CNSCBT: 95,2% dintre decesele COVID din ultima săptămână aveau comorbidităţi asociate

Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT) a publicat, la 9 februarie 2021, Raportul săptămânal de supraveghere COVID-19 actualizat cu intervalul 1-7 februarie 2021. Astfel, până la 7 februarie 2021, 95,2% dintre decese aveau comorbidităţi asociate, 85,2% din totalul lor au survenit la persoane de peste 60 de ani, iar 59,8% dintre decese erau întâlnite la bărbaţi, se arată în raport.

Evoluţia îmbolnăvirilor de la începutul epidemiei în ţara noastră arată o tendinţă constantă în perioada 23 martie-18 mai 2020, o scădere a numărului de cazuri în intervalul 25 mai-3 august 2020 şi o uşoară creştere între 10 august şi 20 septembrie 2020.

De la începutul lunii octombrie 2020 până la 16 noiembrie, trendul infectărilor a fost constant crescător, iar din 30 noiembrie până în 28 decembrie 2020 s-a observat o scădere a numărului de cazuri. O nouă uşoară creştere s-a înregistrat în intervalul 28 decembrie 2020-1 februarie 2021, ulterior, numărul infectărilor revenind la nivel mai scăzut, conform CNSCBT.

Ponderea cazurilor confirmate şi a deceselor pe judeţe

În săptămâna 1-7 februarie 2021, 35,5% din totalul cazurilor s-au înregistrat în municipiul Bucureşti şi în judeţele Timiş, Maramureş, Cluj şi Braşov. De asemenea, 34,8% din totalul deceselor au fost înregistrate în judeţele Maramureş, Botoşani, Timiş, Bihor şi Suceava.

Ponderea cazurilor confirmate pe categorii de vârstă: categoria 40-49 ani, cea mai afectată; grupele de vârstă 0-9 şi 10-19 ani, cel mai puţin afectate

Referitor la cazurile confirmate în funcţie de vârstă, cel mai mare procent este asociat, şi în 1-7 februarie 2021, cu categoriile de vârstă 40-49 ani (aproximativ 23%) şi 50-59 ani (aproximativ 21%). Categoriile de vârstă 30-39 ani şi 60-69 ani erau asociate, până la 7 februarie 2021, cu procente relativ apropiate de infectare (aproximativ 14%, respectiv circa 13%).

Grupele de vârstă cel mai puţin afectate de noul coronavirus rămân, şi după acest interval, 0-9 ani (aproximativ 2,5%), 10-19 ani (aproximativ 3,5%), peste 80 de ani (aproximativ 5,5%), 70-79 ani (aproximativ 7%), 20-29 ani (aproximativ 7,5%). Evoluţia după criteriul vârstă nu a cunoscut modificări semnificative nici faţă de săptămâna anterioară, nici de la începutul epidemiei în ţara noastră.

Ponderea deceselor pe categorii de vârstă: categoriile 70-79 ani, peste 80 de ani şi 60-69 ani, cele mai afectate

Analiza deceselor până la 7 februarie 2021 indică faptul că persoanele cu vârste cuprinse între 70-79 ani, peste 80 de ani şi 60-69 ani sunt, la fel ca în săptămâna precedentă, cele mai afectate: aproximativ 33% (70-79 ani), aproximativ 27% (peste 80 de ani) şi circa 25% (60-69 ani). Grupa de vârstă 50-59 ani are un procent de decese de 10%, în timp ce persoanele din categoria 40-49 ani au un procent de mortalitate de aproximativ 3,5%.

Procentele de mortalitate corespunzătoare grupelor de vârstă 20-29 de ani (aproximativ 0,5%) şi 30-39 de ani (aproximativ 1%) erau, până la 7 februarie, sub 3%.

