Coronavirus: Vicepreşedintele Comisiei Europene admite existenţa unor greşeli în strategia de vaccinare a UE

Vicepreşedintele Comisiei Europene (CE), Frans Timmermans, admite că Uniunea Europeană (UE) a făcut greşeli în elaborarea strategiei de vaccinare împotriva noului tip de coronavirus pentru statele membre, informează, duminică, DPA.

„Este adevărat că s-au făcut greşeli în comandarea vaccinurilor la Bruxelles şi în statele membre”, a spus Timmermans într-un interviu pentru un cotidian german. „Sunt gata să fac un bilanţ la sfârşitul pandemiei, când vom putea vedea ce am făcut greşit şi ce am făcut corect”, a declarat vicepreşedintele CE. Oricum, primul lucru care trebuie făcut este să asigurăm ca „toţi din UE să primească vaccin”, a adăugat Timmermans.

O abordare europeană este „de asemenea în interesul statelor membre mai bogate”, precum Germania, a admis în interviu şi preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Comisia Europeană a comandat în total cel puţin 1,4 miliarde de doze din patru vaccinuri împotriva noului tip de coronavirus aprobate pe teritoriul UE, număr care, teoretic, este mai mult decât suficient pentru cei aproximativ 450 de milioane de locuitori ai blocului comunitar.

Însă, Comisia Europeană este criticată pentru abordarea ei ezitantă şi erorile strategice în comandarea vaccinurilor. De asemenea, distribuirea dozelor de vaccin anti-COVID-19 în ţările membre este considerată nedreaptă de unele state membre ale blocului comunitar.

Șef lucr. dr. Beatrice Mahler: Ultimele zile au însemnat o creştere a numărului de cazuri COVID-19

Șef lucr. dr. Beatrice Mahler, managerul Institutului de Pneumoftiziologie ”Marius Nasta” din Capitală, afirmă că evoluţia pandemiei de la începutul acestei luni a surprins-o, atât din punctul de vedere al numărului de pacienţi, cât şi în ceea ce priveşte formele de boală. Mai mult, spune managerul Institutului ”Marius Nasta”, în trei zile secţia COVID s-a umplut cu pacienţi.

”Ultimele zile au însemnat o creştere a numărului de cazuri şi, dacă în luna februarie speram că lucrurile vor merge spre bine şi că această primă parte a lunii martie va fi mai liniştită, să ne bucurăm de mărţişor şi de aceste zile de primăvară altfel, din păcate acum numărul de pacienţi, formele pe care le avem, ne-au surprins. Pe mine, personal, m-a surprins rapiditatea cu care s-a umplut secţia, adică în trei zile practic secţia a fost plină şi asta este extrem de impactant pentru că speram să fie mai bine şi acum trebuie să ne repoziţionăm şi să ne gândim că, încă o perioadă, trebuie să ne reaşezăm în locul în care am fost în tot acest an şi să respectăm regulile”, a declarat Șef lucr. dr. Beatrice Mahler, sâmbătă seară, la un post de televiziune.

Managerul Institutului de Pneumoftiziologie ”Marius Nasta” a precizat că speră ca, de Paşte, situaţia să fie mai relaxată, pentru că „românii au dovedit de fiecare dată, când li s-a cerut să respecte regulile că pot face asta şi au făcut-o într-un mod care poate fi dat exemplu de bune practici”.

Autorităţile sanitare norvegiene, îngrijorate de hemoragii cutanate la tineri, după prima doză AstraZeneca

Autorităţile sanitare norvegiene şi-au exprimat îngrijorarea sâmbătă cu privire la cazuri de hemoragii cutanate la persoane relativ tinere cărora li s-a administrat o doză de vaccin AstraZeneca împotriva COVID-19, informează AFP.

Deşi nu s-a stabilit încă nicio legătură cu vaccinul, „acest lucru este grav şi poate fi un semn al scăderii numărului de trombocite”, a avertizat Institutul norvegian de Sănătate Publică, care suspendase deja vaccinul „ca măsură de precauţie” din cauza preocupărilor legate de formarea de cheaguri de sânge.

Institutul invită acum persoanele sub 50 de ani care prezintă simptome la mai mult de trei zile de la vaccinare să meargă la medic.

În plus, trei lucrători din domeniul Sănătății au fost internați recent la Spitalul Universitar din Oslo, pentru cheaguri de sânge după ce li s-a administrat vaccinul anti-COVID-19 AstraZeneca. De asemenea, un deces a survenir ca urmare a unei hemoragii cerebrale.

