativ jumătate din cantitatea prevăzută.

Aceasta este a treia perturbare în livrarea vaccinurilor anti-COVID-19 care afectează UE, după ce Pfizer/BioNTech a redus temporar în ianuarie numărul dozelor livrate, iar AstraZeneca a anunţat că în primul trimestru va furniza blocului comunitar numai aproximativ 40 de milioane de doze de vaccin, o reducere la jumătate faţă de cantitatea aşteptată.

Comisia Europeană, care şi-a asumat în numele statelor membre încheierea contractelor cu producătorii de vaccinuri, a refuzat până în prezent să publice calendarul livrărilor de vaccinuri convenit prin aceste contracte, anunţând doar numărul de doze pe care se aşteaptă să le primească, respectiv 18 milioane de doze în ianuarie, 33 de milioane în februarie şi 55 de milioane în martie.

Pentru trimestrul al doilea, companiile farmaceutice au promis 300 de milioane de doze, cantitate ce ar putea creşte dacă va fi autorizat în UE şi vaccinul Johnson & Johnson, a declarat săptămâna trecută un alt purtător de cuvânt al Comisiei Europene, Stefan de Keersmaecker.

Câți români s-au infectat cu SARS-CoV-2 după prima doză de vaccin

Coordonatorul campaniei naţionale de vaccinare, Valeriu Gheorghiţă, a precizat că aproximativ 3.500 de români s-au infectat cu virusul SARS-CoV-2 după ce au primit prima doză de vaccin, acesta fiind motivul pentru care nu s-au prezentat la rapel. Totodată, sunt „foarte puţine cazuri” de infectare după rapel, a precizat Valeriu Gheorghiță.

Medicul Valeriu Gheorghiţă a declarat, marţi, într-o conferinţă de presă, că circa 3.500-3.600 de persoane care au primit prima doză de vaccin anti-COVID-19 s-au infectat cu SARS-CoV-2.

„Este, de altfel, principalul motiv pentru care aceste persoane nu s-au prezentat la doza de rapel, aşa cum au fost programate în platformă”, a  explicat Valeriu Gheorghiţă.

În ceea ce priveşte numărul celor care s-au infectat după ce au făcut şi rapelul, medicul a menţionat că „sunt foarte puţine cazuri”.

Valeriu Gheorghiță a menţionat că „este prematur” să se discute despre un aşa-zis paşaport de vaccinare care să permită accesul în diverse locuri publice, menţionând că decizia nu aparţine comitetului care coordonează activitatea de vaccinare.