Anul 2020, anul în care și-au pierdut viața cei mai mulți români

Cei mai mulți români și-au pierdut viața în anul 2020, potrivit Institutului Național de Statistică (INSP).

Astfel, numărul total al deceselor, indiferent de cauze, a crescut în România cu aproape 14% în 2020 comparativ cu anul 2019. Potrivit INSP, anul trecut și-au pierdut viața 296.711 persoane.

Din acest total, peste două treimi s-au înregistrat în rândul persoanelor în vârstă de peste 80 de ani. Mai exact, procentul persoanelor cu vârsta cu prinsă între 70 și 79 de ani care au decedat este de 25,8%, iar a celor între 60 și 69 de ani este de 18,8%.

Pe de altă parte, INSP arată că anul 2020 a fost anul cu cele mai puține nașteri din 1967 și până în prezent, cu doar 161.320 de copii veniți pe lume. Adică cu peste 40.000 mai puțini comparativ cu anul 2019.

80.328 de persoane programate pe platformă pentru vaccinul AstraZeneca, până miercuri seara

80.328 de persoane s-au programat pe platforma de programare pentru vaccinarea cu serul împotriva COVID-19 produs de AstraZeneca până miercuri seara, ora 20.00. Adică 179 de persoane pe minut, informează CNCAV.

Din acest total, 41.148 au fost femei și 39.180 au fost bărbați.

Din totalul celor 216.000 de locuri disponibile pentru vaccinare au fost ocupate 80.328. astfel au rămas disponibile 135.672 de locuri.

Persoanele eligibile pentru vaccinarea cu serul AstraZeneca sunt cele prevăzute în etapele I și II, cu vârsta cuprinsă între 18 și 55 de ani, potrivit CNCAV.

Pentru vaccinarea cu vaccinul AstraZeneca au fost deschide 180 de cabinet la nivel național.

CNCAV răspunde primelor 10 cele mai frecvente întrebări legate de vaccinarea anti-COVID-19

Comitetul Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV) a realizat un top al celor mai frecvente întrebări legate de vaccinarea anti-COVID-19 și a oferit răspunsuri primelor zece nelămuriri ale persoanelor care vor să se imunizeze împotriva COVID-19.

Documentul se regăsește și pe platforma campaniei de vaccinare, https://vaccinarecovid.gov.ro/chestionar-triaj-vaccinare-adulti/.

Topul celor 10 întrebări este:

Cum mă pregătesc pentru vaccinarea împotriva COVID-19?

Odată ce aveți programarea, asigurați-vă că urmați toate instrucțiunile. Puteți completa, în avans unele documente, cum ar fi de exemplu chestionarul de triaj. Noi am venit în sprijinul dumneavoastră și am postat acest

Trebuie să port mască atunci când merg să mă vaccinez?

Da. Imunizarea organismului împotriva virusului nu este imediată. Centrele de vaccinare vă vor solicita purtarea măștii de protecție și respectarea celorlalte măsuri de igienă sanitară. Păstrați distanța fizică față de ceilalți – de 1,5- 2 metri.

Voi simți ceva după administrarea primei doze de vaccin?

Veți simți înțepătura în sine, la fel cum ați simți la orice injecție. Ați putea avea un pic de durere în locul în care sunteți injectat. Deși în majoritatea cazurilor nu se înregistrează reacții adverse, unele persoane pot dezvolta durere, roșeață și umflătură la locul injectării. Altele, ar putea avea simptome generale manifestate prin cefalee (durere de cap), febră, oboseală și dureri musculare. Nu intrați în panică. Acestea vor dispărea după câteva ore sau după o scurtă perioadă de timp. Pentru ameliorarea stării generale, puteți utiliza medicamente antitermice obișnuite. Păstrați legătura cu medicul de familie pentru a primi toate informațiile de care aveți nevoie. Majoritatea persoanelor cu aceste simptome pot merge la muncă, fără ca programul zilnic să fie afectat în vreun fel.