Din nou, autorităţile sanitare din ţară nu au stabilit încă o legătură cu administrarea vaccinului AstraZeneca, dar investighează cazul.

Norvegia, ca şi Islanda sau Danemarca, a anunţat joi suspendarea injecţiilor cu vaccin AstraZeneca, invocând principiul „precauţiei” din cauza temerilor legate de formarea de cheaguri de sânge.

„Aşteptăm informaţii pentru a vedea dacă există o legătură cu vaccinarea”, a declarat un înalt reprezentant al Institutului Naţional de Sănătate Publică, Geir Bukholm, într-o conferinţă de presă.

Agenţia norvegiană pentru medicamente a mai spus sâmbătă că „examinează mai atent rapoartele privind cheaguri de sânge şi sângerări pentru toate vaccinurile contra coronavirusului”.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a declarant, vinery, că nu există „niciun motiv pentru a nu utiliza” vaccinul AstraZeneca și că, pentru moment, nu a fost găsită nicio legătură de tip cauză-efect între vaccine și formarea de cheaguri de sânge.

Câte persoane au fost vaccinate anti-COVID-19 în ultimele 24 de ore. Datele CNCAV

În România, în ultimele 24 de ore au fost administrate 48.722 doze de vaccin, dintre care 39.481 – Pfizer, 3.378 – Moderna şi 5.863 – AstraZeneca, informează Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV),  potrivit datelor puse la dispoziţie de INSP prin aplicaţia Registrul Electronic Naţional al Vaccinărilor.

CNCAV arată că 38.041 persoane au fost vaccinate anti-COVID-19 cu prima doză, iar doza a doua de ser au primit-o 10.681 de persoane.

Până în prezent, de la debutul campaniei de vaccinare, pe 27 decembrie 2020, au fost administrate 2.117.865 de doze unui număr de 1.413.635 persoane, dintre care 709.405 cu o doză, iar 704.230 – şi cu doza a doua.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 312 reacţii adverse, dintre care șase de tip local şi 306 de tip general.

De la începutul imunizării, s-au înregistrat 7.021 de reacţii adverse la vaccinurile Pfizer, Moderna şi AstraZeneca.

CNCAV menţionează că 24 reacţii adverse sunt în curs de investigare

Președintele CMR: Avem judeţe în care medicii pensionari susţin aproape integral gărzile în spitale

Preşedintele Colegiului Medicilor din România (CMR), Prof. dr. Daniel Coriu, afirmă că, dacă în sistemul sanitar se va aplica viitoarea lege care interzice cumulul pensiei cu salariul de la stat, „sistemul medical va intra în colaps” în anumite regiuni unde se înregistrează un deficit de personal medical şi unde asistenţa de specialitate este asigurată de către medici pensionari. Președintele CMR subliniază că peste 1200 de medici pensionari lucrează în prezent în sistemul medical public, precizând că un memoriu a fost depus de către Colegiul Medicilor din România la mai multe instituţii cu rol de decizie în această privinţă.

„Nu suntem de acord cu aplicarea acestei legi în Sănătate. Medicii pensionari susţin sistemul sanitar în zonele deşertificate. Avem judeţe în care medicii pensionari susţin aproape integral gărzile în spitale, precum şi în centre de permanenţă. Dacă aceşti medici vor fi demotivaţi financiar, sistemul medical va intra în colaps în anumite regiuni”, a declarat preşedintele CMR, sâmbătă, la un post de televiziune.

Prof. dr. Daniel Coriu a subliniat că din totalul de 55.940 de medici cu aviz de liberă practică, peste 13.000 de medici au peste 60 de ani şi foarte curând vor îndeplini condiţiile de pensioare. Totodată, 1.235 de medici cumulează pensia cu salariul.

„Dacă în România avem un număr important de medici, peste 55.000 de medici, cea mai mare problemă este distribuţia heterogenă, pentru că marea majoritate a acestor medici, aproape 29.000 de medici, deci peste 50% sunt în Bucureşti şi cinci judeţe: Dolj, Cluj, Timiş, Mureş, Iaşi. În aceste regiuni, numărul de medici este oarecum peste media europeană, dar în restul ţării – şi vorbim de 36 de judeţe – au sub 27.000 de medici. Douăsprezece judeţe au sub 500 de medici, trei judeţe au sub 300 de medici. Avem 780 de localităţi fără medici de familie. Deci această lege va scădea numărul de medici exact în această parte defavorizată a României, cum spun unii, a doua Românie”, a explicat Prof. dr. Daniel Coriu.

