OMS, despre când ar putea fi gata pentru parafare tratatul împotriva pandemiilor propus de UE

Tratatul împotriva pandemiilor propus de UE şi susţinut marţi într-un comunicat comun de 25 de şefi de stat şi de guvern ar putea fi gata pentru parafare încă din luna mai a acestui an, a declarat marţi directorul general al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), Tedros Adhanom Ghebreyesus, transmite EFE.

”Cele 194 de state membre ale OMS vor începe acum negocierile şi ne aşteptăm să avem o rezoluţie în mai, când se desfăşoară Adunarea Generală a Sănătăţii”, a explicat Tedros într-o conferinţă de presă organizată pentru prezentarea acestei propuneri de tratat al cărui scop este de a pregăti mai bine omenirea în cazul pandemiilor viitoare.

Deşi conţinutul acordului va depinde de aceste negocieri, Tedros şi-a exprimat interesul ca viitorul tratat să includă măcar trei puncte-cheie: adoptarea în comun a unor măsuri de prevenţie şi urgenţă, informarea cu privire la patogeni (virusuri şi alte cauze ale bolilor) şi stabilirea mecanismelor pentru combaterea epidemiilor, printre care trebuie să se regăsească medicamentele, vaccinurile şi testele.

”Lumea nu-şi poate permite să aştepte încheierea actualei pandemii pentru a se pregăti să facă faţă următoarei”, a insistat expertul etiopian, care a amintit că actuala criză sanitară ”a expus hibe ale sistemelor naţionale, regionale şi globale de pregătire în caz de pandemie”.

Tedros a semnalat şi că pandemia ”a arătat cât de necesar este un angajament universal”, un tratat care ”să ofere un cadru pentru cooperare internaţională şi solidaritate”. Viitorul tratat – a spus directorul general al OMS – ar putea să aibă ca bază de plecare elemente deja prezente în Constituţia OMS, printre care principii precum ”sănătate pentru toţi” şi lipsa discriminării, potrivit Agerpres.

Lideri din 23 de ţări, preşedintele Consiliului European şi directorul general al OMS au cerut marţi, într-un demers comun, elaborarea unui „tratat internaţional privind pandemiile” pentru a face faţă viitoarelor crize sanitare. Propunerea a fost prezentată într-un articol semnat de lideri din ţări de pe cinci continente, printre care preşedintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Angela Merkel, premierul britanic Boris Johnson, preşedinţii sud-coreean Moon Jae-in, sud-african Cyril Ramaphosa, indonezian Joko Widodo sau chilian Sebastian Pinera.

Tedros a ales să nu acorde prea mare importanţă absenţei de pe această listă a liderilor unor ţări precum SUA, Rusia sau China, apreciind că deocamdată este vorba doar despre o scrisoare de intenţie şi că la negocierile viitoare vor participa cu siguranţă toate statele membre ale OMS.

La conferinţa de presă a lui Tedros a participat şi preşedintele Consiliului European, Charles Michel, care a amintit că Uniunea Europeană a avut încă de anul trecut ideea unui tratat împotriva pandemiilor şi a subliniat că un document de acest tip ”poate îmbunătăţi prevenţia şi răspunsul la viitoarele pandemii”.

”Întrebarea nu este dacă va exista o viitoare pandemie, ci cum va fi aceasta. Trebuie să fim pregătiţi pentru ea şi nu avem timp de pierdut”, a apreciat Michel, care a subliniat că, pentru ca răspunsul la o viitoare pandemie să fie mai bun, este nevoie să se pună accent pe transparenţa şi pe responsabilitatea sistemului internaţional de pregătire pentru urgenţe. ”COVID-19 a expus punctele slabe şi divizările din societăţile noastre, iar acesta este momentul să ne unim în calitate de comunitate globală pentru a construi o apărare pentru generaţiile viitoare dincolo de această criză”, a conchis preşedintele Consiliului European.

GCS: Alte 6.204 cazuri zilnice de persoane infectate. Record de pacienți la ATI

Grupul de Comunicare Strategică a anunțat că în urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, au fost înregistrate 6.204 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 , acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv.

Până astăzi, 30 martie, pe teritoriul României, au fost confirmate 946.647 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus, iar 845.357 de pacienți au fost declarați vindecați.

Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 1.443 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.

Până astăzi, 23.409 persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat.