Caracteristicile cazurilor confirmate: 92,8% dintre persoane erau vindecate la 7 februarie 2021

Dintre cazurile analizate până la 7 februarie 2021, aproximativ 45,2% (337.117) erau de sex masculin, 0,6% erau cazuri de import (4.302), iar 1,5% (11.089) erau reprezentate de personal sanitar. Vârsta medie a persoanelor infectate cu COVID-19 era, până la data menţionată, de 47 de ani, mai informează raportul. Numărul de persoane vindecate era, până la 7 februarie, de 692.681 (92,8%). Cu o săptămână în urmă, numărul de persoane vindecate era de 675.767 (92,6%).

Caracteristicile deceselor: 95,2% dintre persoanele decedate aveau comorbidităţi asociate

Până la 7 februarie 2021, din totalul deceselor analizate, vârsta medie a persoanelor decedate era de 71 de ani, 59,8% (11.339 persoane) fiind de sex masculin.

De asemenea, 95,2% dintre persoanele decedate aveau cel puţin o comorbiditate: afecţiuni cardiovasculare (71,4% – 13.530 persoane), diabet (32,6% – 6.178 de persoane), afecţiuni neurologice (21,9% – 4.145 de persoane), obezitate (18,5% – 3.512 de persoane), afecţiuni renale (16,6% – 3.148 de persoane), afecţiuni pulmonare (12,4% – 2.356 de persoane), neoplasm (10,8% – 2.048 de persoane), altele (19,1% – 3.624 de persoane), relevă Raportul CNSCBT.

Ponderea cazurilor confirmate pe grupe de vârstă şi sex: 40-49, 50-59 şi 30-39 de ani, categoriile cele mai afectate

În ceea ce priveşte ponderea îmbolnăvirilor pe grupe de vârstă şi sex, se observă că, atât la femei, cât şi la bărbaţi, cele mai afectate grupe de vârstă sunt 40-49 ani (aproximativ 22% la femei şi 20% la bărbaţi) şi 50-59 ani (aproximativ 20% la femei şi aproximativ 18% la bărbaţi).

De asemenea, atât bărbaţii, cât şi femeile de 30-39 de ani erau afectaţi în proporţie de aproximativ 17-18%.

Ponderea deceselor pe grupe de vârstă şi sex: categoria cea mai afectată la bărbaţi şi femei era 70-79 de ani

Referitor la ponderea deceselor pe grupe de vârstă şi sex, se observa, la 7 februarie 2021, că cea mai mare pondere a deceselor la femei era la grupele de vârstă 70-79 ani şi peste 80 de ani (aproximativ 33%); următoarea categorie cea mai afectată la femei era grupa de vârstă 60-69 de ani (aproximativ 23%).

Şi la bărbaţi, grupa de vârstă 70-79 ani era cea mai afectată, cu un procent de mortalitate de 34%; următoarele grupe de vârstă cele mai afectate, la bărbaţi, erau 60-69 de ani (aproximativ 27%) şi peste 80 de ani (aproximativ 24%), conform raportului săptămânal.

Raportul săptămânal al CNSCBT cuprinde statistici COVID-19 actualizate până la 7 februarie 2021 cu privire la ponderea cazurilor şi a deceselor pe grupe de vârstă, ponderea îmbolnăvirilor pe judeţe, caracteristicile cazurilor confirmate şi ale deceselor în funcţie de sex, vârstă, comorbidităţi etc. Analiza a fost realizată în baza a 746.637 cazuri totale confirmate şi a 18.961 decese totale înregistrate, conform sursei citate.

Acces restricționat în școli, timp de 14 zile, pentru elevii cu simptome dacă părinții refuză testarea

Elevii cu simptome vor avea accesul restricționat în școli, timp de 14 zile, în cazul în care părinții refuză să își dea acordul pentru testarea copiilor. Este anunțul făcut marți de ministrul Educației, Sorin Câmpeanu.