Președintele CMR a menţionat că are foarte multe semnale, conform cărora medicii pensionari ar alege pensia şi nu salariul, pentru că au o stare de sănătate fragilă, iar unii au contracte part time.

Prof. dr. Daniel Coriu a mai anunţat că instituţia a depus memorii care susţin acest punct de vederei către premier, către miniştrii Sănătăţii, Muncii şi către cele două Camere ale Parlamentului, subliniind că speră ca reprezentanţii Colegiului să fie chemaţi la discuţii pe acest subiect, fapt care nu s-a întâmplat până acum.

Proiectul de lege care interzice cumulul pensiei cu salariul de la stat a fost pus săptămâna aceasta în dezbatere publică.

Prof. dr. Răzvan Cherecheș: Reacțiile adverse după rapel, ușor mai intense la persoanele mai tinere de 55 ani

Sunt șanse mai mari ca, după rapel, efectele adevrese să fie mai severe decât după prima doză a vaccinului anti-COVID-19, a precizat prof. dr. Răzvan Cherecheș, profesor de sănătate publică la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

„Studiile au arătat că, spre exemplu, pentru vaccinul Pfizer, 7% dintre persoane au dezvoltat febră după prima doză, iar 31% dintre persoane au avut simptome asemănătoare după rapel”, a precizat Prof. dr. Răzvan Cherecheș, într-o postare pe o rețea socializare.

Potrivit profesorului de sănătate publică, în cazul vaccinului anti-COVID-19 Moderna, doar un procent dintre persoane au dezvoltat febră după prima doză de vaccin, în timp ce, după rapel, procentul a crescut la 17%.

„Oboseala și durerile de cap tind să apară, mai degrabă, după doza de rapel, decât după prima doză. Și, foarte interesant, la persoanele de peste 55 de ani, simptomele după rapel sunt similare cu reacțiile adverse după prima doză de vaccin. Reacțiile adverse după rapel tind să fie ușor mai intense la persoanele mai tinere de 55 ani”, a explicat Prof. dr. Răzvan Cherecheș.

Iordania: Șase pacienți au murit, din cauza unei probleme la sistemul de oxigenare al unui spital COVID

O defecţiune a sistemului de oxigenare într-un spital din Iordania, care trata pacienţi cu COVID-19, a condus la moartea a șase persoane, relatează Reuters.

Potrivit sursei citate, nu se ştie momentan ce a cauzat  această defecţiune în terapie intensivă, unităţi de maternitate şi secţii de coronavirus în noul spital guvernamental Salt, la vest de capitala Amman.

Ministrul Sănătăţii, Nathir Obeidat, a vizitat spitalul şi s-a întâlnit cu personalul, în timp ce forţele de securitate au înconjurat zona pentru a preveni probleme între rudele pacienţilor.

Iordania se confruntă cu o creştere a infecţiilor cu SARS-CoV-2 atribuite în principal transmiterii rapide a variantei britanice a coronavirusului. Iordanienii au anunţat, săptămâna trecută, măsuri mai stricte pentru a reduce răspândirea SARS-CoV-2 şi au reimpus un lockdown complet vinerea.

Un român, numit ”Cercetătorul anului 2021”de Societatea Internaţională de Cercetare în domeniul Schizofreniei

Omul de știință român Sergiu Paşca (39 de ani), profesor asistent de psihiatrie şi ştiinţe comportamentale la Universitatea Stanford din SUA, a obţinut un premiu important ca urmare a cercetărilor sale avansate în domeniul tratării bolilor neuropsihice.

Societatea Internaţională de Cercetare în domeniul Schizofreniei (SIRS) l-a numit pe Sergiu Paşca, ”Cercetătorul anului 2021”.

”Dr. Paşca a dezvoltat câteva dintre modelele iniţiale de boală prin derivarea neuronilor din celulele pielii luate de la pacienţii cu tulburări de neurodezvoltare genetică. Laboratorul său a aplicat modele pentru a obţine informaţii noi despre fiziologia umană, evoluţia şi mecanismele bolii şi a sprijinit cercetătorii din întreaga lume în învăţarea şi implementarea acestor tehnici”, se precizează în comunicatul transmis de SIRS.