În intervalul 29.03.2021 (10:00) – 30.03.2021 (10:00) au fost raportate 175 de decese (104 bărbați și 71 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Alba, Arad, Argeș, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brăila, Brașov, Buzău, Călărași, Caraș-Severin, Cluj, Constanța, Dâmbovița, Dolj, Galați, Gorj, Harghita, Hunedoara, Iași, Maramureș, Mehedinți, Neamț, Olt, Prahova, Satu Mare, Sălaj, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiș, Tulcea, Vaslui, Vrancea, Ilfov și Municipiul București.

Dintre acestea, 3 decese au fost înregistrate la categoria de vârstă 30-39 ani, 7 decese la categoria de vârstă 40-49 ani, 12 decese la categoria de vârstă 50-59 ani, 51 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 59 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 43 decese la categoria de peste 80 de ani.

170 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, 3 pacienți decedați nu au prezentat comorbidități, iar pentru 2 pacienți decedați nu au fost raportate comorbidități până în prezent.

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 13.257. Dintre acestea, 1.405 sunt internate la ATI.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 6.685.665 de teste RT-PCR și 591.149 de teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 27.234 de teste RT-PCR (17.254 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 9.980 la cerere) și 13.153 de teste rapide antigenice.

Pe teritoriul României, 69.601 persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 16.514 persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 50.589 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 105 persoane.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 6.260 de apeluri la numărul unic de urgență 112 și 907 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetățenilor.

Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, polițiștii și jandarmii au aplicat, în ziua de 29 martie, 7.016 sancţiuni contravenţionale, în valoare de 1.616.333 de lei.

De asemenea, prin structurile abilitate ale Poliției, a fost întocmit, ieri, un dosar penal pentru zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută și pedepsită de art. 352 Cod Penal.

 

Vaccinul antiCOVID al AstraZeneca, administrat premierului Italiei și soției acestuia

Premierul Italiei, Mario Draghi, în vârstă de 73 de ani, şi soţia sa, Maria Serenella Cappello, s-au vaccinat marţi cu vaccinul AstraZeneca, în conformitate cu schema de vaccinare pentru regiunea Lazio, au informat surse guvernamentale, citate de EFE.

Draghi, desemnat în februarie de preşedintele Italiei, Sergio Mattarella, în postul de prim-ministru pentru a scoate ţara din criza politică, s-a prezentat la gara centrală din Roma, Termini, unde a fost deschis un centru de vaccinare.

Mario Draghi anunţase deja că se va vaccina cu serul produs de compania anglo-suedeză atunci când îi va veni rândul, în momentul în care Italia a reluat vaccinarea cu AstraZeneca, după o întrerupere decisă ca urmare a apariţiei mai multor cazuri de tromboză, potrivit Agerpres.

Italia vaccinează cu AstraZeneca persoanele de peste 65 de ani şi membrii forţelor de ordine, profesori şi alte categorii de risc.

Preşedintele Mattarella, în vârstă de 79 de ani, a primit deja prima doză la 9 martie, la spitalul Spallanzani din Roma, conform calendarului stabilit de autorităţile sanitare locale.

Cum este afectată percepția vizuală la persoanele deprimate

Cercetători de la Universitatea din Helsinki specializaţi în psihiatrie şi psihologie care au analizat efectele depresiei asupra percepţiei vizuale au anunţat că studiul lor confirmă faptul că procesarea informaţiilor vizuale este afectată la persoanele deprimate, un fenomen cel mai probabil asociat cu procesarea informaţiilor în cortexul cerebral, relatează luni Science Daily.

În studiul publicat în Journal of Psychiatry and Neuroscience, procesarea informaţiilor vizuale de către pacienţii cu depresie a fost comparată cu cea a unui grup de control prin utilizarea a două teste vizuale. În cadrul testelor de percepţie, subiecţii studiaţi au comparat luminozitatea şi contrastul în cazul unor tipare simple.

”Ceea ce a fost surprinzător a fost faptul că pacienţii deprimaţi au perceput contrastul imaginilor prezentate în mod diferit faţă de persoanele non-depresive”, a declarat Viljami Salmela, colaborator ştiinţific la Academia Finlandeză.

Pacienţii care sufereau de depresie au perceput iluzia vizuală prezentată în modele ca fiind mai puţin intensă şi, în consecinţă, contrastul oarecum mai puternic, faţă de cei care nu erau diagnosticaţi cu depresie.