”Din punctul meu de vedere, informaţiile au fost aceleaşi de la început. Formularul nu este obligatoriu. Formularul vizează exclusiv elevii care, din păcate, ar putea prezenta simptome. În cazul în care acele simptome sunt confirmate, deci elevul este confirmat a fi pozitiv, acel formular de testare vizează şi părinţii, contacţi direcţi ai respectivului elev, părinţi care trebuie să îşi dea acordul sau nu asupra acestui formular. Dacă îşi vor da acordul – el nu este obligatoriu -, elevul va putea fi testat în şcoală, dacă există cabinet medical; dacă nu există cabinet medical, pentru că testarea este un act medical şi nu unul educaţional, elevul va putea fi testat de către DSP. Dacă nu-şi vor da acordul, din păcate, elevul va avea restricţionată pentru o perioadă de 14 zile participarea fizică în colectivitate”, a declarat ministrul Câmpeanu pentru Digi 24.

Echipa OMS în China, despre originile SARS-CoV-2

Şeful echipei internaţionale de experţi condusă de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) care investighează originile COVID-19 a anunţat marţi că nu există probe suficiente pentru a stabili dacă SARS-CoV-2 s-a propagat în Wuhan înainte de decembrie 2019”, a precizat Liang Wannian, şeful delegaţiei de cercetători chinezi, potrivit AFP.

Peter Ben Embarek, specialist virusolog din cadrul OMS, a declarat într-o conferinţă de presă că demersurile pentru identificarea originilor coronavirusului indică un rezervor natural la lilieci, dar este improbabil ca aceştia să fi fost în Wuhan, oraşul din centrul Chinei unde au fost descoperite primele cazuri de coronavirus la finalul lui 2019.

”Nu există probe suficiente (…) pentru a stabili dacă SARS-CoV-2 s-a propagat în Wuhan înainte de decembrie 2019”, a precizat Liang Wannian, şeful delegaţiei de cercetători chinezi, potrivit AFP.

Această metropolă din centrul Chinei, care pentru o perioadă a fost epicentrul epidemiei, a fost primul loc din lume unde au fost raportate cazuri de COVID-19. Pandemia a provocat de atunci peste 2,3 milioane de decese în lumea întreagă.

În plus, transmiterea de la un animal este probabilă, dar acesta ”nu a fost încă identificat”, a mai precizat expertul.

Misiunea OMS care încearcă să depisteze originile transmiterii virusului la om, considerată esenţială în lupta contra unei potenţiale viitoare pandemii, a fost demarată cu dificultate, China părând foarte reticentă în a permite accesul specialiştilor internaţionali în diverse discipline precum epidemiologie, dar şi zoologie, potrivit AFP.

OMS preconizase anterior că va trebui să ne înarmăm cu răbdare până când vom găsi un eventual răspuns.

Sondaj: 56,6% dintre români, de părere că, până în prezent, campania de vaccinare a fost pregătită bine

Aproape jumătate dintre români (49,5%) consideră că sunt utile, dar insuficiente informaţiile legate de vaccinul anti-COVID-19 şi campania naţională de imunizare oferite, până în prezent, de autorităţi, relevă un sondaj realizat de INSCOP Research, în parteneriat cu Centrul de Cercetare în Comunicare şi Inovare Socială (CoRe) din cadrul Facultăţii de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării de la Universitatea Babeş-Bolyai.

Conform sondajului, 49,5% dintre români afirmă că informaţiile privind vaccinul anti-COVID-19 şi campania naţională de imunizare oferite de autorităţi până în prezent sunt utile, dar insuficiente, 32,6% – utile şi suficiente, 15,1% – insuficiente, iar 2,8% nu ştiu sau nu au răspuns.

Din informaţiile pe care le au, 56,6% dintre respondenţi sunt de părere că, până în prezent, campania naţională de vaccinare împotriva COVID-19 a fost pregătită bine şi foarte bine, 39,3% prost şi foarte prost, iar 4,1% nu ştiu sau nu au răspuns.

