„În acest Raport, ridicăm cortina asupra singurătății și izolării ca provocări definitorii ale timpului nostru. Comisia noastră prezintă o foaie de parcurs pentru modul în care putem construi vieți mai conectate și subliniază impactul profund pe care acest lucru îl poate avea asupra rezultatelor în materie de sănătate, educație și economie”, a declarat Dr. Vivek Murthy, copreședinte al Comisiei OMS pentru Conexiuni Sociale și fost chirurg general al Statelor Unite ale Americii.

OMS definește conexiunea socială ca fiind modul în care oamenii se raportează și interacționează cu ceilalți. Singurătatea este descrisă ca sentimentul dureros care apare dintr-un decalaj între conexiunile sociale dorite și cele reale, în timp ce izolarea socială se referă la lipsa obiectivă a unor conexiuni sociale suficiente.

„În această epocă în care posibilitățile de conectare sunt nelimitate, tot mai mulți oameni se simt izolați și singuri”, a declarat Dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al OMS. „Pe lângă costul pe care îl au asupra indivizilor, familiilor și comunităților, dacă nu sunt abordate, singurătatea și izolarea socială vor continua să coste societatea miliarde în ceea ce privește asistența medicală, educația și ocuparea forței de muncă. Salut raportul Comisiei, care scoate în evidență amploarea și impactul singurătății și izolării și subliniază domeniile cheie în care putem ajuta oamenii să se reconecteze în modurile care contează cel mai mult.”

Amploarea și cauzele singurătății și izolării sociale

Singurătatea afectează persoane de toate vârstele, în special tineri și persoane care locuiesc în țări cu venituri mici și medii (LMIC). Între 17 și 21% dintre persoanele cu vârste cuprinse între 13 și 29 de ani au raportat că se simt singure, cele mai mari rate fiind înregistrate în rândul adolescenților. Aproximativ 24% dintre persoanele din țările cu venituri mici au raportat că se simt singure – dublu față de rata din țările cu venituri mari (aproximativ 11%).

„Chiar și într-o lume conectată digital, mulți tineri se simt singuri. Pe măsură ce tehnologia ne remodelează viețile, trebuie să ne asigurăm că aceasta consolidează – nu slăbește – conexiunea umană. Raportul nostru arată că conexiunea socială trebuie integrată în toate politicile – de la accesul digital la sănătate, educație și ocuparea forței de muncă”, a declarat Chido Mpemba, copreședinte al Comisiei OMS pentru Conexiuni Sociale și consilier al președintelui Uniunii Africane.

Deși datele privind izolarea socială sunt mai limitate, se estimează că aceasta afectează până la 1 din 3 adulți în vârstă și 1 din 4 adolescenți. Unele grupuri, cum ar fi persoanele cu dizabilități, refugiații sau migranții, persoanele LGBTQ+ și grupurile indigene și minoritățile etnice, se pot confrunta cu discriminare sau cu bariere suplimentare care îngreunează conexiunea socială.

Singurătatea și izolarea socială au cauze multiple. Acestea includ, de exemplu, sănătatea precară, veniturile și educația scăzute, viața în singurătate, infrastructura comunitară și politicile publice inadecvate, precum și tehnologiile digitale. Raportul subliniază necesitatea vigilenței cu privire la efectele timpului excesiv petrecut în fața ecranelor sau ale interacțiunilor negative online asupra sănătății mintale și bunăstării tinerilor.

Impactul asupra sănătății, calității vieții și economiilor

Conexiunea socială poate proteja sănătatea pe tot parcursul vieții. Poate reduce inflamația, poate reduce riscul unor probleme grave de sănătate, poate promova sănătatea mintală și poate preveni decesele premature. De asemenea, poate consolida structura socială, contribuind la creșterea sănătoasă, sigură și prosperă a comunităților.

În schimb, singurătatea și izolarea socială cresc riscul de accident vascular cerebral, boli de inimă, diabet, declin cognitiv și deces prematur. De asemenea, afectează sănătatea mintală, persoanele singure având o probabilitate de două ori mai mare de a deveni depresive. Singurătatea poate duce, de asemenea, la anxietate și gânduri de autovătămare sau suicid.

Impactul se extinde la învățământ și ocuparea forței de muncă. Adolescenții care se simțeau singuri aveau cu 22% mai multe șanse să obțină note sau calificări mai mici. Adulții care se simt singuri pot întâmpina dificultăți în găsirea sau menținerea unui loc de muncă și pot câștiga mai puțin în timp.

La nivel comunitar, singurătatea subminează coeziunea socială și costă miliarde de dolari în pierderi de productivitate și asistență medicală. Comunitățile cu legături sociale puternice tind să fie mai sigure, mai sănătoase și mai rezistente, inclusiv ca răspuns la dezastre.

O cale către societăți mai sănătoase

Raportul Comisiei OMS pentru Conexiuni Sociale prezintă o foaie de parcurs pentru acțiuni globale, axate pe cinci domenii cheie: politici, cercetare, intervenții, îmbunătățirea măsurării (inclusiv dezvoltarea unui Indice global al Conexiunilor Sociale) și implicarea publicului, pentru a schimba normele sociale și a consolida o mișcare globală pentru conexiuni sociale.

Soluții pentru reducerea singurătății și izolării sociale există la mai multe niveluri – național, comunitar și individual – și variază de la creșterea gradului de conștientizare și schimbarea politicilor naționale până la consolidarea infrastructurii sociale (de exemplu, parcuri, biblioteci, cafenele) și furnizarea de intervenții psihologice.

Majoritatea oamenilor știu cum e să te simți singur. Și fiecare persoană poate face diferența prin pași simpli, de zi cu zi – cum ar fi să iei legătura cu un prieten aflat la nevoie, să pui telefonul deoparte pentru a fi pe deplin prezent în conversație, să saluti un vecin, să te alături unui grup local sau să faci voluntariat. Dacă problema este mai gravă, este important să te informezi despre sprijinul și serviciile disponibile pentru persoanele care se simt singure.

Costurile izolării sociale și ale singurătății sunt mari, dar beneficiile conexiunii sociale sunt de amploare.

Odată cu publicarea raportului Comisiei, OMS face apel la toate statele membre, comunitățile și indivizii să facă din conexiunea socială o prioritate de sănătate publică, se mai arată în document.