”Contrastul a fost suprimat cu aproximativ 20% în rândul subiecţilor nedepresivi, în timp ce cifra corespunzătoare pentru pacienţii cu depresie a fost de aproximativ 5%”, a explicat Salmela.

Identificarea modificărilor funcţiei cerebrale care stă la baza tulburărilor mintale este importantă pentru o mai bună înţelegere a apariţiei acestora şi a modului în care pot fi dezvoltate terapii eficiente.

Acesta este motivul pentru care cercetătorii consideră că este necesar să se efectueze cercetări suplimentare pe tema impactului depresiei asupra procesării informaţiilor vizuale de către creier.

”Ar fi benefic să se evalueze şi să se dezvolte în continuare utilitatea testelor de percepţie, atât ca metode de cercetare, cât şi ca modalităţi potenţiale de identificare a tulburărilor de procesare a informaţiilor la pacienţi”, a spus Salmela.

Testele de percepţie ar putea servi, spre exemplu, ca instrument suplimentar atunci când se evaluează efectul diferitelor terapii pe măsură ce tratamentul progresează.

„Depresia nu poate fi identificată, însă, prin testarea percepţiei vizuale, deoarece diferenţele observate sunt mici şi se manifestă în mod specific atunci când sunt comparate grupurile”, a precizat Viljami Salmela.

Al doilea vaccin antiCOVID din Cuba, testat pe 124.000 de angajați din sănătate

Cuba a început luni să vaccineze 124.000 de angajaţi în domeniul sanitar, cu Abdala, al doilea vaccin candidat al său împotriva COVID-19, într-un test la scară largă în rândul populaţiilor cu risc, potrivit autorităţilor locale, relatează AFP.

„Studiul de intervenţie controlat cu vaccinul Abdala a fost aprobat de autoritatea de reglementare cubaneză (Cecmed) sâmbătă, 27 martie, iar astăzi (luni) am început vaccinarea”, a declarat pentru televiziunea cubaneză directorul pentru Ştiinţe şi Inovaţie al grupului farmaceutic de stat BioCubaFarma, Rolando Pérez.

În total, 124.000 de cubanezi cu vârste cuprinse între 19 şi 80 de ani, „cu risc crescut” de a fi infectaţi, participă la acest studiu cu Abdala, un vaccin candidat aflat în faza 3 a studiilor clinice desfăşurate în paralel în rândul a 48.000 de voluntari. Testele sunt efectuate în Santiago de Cuba, Guantanamo şi Bayamo, în estul ţării.

Autorităţile cubaneze au lansat, de asemenea, alte două studii de intervenţie săptămâna trecută cu vaccinul candidat Soberana 2, aflat tot în faza 3 a testelor clinice, ultima fază înainte de aprobarea finală.

Unul dintre ele implică 150.000 de angajaţi în domeniul sănătăţii, iar la celălalt 1,7 milioane de locuitori, inclusiv sportivi calificaţi pentru Jocurile Olimpice de la Tokyo.

Aceste două studii, efectuate pe voluntari şi fără placebo (toţi primesc direct vaccinul), vor continua până în luna mai. Obiectivul este de a demonstra eficienţa la scară largă a ambelor formule chiar înainte de a primi undă verde, a explicat Rolando Pérez, potrivit Agerpres.

În plus, BioCubaFarma va prezenta în aprilie autorităţii de reglementare a medicamentelor „cererea de studii clinice pentru vaccinurile candidate Soberana 1 şi Soberana 2 în rândul populaţiei pediatrice”, a mai spus el.

„O primă etapă” a acestor teste clinice se referă la copiii „cu vârste cuprinse între 12 şi 18 ani” şi următoarea la cei cu vârste între „5 şi 11 ani”.

Guvernul cubanez intenţionează să-şi lanseze campania de vaccinare în iunie, cu primul vaccin anti-coronavirus dezvoltat şi produs în America Latină.

Emisarul pentru coronavirus al OMS: Originea virusului este greu de găsit

Emisarul special pentru coronavirus al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), David Nabarro, a recunoscut marţi că originea virusului care a provocat pandemia de COVID-19 este greu de găsit, dar că se lucrează cu câteva ipoteze, transmite EFE.

”Găsirea originii virusului, când încerci să explici de unde provine o boală, este notoriu grea”, a declarat Nabarro la postul Radio 4 al BBC. ”Nu cunoaştem originea exactă a HIV (virusul SIDA), nu cunoaştem originea exactă a virusului care provoacă Ebola şi ne va lua mult timp până vom descoperi originea exactă a (virusului care provoacă) COVID-19”, a adăugat expertul OMS în ajunul publicării de către organizaţie a unui raport privind pandemia.