Este normal să am reacții adverse?

Puteți dezvolta unele reacții adverse. Apariția acestor reacții adverse reprezintă modul de manifestare a organismului față de vaccin. Înseamnă că vaccinul funcționează, stimulează sistemul imunitar să producă anticorpii care vă vor proteja împotriva infecției cu noul tip de coronavirus. Oamenii reacționează diferit la vaccinuri. Unii au reacții adverse minime sau deloc, dar asta nu înseamnă că este ceva în neregulă cu ei. Vaccinul funcționează, doar corpul reacționează într-un mod diferit.

Reacțiile adverse după administrarea celei de a doua doze sunt mai frecvente?

Da, este posibil, având în vedere că după prima doză, vaccinul îți pregătește sistemul imunitar, iar după a doua doză corpul tău este deja pregătit să lupte cu virusul. Astfel, reactogenitatea vaccinului este mai crescută. Amintiți-vă că răspunsul organismului este un lucru bun și dovedește că vaccinul funcționează!

De ce trebuie să aștept 15 minute după ce am primit vaccinul?

Timpul de așteptare este necesar pentru monitorizarea stării de sănătate a persoanei vaccinate. Această recomandare este valabilă pentru orice tip de vaccin pe care îl faceți, cum ar fi de exemplu vaccinul pentru prevenirea gripei sezoniere. După vaccinare, trebuie să așteptați 15 minute. Eventualele reacții imediate pot fi tratate cu ușurință de către personalul medical aflat la centrul de vaccinare. Pentru siguranță, persoanele cu reacții alergice în istoricul medical vor fi monitorizate timp de 30 de minute.

Pot face doar prima doză de vaccin?

Nu. Vaccinurile Pfizer, Moderna și AstraZeneca sunt studiate ca vaccinuri cu două doze. Prima doză oferă un anumit grad de protecție, dar beneficiile maximale se obțin doar după administrarea celei de a doua doze.

A doua doză de vaccin se poate administra oricând?

A doua doză trebuie administrată conform RCP (Rezumatul Caracteristicilor Produsului), în perioada aprobată: la 21 de zile după prima doză de Pfizer, la 28 de zile după prima doză pentru Moderna, respectiv la 8 săptămâni după prima doză pentru AstraZeneca. Pentru situațiile în care o persoană căreia i s-a administrat prima doză de vaccin Pfizer împotriva COVID-1 are contraindicații temporare pentru cea de-a doua doză, administrarea rapelului va putea fi amânată până la un interval optim de maximum 42 de zile. În situații excepționale, rapelul poate fi administrat și după această perioadă. În cazul vaccinului Moderna, intervalul optim de amânare a dozei de rapel este până la 35 de zile, însă, în situații excepționale, rapelul poate fi administrat și după această perioadă.

Cât durează până obțin răspunsul imun optim după ce am primit a doua doză?

Este nevoie de aproximativ 10-14 zile pentru a dezvolta un răspuns imun optim după a doua doză. Trebuie totuși să fiți precauți și să continuați respectarea măsurilor de prevenție și după acest interval de timp.

Pot să stau cu familia și prietenii după ce am primit a doua doză?

Faptul că ați primit a doua doză de vaccin înseamnă că sunteți mai protejat împotriva acestui virus. Vă puteți vizita prietenii ori familia, însă vă recomandăm să respectați regulile de protecție, atât timp cât autoritățile mențin aceste măsuri de siguranță. Este important să le oferim protecție celor care încă nu au fost vaccinați sau care fac parte din categoriile vulnerabile.

Asociere între AstraZeneca și IDT Biologika pentru a putea produce mai multe vaccinuri împotriva COVID-19

Grupul farmaceutic britanic AstraZeneca a anunţat miercuri că s-a asociat cu compania germană de biotehnologie IDT Biologika pentru a putea produce, începând din al doilea trimestru, mai multe vaccinuri împotriva COVID-19 pentru Europa, relatează AFP.