Majoritatea românilor (51,6%) au încredere în vaccinul Pfizer-BioNTech (SUA-Germania), iar 44,1% în vaccinul Moderna (SUA), 38,5% în vaccinul AstraZeneca (Marea Britanie-Suedia), 17,8% în cele dezvoltate de China şi 17,7% în vaccinul Sputnik (Rusia).

În privinţa ordinii stabilite în strategia de vaccinare pe grupe specifice de populaţie, 85,5% dintre respondenţi sunt de acord cu aceasta, 11,6% nu sunt de acord, iar 2,6% nu ştiu sau nu au răspuns.

Cercetarea mai relevă că 49,8% dintre români consideră că Biserica, indiferent de confesiune, ar trebui să sprijine campania de vaccinare, 46,3% că nu ar trebui să o sprijine, iar 4% nu ştiu sau nu au răspuns.

Implicarea Armatei în campania naţională de vaccinare este considerată o idee bună şi foarte bună de 65,9% dintre români, o idee proastă şi foarte proastă de 30,1% dintre aceştia şi 4% nu ştiu sau nu au răspuns.

În cazul în care datele epidemiologice vor indica nevoia unei vaccinări sezoniere anti-COVID-19, la fel ca în cazul vaccinării pentru virusul gripal, 57,6% dintre respondenţi au răspuns că se vor imuniza anual, 37,2% că nu se vor vaccina, iar 5,2% nu ştiu sau nu au răspuns.

Conform sondajului, 75,5% dintre respondenţi nu au primit vreodată recomandări privind vaccinarea de la medicul de familie sau medicul specialist, 12,3% au primit de mai multe ori astfel de recomandări, 11,6% – o singură dată, iar 0,4% nu au răspuns sau nu ştiu.

Mai mult de jumătate (53%) dintre români au încredere în administrarea vaccinurilor în punctele de stabilite în afara unităţilor sanitare, inclusiv în caravane mobile, 45,3% nu au încredere, iar 1,8% nu ştiu sau nu au răspuns.

Aproape toţi cei chestionaţi (92,6%) au auzit de campania de vaccinare anti-COVID-19 în Uniunea Europeană, mai relevă cercetarea. De asemenea, 7,2% au răspuns că nu au auzit de această campanie, iar 0,3% nu ştiu sau nu au răspuns.

Potrivit sondajului, 73,2% dintre respondenţi au o părere bună despre decizia UE de a negocia şi a achiziţiona vaccinurile anti-COVID-19 destinate imunizării populaţiei din toate statele membre, 22,5% au o părere proastă, iar 4,3% nu ştiu sau nu au răspuns.

Sondajul a fost realizat în perioada 13 ianuarie – 3 februarie, prin metoda interviurilor telefonice, volumul eşantionului a fost de 1.200 de persoane, cu o eroare 2,8%, la un grad de încredere de 95%.

Studiu: Răspândirea SARS-CoV-2 în rândul copiilor este redusă

Un studiu efectuat de un grup de medici francezi a arătat că transmiterea virusului SARS-CoV-2 în rândul copiilor este redusă, dar nu există dovezi clare care să demonstreze că grădinițele ar reprezenta un ”focar de contagiere virală”.

Studiul a fost publicat în revista britanică The Lancet și dorește să arate în ce măsură copiii din grădinițe transmit virusul.

Astfel au fost formate şi analizate trei grupuri. La primul au participat 327 de copii cu vârste între 5 luni şi 4 ani, la al doilea 190 de angajaţi din grădiniţe și la al treilea (grup comparativ) 164 de lucrători din spitale, fără niciun contact cu copii.

Cercetarea este și prima de acest gen, care s-a axat pe copiii din grădinițe, și s-a desfăşurat în trei oraşe din Franţa, respectiv Paris, Rouen, în Normandia, şi Annecy, în munţii Alpi.

Potrivit datelor luate în calcul de autorii studiului, copiii de până la 17 ani au reprezentat 1- 8% din totalul cazurilor de COVID-19 confirmate de laborator şi între 2% şi 4% dintre pacienţii spitalizaţi.