David Nabarro a adăugat că OMS lucrează cu mai multe ipoteze, dar că această muncă necesită timp.

Mult-aşteptatul raport al misiunii care a anchetat în China originea SARS-CoV-2 va fi dat publicităţii marţi, chiar dacă ”toate ipotezele continuă să fie pe masă”, a declarat luni directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus , potrivit Agerpres.

Potrivit mass media care au avut acces la un proiect al raportului, OMS va afirma că teoria cea mai probabilă a originii pandemiei este transmiterea SARS-CoV-2 de la lilieci la oameni prin intermediul unui alt animal, în timp ce ipoteza conform căreia virusul ar fi ”scăpat” dintr-un laborator este în viziunea OMS ”extrem de improbabilă”.

60 de milioane de doze de vaccin anti-COVID-19 Novavax, fabricate de GSK

Gigantul farmaceutic britanic GSK va fabrica 60 de milioane de doze de vaccin anti-COVID-19 dezvoltat de compania americană Novavax destinate Regatului Unit, potrivit unui comunicat publicat luni, relatează AFP.

„GSK va sprijini fabricarea până la 60 de milioane de doze de Novavax la uzina sa din Barnard Castle” din Marea Britanie, a anunţat grupul în urma unui „acord de principiu cu Novavax şi grupul de lucru al guvernului britanic cu privire la vaccinuri”.

Valoarea tranzacţiei dintre GSK, Novavax şi guvernul britanic nu a fost specificată.

„Ne-am asigurat că putem livra aceste cantităţi fără a afecta (producţia) celorlalte vaccinuri şi medicamente esenţiale şi fără a perturba alte colaborări ale GSK” legate de combaterea coronavirusului, a declarat Roger Connor, unul dintre responsabilii diviziei de vaccinuri.

„Am văzut cu toţii recent cât de importante sunt capacităţile de producţie pe teritoriul nostru pentru vaccinuri şi este un acord fantastic”, a declarat ministrul britanic al Sănătăţii, Matt Hancock, o aluzie la tensiunile dintre Marea Britanie şi Uniunea Europeană privind întârzierile în livrarea vaccinurilor de la AstraZeneca, un concurent al GSK.

„Dacă vaccinul Novavax îndeplineşte standardele ridicate de siguranţă şi eficacitate ale autorităţilor noastre de reglementare a medicamentelor, acordul (dezvăluit luni) va spori eforturile de vaccinare împotriva COVID-19 ale ţării în următoarele luni”, a adăugat el.

Compania americană de biotehnologie Novavax a confirmat la începutul lunii martie că vaccinul său este eficient în proporţie de 89% împotriva COVID-19, însă eficacitatea sa este semnificativ redusă în cazul variantei de coronavirus sud-africane.

Testarea rapidă antigenică pentru diagnosticarea noului coronavirus ar putea fi realizată și în farmacii

Farmaciile comunitare şi oficinele comunitare rurale pot desfăşura activităţi de testare rapidă antigenică pentru diagnosticarea infecţiei cu SARS-CoV-2, prevede un proiect de ordin publicat pe site-ul Ministerului Sănătăţii.

Conform proiectului, Direcţia de sănătate publică judeţeană sau a municipiului Bucureşti emite un acord temporar de testare rapidă antigenică pentru diagnosticarea infecţiei cu SARS-CoV-2, în format electronic.

Zona destinată activităţii de testare rapidă antigenică pentru diagnosticarea infecţiei cu SARS-CoV-2 este organizată pe o suprafaţă delimitată, destinată exclusiv acestui proces şi trebuie să îndeplinească următoarele condiţii cumulativ:

* este amplasată într-un perimetru ce poate fi aerisit corespunzător prin deschiderea unei ferestre sau prin utilizarea unui alt sistem de ventilaţie;

* este dotată cu mobilierul necesar – masă de lucru placată cu materiale lavabile uşor de curăţat şi dezinfectat, scaun, recipiente pentru colectarea deşeurilor biologice rezultate din activitatea de testare;

* are o suprafaţă de minim 4 mp utili, delimitată de spaţiul oficinei (poate exista posibilitatea separării prin instalarea unui/unor paravane opace).