”Sunt fericit să fiu selectat de comitet şi să mă alătur unui asemenea grup de personalităţi care au primit acest premiu. Sunt cu adevărat norocos să am un grup talentat de stagiari şi un grup minunat de mentori şi colegi la Stanford şi nu numai. Este un moment atât de interesant pentru neuroştiinţe şi căutarea de a înţelege biologia creierului uman. Arsenalul de instrumente pe care le avem la dispoziţie acum ne pune într-o poziţie excelentă de a pune întrebări îndrăzneţe şi de a dezvolta o nouă metodă de psihiatrie care se bazează pe o înţelegere biologică a creierului uman”, a precizat Sergiu Paşca.

Cercetătorul a crescut la Aiud (județul Alba) și a mai primit pe parcursul carierei sale o mulțime de premii, printre care prestigiosul ”Early Career Life Scientist Award” din partea Forumului Internațional de Biologie Celulară.

Din 2014, conduce un laborator la Universitatea Stanford. Cercetările sale sunt considerate pași mari pe care lumea științifică îi face spre o mai bună diagnosticare și tratare a unor boli neuropsihiatrice, ca epilepsia, autismul sau schizofrenia.

În 2018, Sergiu Pașca a obținut un sprijin de 2,5 milioane de dolari de la fundația Chan Zuckerberg Initiative, care încurajează cercetarea la nivel mondial.

Sergiu Pașca a devenit cercetător Ben Barres, iar laboratorul pe care îl conduce a primit suma respectivă în decembrie 2018, pentru a urmări și continua cercetarea neurodegenerativă.

 

Cinci lideri europeni acuză ”disparități uriașe” în privința distribuirii vaccinurilor anti-COVID

Cinci lideri de state UE au făcut apel, sâmbătă, la organizarea de convorbiri la nivel înalt în blocul comunitar pentru a asigura distribuţia echitabilă a dozelor de vaccin împotriva coronavirusului, afirmând că actualul sistem ar crea „disparităţi uriaşe” între statele membre până în vară, relatează DPA.

Şefii de guvern din Austria, Bulgaria, Letonia, Slovenia şi Republica Cehă au afirmat, într-o scrisoare către oficialii UE, că actualul sistem „va continua să creeze şi să exacerbeze disparităţi uriaşe între statele membre până în vară, când unele vor putea să ajungă la imunitatea de turmă în câteva săptămâni, în timp ce altele vor rămâne mult în urmă”.

Scrisoarea, adresată preşedintelui Consiliului European, Charles Michel, şi preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, face apel la oficialii UE „să organizeze o discuţie despre această chestiune importantă în rândul liderilor cât de curând posibil”.

Cancelarul austriac Sebastian Kurz a declarat, vineri, că dozele de vaccin anti-COVID-19 nu sunt împărţite proporţional între statele membre UE şi că contracte de aprovizionare suplimentare sunt permise ca rezultat al negocierilor netransparente într-un comitet permanent al UE. Potrivit lui Kurz, Olanda şi Danemarca au acces la mult mai multe doze de vaccin pe cap de locuitor decât ţări ca Bulgaria sau Croaţia.

India: Aproape 25.000 de cazuri de infectare cu SARS-CoV-2, cel mai mare număr din decembrie 2020

India a înregistrat 24.882 de cazuri noi de COVID-19 în ultimele 24 de ore, cea mai mare creştere zilnică de până acum din acest an, arată datele guvernului de sâmbătă, provocând îngrijorări privind recrudescenţa virusului în ţară, relatează DPA.

India, care cu 11,3 milioane de cazuri înregistrează cel mai mare număr de infectări după SUA, a avut un trend descrescător al contagierilor la sfârşitul lui 2020, dar numărul lor a început din nou să crească în ultimele săptămâni.

Statul Maharashtra din vestul ţării a contribuit în cea mai mare parte la creşterea numărului de cazuri din ţară, respectiv cu 15.817 din noile infectări cu SARS-CoV-2, a anunţat Ministerul Sănătăţii.

La nivelul întregii Indii, numărul cazurilor noi a crescut cu aproape 7% faţă de vineri, când ţara înregistra 23.285 de îmbolnăviri de coronavirus. Alte 140 de decese au ridicat numărul total al morţilor din cauze asociate COVID-19, la 158.446.

Numărul de infecţii raportat sâmbătă este cel mai mare de pe 19 decembrie, când au fost înregistrate 26.624 de noi infectări, potrivit datelor de pe site-ul Universităţii Johns Hopkins.

Pe lângă Maharashtra, care a impus lockdown-uri parţiale şi restricţii pentru a limita numărul de infectări cu noul coronavirus, alte opt state, printre care Kerala, Punjab, Karnataka, Gujarat şi Tamil Nadu, au raportat un trend ascendent în numărul de cazuri.