Cele două laboratoare „examinează posibilităţile de accelerare a producţiei vaccinului AstraZeneca” în lunile următoare, potrivit unui comunicat.

Anunţul survine în momentul în care AstraZeneca, care îşi dezvoltă vaccinul cu Universitatea Oxford, a fost criticată pentru întârzierile livrărilor către Uniunea Europeană, ceea ce a provocat o confruntare între Bruxelles şi Londra.

Grupul britanic a declarat miercuri că a început să livreze pe 5 februarie primele 17 milioane de doze care vor fi administrate în următoarele săptămâni în UE şi care vor fi urmate de altele în martie.

Cu toate acestea, AstraZeneca încearcă să accelereze ritmul prin intermediul acestui parteneriat cu producătorul german „pentru a ajuta la vaccinarea imediată în Europa”.

Acordul prevede creşterea capacităţii la o locaţie aparţinând IDT Biologika din Germania, în Dessau, pentru a produce milioane de doze pe lună până la sfârşitul anului 2022.

Această investiţie, ale cărei detalii nu au fost încă dezvăluite, ar trebui să permită producerea altor vaccinuri de acelaşi tip cu cel al AstraZeneca şi va face din laboratorul german unul dintre cei mai importanţi producători din Europa.

„Acest acord va ajuta foarte mult Europa să-şi mărească propriile capacităţi de producţie a vaccinurilor, ceea ce va permite să se răspundă la provocările actuale ale pandemiei şi să se garanteze o ofertă strategică în viitor”, a declarat Pascal Soriot, director general al AstraZeneca.

A murit încă un pacient transferat de la Institutul „Matei Balș” în timpul incendiului

Ministerul Sănătății a anunțat încă un deces în rândul pacienților care s-au aflat în Pavilionul V al Institutului Național de Boli Infecțioase „Matei Balș” din București în timpul incendiului din 29 ianuarie 2021.

Este vorba despre un bărbat în vârstă de 68 de ani, transferat după incendiu la Spitalul Clinic de Urgență „Sf. Pantelimon” din București. Pacientul a fost diagnosticat cu o formă severă SARS Cov-2 și prezenta afecțiuni asociate.

Ancheta medico-legală va stabili cauzele decesului, se arată în informarea MS.

OMS: Vaccinul AstraZeneca poate fi administrat şi persoanelor cu vârsta peste 65 de ani

Vaccinul împotriva COVID-19 dezvoltat de AstraZeneca poate fi administrat şi persoanelor cu vârsta peste 65 de ani, a declarat miercuri Comitetul de experţi pentru vaccinuri al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), relatează AFP.

În recomandările sale foarte aşteptate, Grupul strategic consultativ al experţilor OMS privind vaccinarea (SAGE) recomandă de asemenea folosirea vaccinului dezvoltat de AstraZeneca în ţări în care sunt prezente şi variante ale coronavirusului.

„Persoanele de peste 65 de ani ar trebui să primească vaccinul”, a declarat preşedintele grupului de experţi, Alejandro Cravioto, într-o conferinţă de presă.

Aceste recomandări intervin în condiţiile în care vaccinul cu vector viral, dezvoltat de laboratorul britanic AstraZeneca şi Universitatea Oxford, s-a confruntat cu o serie de probleme în ultimele săptămâni, eficacitatea sa fiind pusă la îndoială pentru persoanele în vârstă de peste 65 de ani sau în ţările în care sunt prezente variante ale coronavirusului.

Vaccinul AstraZeneca/Oxford, pe care Marea Britanie l-a administrat masiv populaţiei începând cu luna decembrie, a fost deja aprobat de mai multe ţări şi de Uniunea Europeană.

Însă, unele guverne au preferat să recomande folosirea sa doar pentru persoanele sub 65 de ani, sau chiar sub 55 de ani, în lipsa unor date suficiente privind eficacitatea sa pentru persoanele mai în vârstă.