Studiul s-a desfășurat pe o perioadă de opt săptămâni, timp în care au fost prelevate probe de sânge şi s-au realizat teste PCR tuturor participanţilor. Dintre acestea, 3,7% au fost pozitive în rândul copiilor, iar 6,8% în rândul angajaţilor grădiniţelor. Autorii studiului precizează că aceste date nu s-au diferenţiat ”semnificativ” comparativ cu procentul de 5% înregistrat în rândul angajaţilor din spitale.

În acest context, autorii studiului au pledat pentru menţinerea deschisă a grădiniţelor, subliniind că închiderea centrelor şcolare din restul ţărilor europene ”nu pare să afecteze” prea mult evoluţia pandemiei de coronavirus.

În același timp, autorii studiului precizează că la momentul realizării cercetării nu erau cunoscute noile tulpini ale virusului care circulă în prezent şi nu se ştia dacă cei mici sunt sau nu ”mai susceptibili” la aceste mutaţii.

Studiu: Câți oameni mor prematur din cauza poluării provocate de combustibilii fosili

Poluarea provocată de combustibilii fosili a cauzat peste 8 milioane de decese premature în 2018, care reprezintă 20% din totalul adulţilor decedaţi la nivel global în acel an, afirmă autorii unui studiu publicat marţi, potirvit Reuters.

Jumătate din acest bilanţ aparţine Chinei şi Indiei, în timp ce 1 milion de decese au fost împărţite între Bangladesh, Indonezia, Japonia şi Statele Unite, conform unui studiu realizat de cercetători de la trei universităţi din Marea Britanie şi de la Universitatea Harvard din Statele Unite, publicat în revista ştiinţifică Environmental Research.

Cocktailul toxic de particule fine generate prin arderea petrolului, gazelor naturale şi, mai ales, a cărbunelui se face vinovat pentru cel puţin un sfert din mortalitatea raportată în şase ţări, toate aflate în Asia.

„Vorbim adeseori despre pericolul arderii de combustibili fosili în contextul emisiilor de CO2 şi al schimbărilor climatice. Neglijăm însă impacturile sanitare potenţiale”, a declarat unul dintre autorii studiului, Joel Schwartz, profesor la Chan School of Public Health din cadrul Universităţii Harvard.

Potrivit unor cercetări precedente, poluarea aerului ar reduce, în medie, cu peste doi ani speranţa de viaţă. Asia este regiunea cel mai grav afectată, cu o speranţă de viaţă redusă cu mai mult de patru ani, în special în China, contra unei reduceri de opt luni în Europa.

Noul studiu a crescut de două ori precedentele estimări ale numărului de decese premature legate de poluarea generată de combustibilii fosili.

Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), poluarea aerului – ce include poluarea asociată preparării termice a hranei şi încălzirii locuinţei – ucide 7 milioane de persoane în fiecare an, iar 4,2 milioane dintre aceste decese sunt cauzate de poluarea exterioară.

Cele mai recente date obţinute de Observatorul „Global Burden of Disease”, care repertorizează cauzele mortalităţii la nivel mondial, sunt similare.

Cele două estimări se bazează pe date din satelit şi pe măsurători de suprafaţă realizate pentru a determina concentraţiile de particule fine PM2,5.

Însă ele nu permit oamenilor de ştiinţă să afle dacă aceste particule provin din arderea combustibililor fosili sau din fumul generat de incendiile de pădure, a declarat Loretta Mickley, coautoare a studiului şi specialistă în interacţiuni între climă şi chimie la Universitatea Harvard.

„Cu datele din satelit, nu vedem decât anumite piese ale jocului de puzzle”, a adăugat ea.

„Studiul nostru nu este cu siguranţă singurul care a descoperit un impact amplu asupra sănătăţii cauzat de expunerea la poluarea aerului, însă noi am fost uluiţi de cât de mari sunt estimările pe care le-am obţinut”, a declarat o altă coautoare a studiului, Eloise Marais, expertă în chimie atmosferică şi cercetătoare la University College London.