Proiectul mai prevede că, în situaţia în care nu există posibilitatea îndeplinirii acestor condiţii, farmacia comunitară/oficina comunitară rurală, zona destinată activităţii de testare rapidă antigenică pentru diagnosticarea infecţiei cu SARS-CoV-2 poate fi organizată prin amplasarea unor corturi sau cabine de testare izolate.

„Personalul implicat în activitatea de testare va purta obligatoriu echipament de protecţie compus din: mască chirurgicală/FFP2/FFP3, vizieră/ochelari de protecţie, mănuşi de examinare de unică folosinţă, halat de unică folosinţă”, stipulează proiectul.

Potrivit acestuia, instruirea personalului implicat în activitatea de testare va fi organizată de către Direcţia de sănătate publică judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, în colaborare cu Colegiul Farmaciştilor din România.

„Farmaciile comunitare/oficinele comunitare rurale vor utiliza în vederea comercializării şi testării exclusiv teste antigenice rapide pentru diagnosticarea infecţiei cu SARS-CoV-2 aflate în gestiunea proprie şi care fac dovada calităţii, în conformitate cu prevederile legale în vigoare în ceea ce priveşte dispozitivele medicale. Farmaciile comunitare/oficinele comunitare rurale au obligaţia de a raporta zilnic către Direcţiile de sănătate publică judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, în format electronic, rezultatele tuturor testelor efectuate şi situaţia stocurilor de teste rapide antigenice”, mai prevede proiectul.

Textul OUG privind stabilirea unor măsuri în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, adoptat

Guvernul a adoptat în ședința de luni seara Ordonanța de Urgență privind stabilirea unor măsuri în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate în contextul evoluției situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, precum și pentru abrogarea unor prevederi din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 70/2020 privind reglementarea unor măsuri, începând cu data de 15 mai 2020, în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, pentru prelungirea unor termene, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, a Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, precum şi a altor acte normative, pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii și pentru modificarea Legii farmaciei nr.266/2008.

Vă prezentăm textul Ordonanței:

Ordonanța de Urgență privind stabilirea unor măsuri în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate în contextul evoluției situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, precum și pentru abrogarea unor prevederi din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 70/2020 privind reglementarea unor măsuri, începând cu data de 15 mai 2020, în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, pentru prelungirea unor termene, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, a Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, precum şi a altor acte normative, pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii și pentru modificarea Legii farmaciei nr.266/2008.