Pe baza unui studiu, Africa de Sud a evocat duminică posibilitatea unei eficienţe „limitate” a acestui vaccin împotriva variantei sud-africane, considerată mai contagioasă şi responsabilă pentru al doilea val de coronavirus în această ţară.

În recomandările sale, grupul de experţi OMS arată că „acest studiu a fost conceput pentru a evalua eficacitatea (vaccinului) împotriva tuturor formelor de gravitate ale bolii, însă dimensiunea redusă a eşantionului nu a permis evaluarea specifică a eficacităţii vaccinului împotriva formelor grave de COVID-19”.

„Ţinând cont de aceasta, OMS recomandă în prezent utilizarea vaccinului AZD1222 (…) chiar dacă într-o ţară sunt prezente variante (ale coronavirusului)”, afirmă grupul de experţi.

Cu o eficienţă medie evaluată în prezent la 70%, vaccinul AstraZeneca/Oxford se situează sub performanţele atribuite Pfizer/BioNTech sau Moderna, cu o eficacitate de peste 90%.

Însă, acest vaccin foloseşte o tehnologie mai tradiţională, ceea ce-l face mai puţin costisitor, mai uşor de stocat şi deci mai adaptat campaniilor de vaccinare în masă.

„Este unul dintre acele vaccinuri care pot fi depozitate în frigidere obişnuite şi, prin urmare, este foarte util”, a declarat pentru mass-media Soumya Swaminathan, responsabil ştiinţific al OMS.

Șase medicamente esenţiale împotriva cancerului ale Aspen ar putea să-și reducă prețurile cu 73% în UE

Aspen trebuie să îşi reducă, în medie, cu 73% preţurile pe care le practică în Europa pentru şase medicamente esenţiale împotriva cancerului şi trebuie să asigure, pentru o perioadă semnificativă, furnizarea în continuare a acestor medicamente care nu mai sunt protejate prin brevete, a anunţat joi Comisia Europeană.

Executivul comunitar a decis ca angajamentele propuse de Aspen să devină obligatorii din punct de vedere juridic în temeiul normelor antitrust ale UE.

„Ca urmare a deciziei adoptate joi, Aspen trebuie să îşi reducă drastic preţurile în întreaga Europă pentru şase medicamente care sunt esenţiale în tratamentul anumitor forme grave de cancer al sângelui, inclusiv al mielomului şi al leucemiei. Tratamentul unor pacienţi, printre care se numără şi copii de vârste mici, depinde de aceste medicamente. Angajamentele asumate de Aspen vor permite sistemelor de sănătate europene să facă economii de mai multe zeci de milioane de euro şi vor asigura menţinerea disponibilităţii acestor medicamente esenţiale. Decizia adoptată astăzi transmite un semnal puternic altor societăţi farmaceutice dominante, atenţionându-le să nu adopte practici abuzive în ceea ce priveşte stabilirea preţurilor, pentru a profita de sistemele noastre de sănătate”, a declarat vicepreşedintele executiv Margrethe Vestager, responsabil cu politica în domeniul concurenţei.

La 15 mai 2017, Comisia a anunţat deschiderea unei investigaţii oficiale referitoare la practicile societăţii Aspen în ceea ce priveşte stabilirea preţurilor pentru şase medicamente esenţiale împotriva cancerului care nu mai sunt protejate prin brevete, utilizate în principal în tratamentul leucemiei şi al altor cancere hematologice. După ce a cumpărat aceste medicamente împotriva cancerului de la o altă societate, Aspen a început, în 2012, să îşi majoreze treptat preţurile, adesea cu câteva sute de procente, în toate ţările din Europa în care le vindea.