Pentru a-şi detalia analizele, cercetătorii au folosit un model 3D de chimie atmosferică, împărţind Terra în blocuri de 60 km x 50 km, cuplate la date despre emisiile de CO2 din diferite sectoare (industrie, aviaţie, etc.) şi cu simulări ale circulaţiei aerului, furnizate de specialiştii de la NASA.

Odată cunoscută concentraţia de PM2,5, autorii studiului au analizat impactul asupra sănătăţii. Studii recente au arătat o subestimare a acestui risc şi au dezvoltat un nou model de calculare a riscului.

Comparată cu alte cauze ale mortalităţii premature, poluarea aerului, care provoacă boli cardiace şi pulmonare, ucide de 19 ori mai multe persoane în fiecare an decât malaria, de nouă ori mai multe decât SIDA şi de trei ori mai multe decât consumul excesiv de alcool.

GCS anunță alte 2.797 cazuri zilnice de persoane infectate cu noul coronavirus

Grupul de Comunicare Strategică (GCS) a anunțat că în urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, au fost înregistrate 2.797 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2, acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv.

Astfel, până marți, pe teritoriul României, au fost confirmate 749.434 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus, iar 695.398 de pacienți au fost declarați vindecați.

Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 861 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.

Până astăzi, 19.056 de persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat.

În intervalul 08.02.2021 (10:00) – 09.02.2021 (10:00) au fost raportate 95 de decese (54 bărbați și 41 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Arad, Argeș, Bacău, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brașov, Buzău, Caraș-Severin, Cluj, Constanța, Covasna, Dâmbovița, Dolj, Galați, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomița, Iași, Maramureș, Mureș, Neamț, Prahova, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Vrancea, Ilfov și București.

Dintre acestea, 1 deces a fost înregistrat la categoria de vârstă 30-39 ani, 1 deces la categoria de vârstă 40-49 ani, 6 decese la categoria de vârstă 50-59 ani, 28 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 37 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 22 decese la categoria de peste 80 de ani.

91 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, 1 pacient decedat nu a prezentat comorbidități, iar pentru 3 pacienți decedați nu au fost raportate comorbidități până în prezent.

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 7.337. Dintre acestea, 937 sunt internate la ATI.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 5.610.170 de teste RT-PCR și 172.163 de teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 22.133 de teste RT-PCR (13.421 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 8.712 la cerere) și 8.166 de teste rapide antigenice.

De asemenea, de la ultima informare făcută de GCS, au fost raportate și rezultatele a 96 de teste prelucrate anterior ultimelor 24 de ore și transmise până la data de 9 februarie a.c.

Pe teritoriul României, 39.342 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 10.279 de persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 57.443 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 143 de persoane.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 2.696 de apeluri la numărul unic de urgență 112 și 1.079 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetățenilor.

Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, polițiștii și jandarmii au aplicat, în ziua de 8 februarie, 5.647 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de 944.530 de lei.

De asemenea, prin structurile abilitate ale Poliției, au fost întocmite, ieri, 2 dosare penale pentru zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută și pedepsită de art. 352 Cod Penal.

 

Hotărârea prin care spitalele COVID pot cere suplimentarea sumelor contractate lunar, publicată în Monitor

Monitorul Oficial a publicat Hotărârea prin care spitalele care tratează pacienți COVID-19 pot cere suplimentarea sumelor contractate lunar, pe bază de documente justificative, pentru a acoperi cheltuielile aferente activității desfășurate, prin încheierea unor acte adiționale.