Analiza preliminară efectuată de Comisie cu privire la informaţiile contabile ale Aspen a arătat că, după majorările preţurilor, societatea în cauză a obţinut în mod constant profituri foarte ridicate de pe urma vânzărilor acestor medicamente împotriva cancerului în Europa, atât ca valoare absolută, cât şi în comparaţie cu nivelurile profitului obţinut de societăţi similare din sector. Preţurile practicate de Aspen au depăşit, în medie, cu aproape trei sute de puncte procentuale costurile sale relevante, inclusiv după contabilizarea unei rate de rentabilitate rezonabile, chiar dacă au existat diferenţe de la un produs la altul şi de la o ţară la alta.

Investigaţia Comisiei nu a identificat niciun motiv legitim care să justifice nivelurile foarte ridicate ale profitului obţinut de Aspen. În special, medicamentele în cauză ale Aspen nu mai sunt protejate prin brevete de 50 de ani, ceea ce înseamnă că orice investiţie în cercetare şi dezvoltare efectuată pentru aceste medicamente a fost deja recuperată.

Aspen a putut să aplice aceste majorări ale preţurilor deoarece pacienţii şi medicii nu aveau, în general, alternative la utilizarea acestor medicamente specifice împotriva cancerului. Atunci când autorităţile naţionale au încercat să opună rezistenţă cererilor societăţii Aspen de a majora preţurile, aceasta a mers până la a ameninţa că retrage respectivele medicamente de pe lista naţională a medicamentelor rambursabile şi, în unele cazuri, a fost pregătită chiar să se retragă din activitatea de furnizare normală a medicamentelor pe piaţă.

Practicile Aspen au afectat întregul Spaţiu Economic European (SEE), cu precizarea că nu toate medicamentele în cauză se vând în toate ţările.

Prin urmare, Comisia şi-a exprimat profunda preocupare cu privire la faptul că acest comportament al societăţii Aspen ar putea încălca normele UE în materie de concurenţă care, în anumite condiţii, interzic impunerea unor preţuri excesive clienţilor.

Ca răspuns la preocupările Comisiei, Aspen a prezentat un set de angajamente. În iulie 2020, Comisia a consultat părţile interesate pentru a verifica dacă angajamentele propuse ar elimina preocupările în materie de concurenţă identificate de Comisie. În lumina rezultatelor testului de piaţă, Aspen a efectuat anumite ajustări ale angajamentelor propuse iniţial.

Comisia a constatat că angajamentele finale ale Aspen oferă o soluţie rapidă, cuprinzătoare şi durabilă la preocupările în materie de concurenţă pe care le-a identificat şi, prin urmare, a decis ca aceste angajamente să devină obligatorii din punct de vedere juridic.

Angajamentele Aspen prevăd următoarele: în întreaga Europă, Aspen îşi va reduce preţurile pentru cele şase medicamente împotriva cancerului, în medie, cu aproximativ 73 %, pentru a le aduce, în medie, sub preţurile din 2012, anul în care societatea a început să majoreze preţurile. De asemenea, preţurile reduse vor fi preţurile maxime pe care Aspen le va putea percepe în următorii zece ani, acestea urmând să intre deja în vigoare începând cu data de 1 octombrie 2019, şi Aspen garantează că va furniza medicamentele în următorii cinci ani şi că, timp de încă cinci ani după încheierea acestei perioade, fie va continua să le furnizeze, fie va pune autorizaţia sa de introducere pe piaţă la dispoziţia altor furnizori.

Angajamentele vor rămâne în vigoare timp de zece ani. Sub supravegherea Comisiei, un administrator fiduciar va monitoriza punerea în aplicare şi respectarea angajamentelor.

Aspen este o societate farmaceutică de talie mondială, cu sediul în Africa de Sud, care are o serie de filiale în Europa.

Dacă societatea Aspen încalcă angajamentele, Comisia o poate sancţiona cu o amendă de până la 10% din cifra sa de afaceri la nivel mondial, fără a fi necesar să dovedească existenţa unei încălcări a normelor antitrust ale UE.

Câte doze de vaccin au fost administrate de la ultima raportare

Comitetul naţional pentru vaccinarea anti-COVID (CNCAV) informează că, în ultimele 24 de ore, au fost administrate 40.812 de doze de vaccin, dintre care 36.763 de doze de vaccin Pfizer şi 4.049 doze de vaccin Moderna, potrivit datelor puse la dispoziţie marţi de INSP prin aplicaţia Registrul Electronic Naţional al Vaccinărilor.

Dintre acestea, 457 de persoane au primit prima doză de vaccin Pfizer, iar 36.303 – rapelul, în timp ce 4.049 de persoane au fost imunizate cu prima doză de vaccin Moderna.

Până în prezent, conform CNCAV, au fost administrate 926.519 de doze de vaccin Pfizer (începând cu data de 27 decembrie 2020) şi 44.448 de doze de vaccin Moderna (vaccinul Moderna se administrează din data de 4 februarie 2021), fiind vorba în total despre 970.967 de doze de vaccin anti-COVID.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 47 de reacţii adverse de tip general.

De la începutul imunizării, s-au înregistrat 2.534 de reacţii adverse la vaccinul Pfizer şi 33 la Moderna.

SCJU Craiova asigură tratament non-stop pentru infarctul miocardic acut

Ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu, a semnat recent Ordinul ministrului Sănătății nr. 99 pentru completarea Ordinului ministrului Sănătății nr. 6/2020 privind aprobarea modului de administrare, finanțare și implementare a acțiunilor prioritare pentru tratamentul pacienților cu infarct miocardic acut, prin care introduce Spitalul Clinic Județean de Urgență din Craiova în lista centrelor de tratament al pacienților cu infarct miocardic acut în cadrul acțiunii prioritare AP-IMA.

Ordinul a fost publicat în Monitorul Oficial în data de 10 februarie 2021.

Introducerea Spitalul Clinic Județean de Urgență din Craiova în acțiunea prioritară AP-IMA va permite ca orice pacient cu infarct să poată beneficia de urgență de tratament intervențional de dezobstrucție a arterelor coronare în regim non-stop. Până în prezent, cele mai apropiate centre din regiune care realizau acest tip de proceduri în regim non-stop erau cele din București și Timișoara, se arată într-un comunicat al MS.

Noul centru de tratament de la Craiova este al 20-lea de acest tip din țară, potrivit Ordinului ministrului Sănătății 6/2020.

Acțiunea prioritară AP-IMA, derulată prin Ministerul Sănătății, este o modalitate de reglementare standardizată și de finanțare pentru a asigura îngrijiri medicale ale unor urgențe cu risc vital în centre cu o distribuție teritorială cât mai extinsă și cu o infrastructură de înaltă performanță.

Echipamente de protecţie medicală, trimise de România în Republia Moldova

Ajutorul umanitar extern de urgenţă acordat de Guvern cu titlu gratuit Republicii Moldova în efortul de combatere a pandemiei COVID-19 va consta, în primă fază, în echipamente de protecţie medicală în sumă de aproape 11 milioane de lei, transportul urmând a fi efectuat de reprezentanţi ai IGSU în perioada 11 – 13 februarie, a informat premierul Florin Cîţu.

„Urmare a vizitei preşedintelui României în Republica Moldova şi implicit a deciziilor luate şi activării de către Republica Moldova a mecanismului european de protecţie civilă în data de 4 februarie 2021, Guvernul României a decis acordarea unui ajutor umanitar extern de urgenţă cu titlu gratuit pentru autorităţile din Republica Moldova. Delegaţia României participantă la misiune va fi formată din reprezentanţi ai IGSU, din opt persoane”, a declarat Cîţu, la finalul şedinţei de Guvern.

El a precizat că, în primă fază, vor fi oferite echipamente de protecţie medicală: 1,5 milioane măşti chirurgicale, 100.000 de măşti FFP3, 100.000 de combinezoane, 100.000 de mănuşi nesterile.