„Pentru unitățile sanitare cu paturi care acordă servicii în regim de spitalizare continuă pacienților diagnosticați cu COVID-19, suma contractată lunar, pe baza indicatorilor specifici fiecărei unități sanitare cu paturi, poate fi suplimentată la solicitarea furnizorilor pe bază de documente justificative, pentru a acoperi cheltuielile aferente activității desfășurate, prin încheierea unor acte adiționale de suplimentare a sumelor contractate;”, se arată în Hotărârea nr. 33/2021 privind modificarea și completarea capitolului XVI din anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 140/2018 pentru aprobarea pachetelor de servicii și a Contractului-cadru care reglementează condițiile acordării asistenței medicale, a medicamentelor și a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2018-2019.

De asemenea, Hotărârea publicată în Monitorul Oficial prevede ca în cazul unităților sanitare cu paturi care acordă servicii medicale spitalicești în regim de spitalizare continuă pacienților diagnosticați cu COVID-19, valoarea cheltuielilor efectiv realizate care depășesc nivelul contractat, pentru care casele de asigurări de sănătate încheie în trimestrul I al anului 2021 acte adiționale de suplimentare a sumelor contractate după încheierea lunii în care au fost realizate, nu poate depăși valoarea cheltuielilor efectiv realizate pentru care au fost încheiate acte adiționale în trimestrul IV al anului 2020.

Potrivit aceleiași Hotărâri, pentru unitățile sanitare cu paturi care acordă servicii medicale spitalicești în regim de spitalizare continuă pacienților diagnosticați cu COVID-19 care nu au încheiat în trimestrul IV 2020 acte adiționale de suplimentare a valorii de contract, suma contractată poate fi suplimentată în trimestrul I al anului 2021 la solicitarea furnizorilor, pe bază de documente justificative, pentru a acoperi cheltuielile aferente activității desfășurate, prin încheierea unor acte adiționale de suplimentare a sumelor contractate, iar decontarea activității în trimestrul I al anului 2021 se face la nivelul cheltuielilor efectiv realizate, în situația în care acestea depășesc nivelul contractat.

 

MS: Vaccinurile anti-COVID-19 Pfizer, Moderna și AstraZeneca pot fi administrate la persoanele cu diabet

Ministerul Sănătății informează că vaccinurile împotriva COVID-19 de la Pfizer BioNTech, Moderna și AstraZeneca pot fi administrate persoanelor care suferă de diabet, indiferent de tipul de diabet.

”Conform strategiei naționale de vaccinare, acești pacienți se pot vaccina acum, în etapa a II-a. Vaccinarea împotriva COVID-19 este foarte importantă pentru pacienții cu diabet, din cauza riscului crescut al acestora de a face o formă severă a bolii. Pacienții cu diabet au fost incluși în studiile clinice ale celor trei companii, fără a fi înregistrate probleme de siguranță”, arată o postare pe pagina de Facebook a Ministerului Sănătății.

Ministerul mai informează că în primele 48 de ore după vaccinare este recomandat ca pacienții cu diabet să își monitorizeze cu atenție glicemia și să se hidrateze adecvat.

Ministrul Câmpeanu: Până acum au fost depuse 8.872 de adeverințe medicale din partea părinților

Ministrul Educației, Sorin Câmpeanu, a declarat că, potrivit ultimei centralizări realizate luni seară, au fost depuse un număr de 8.872 de adeverințe medicale din partea părinților.

De asemenea, un total de 1.200 de adeverințe au fost depuse de cadrele didactice.

”După prima zi de şcoală, în sistemul de educaţie, din partea elevilor au fost depuse, aseară a fost făcută centralizarea, 8.872 de adeverinţe medicale pentru elevi şi 1.200 de adeverinţe medicale pentru cadrele didactice.(…) Adeverinţele eliberate pe primul semestru pe baza unor motive medicale cronice rămân valabile pentru că problemele cronice nu se rezolvă de la un semestru la altul, din păcate.  (…) Acele adeverințe medicale pot fi depuse în format electronic către învățători, profesori, diriginți. Este o prevedere a ordinului de ministru”, a declarat ministrul Câmpeanu la Digi 24.