Luând în considerare faptul că în contextul situaţiei epidemiologice determinate de
răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2 au fost stabilite o serie de măsuri din domeniul sănătăţii
cu aplicabilitate până la data de 31 martie 2021, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 70/2020 privind reglementarea unor măsuri, începând cu data de 15 mai 2020, în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, pentru prelungirea unor termene, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, a Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, precum şi a altor acte normative, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 179/2020, cu modificările și completările ulterioare,
pentru asigurarea unui acces neîntrerupt și nediscriminatoriu al asiguraţilor la servicii
medicale, medicamente şi dispozitive medicale necesare pentru diagnosticarea, tratarea şi
monitorizarea bolilor, inclusiv a celor cu impact major asupra stării de sănătate, precum și pentru
justificarea cheltuielilor astfel încât să se realizeze un control al costurilor în unitățile sanitare,
ţinând cont de necesitatea justificării cheltuielilor în unităţile sanitare cu paturi care acordă
servicii medicale spitaliceşti în regim de spitalizare continuă pentru pacienţii diagnosticaţi cu
COVID-19, pentru care decontarea se face la nivelul cheltuielilor efectiv realizate, pentru a asigura
sustenabilitate în contextul epidemiologic actual, având în vedere necesitatea continuării acordării consultaţiilor medicale la distanţă, precum şi necesitatea decontării la nivelul realizat a serviciilor din cadrul programelor naţionale de sănătate curative şi, de asemenea, a investigaţiilor paraclinice efectuate în regim ambulatoriu, necesare monitorizării pacienţilor diagnosticaţi cu COVID-19 în timpul bolii și după boală, precum şi a pacienţilor diagnosticaţi cu boli oncologice, diabet, afecţiuni rare, boli cardiovasculare, boli cerebrovasculare, boli neurologice, în scopul limitării răspândirii infecţiei cu noul coronavirus SARS-CoV-2 în rândul populaţiei, determinat de evoluția situaţiei epidemiologice la nivel național, pentru acordarea şi decontarea serviciilor medicale, medicamentelor şi dispozitivelor medicale, inclusiv a activităţilor cuprinse în cadrul programelor naţionale de sănătate și pentru asigurarea unui control al costurilor în unităţile sanitare aflate în relație contractuală cu casele de asigurări de sănătate județene, respectiv a municipiului Bucureşti precum și Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti, se impune stabilirea în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate a unor măsuri prin  care să se asigure tranziția spre o situație similară celei anterioare contextului pandemic. Astfel, se va asigura continuitate în acordarea şi decontarea serviciilor medicale,
medicamentelor şi dispozitivelor medicale, inclusiv a activităţilor cuprinse în cadrul programelor
naţionale de sănătate derulate în prezent, urmărind realizarea echilibrului financiar și preîntâmpinându-se apariţia unor disfuncţionalităţi majore în asigurarea accesului bolnavilor la
serviciile medicale preventive şi curative. având în vedere apariția noilor tulpini ale coronavirusului SARS-CoV-2 cu o contagiozitate și transmisibilitate mare și creșterea numărului de cazuri pozitive COVID-19 severe care necesită spitalizare și locuri la terapie intensive, în considerarea faptului că statul are obligația respectării Constituției, în calitatea sa de garant al dreptului la ocrotirea sănătății și ținând cont de faptul că trebuie să asigure măsuri pentru ocrotirea sănătății publice ținând cont de Recomandarea Comisiei Europene C(2020) 8037 final din 18.11.2020 privind
utilizarea testelor antigenice rapide pentru diagnosticarea infecției cu SARS-CoV-2 către statele
membre de utilizare a testelor antigenice rapide pentru diagnosticarea infecției cu coronavirusul
SARS-CoV-2 pentru a consolida capacitatea generală de testare a statelor, testarea fiind un pilon
esențial în controlul și atenuarea actualei pandemii de COVID-19, luând în considerare nevoia de asigurare a testarii cu teste antigenice rapide pentru diagnosticarea infecției cu coronavirusul SARS-CoV-2 de către personal specializat în strictă conformitate cu instrucțiunile producătorului și sub rezerva controlului calității, ținând cont de faptul că în prezent, potrivit prevederilor Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se prevede faptul că asiguraţii, care optează să beneficieze de unele servicii medicale acordate de furnizorii privaţi, care încheie contracte cu casele de asigurări de sănătate județene, respectiv a municipiului Bucureşti precum și Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti în regim de spitalizare continuă, ambulatoriu clinic de specialitate şi ambulatoriu paraclinic, pot plăti o contribuţie personală pentru a acoperi diferenţa dintre tarifele serviciilor medicale acordate de furnizorii privaţi şi tarifele suportate din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.

Intrucât serviciile medicale pentru care asiguraţii plătesc contribuţie personală, modalitatea şi
condiţiile acordării acestora, precum şi procedura de stabilire a nivelului contribuţiei personale
urmează a fi aprobate prin contractul-cadru, aprobat prin hotărâre a Guvernului,
având în vedere faptul că în anul 2020, determinat de situația epidemiologică existentă la
nivel național și pentru a asigura continuitate în acordarea asistenței medicale pe întreg teritoriul
României, prevederile Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2018 – 2019 au fost prelungite succesiv prin acte normative până la data de 31 martie2021, iar acestea nu cuprind reglementări cu privire la serviciile medicale pentru care asiguraţii plătesc o contribuţie personală la furnizorii privaţi care încheie contracte cu casele de asigurări de sănătate județene, respectiv a municipiului Bucureşti precum și Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti, pentru spitalizare continuă, ambulatoriu clinic de specialitate şi ambulatoriu paraclinic,
ținând cont de faptul că în prezent se află în curs de elaborare Contractul-cadru care
reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2021 – 2022, care urmează să fie supus Guvernului spre aprobare, potrivit legii,se impune stabilirea unui termen fezabil și oportun de aplicare a prevederilor cu privire la contribuţia personală, care poate fi plătită de asigurați, pentru unele servicii medicale, în condițiile în care aceștia optează ca serviciile să fie acordate de furnizori privați, aflați în relație contractuală cu casele de asigurări de sănătate județene, respectiv a municipiului Bucureşti precum și Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti.

luând în considerare rolul și responsabilitatea consiliului de administraţie al Casei Naţionale
de Asigurări de Sănătate şi al consiliilor de administraţie ale caselor de asigurări, în calitate de
organe de conducere în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, ţinând cont de starea de fapt obiectivă determinată de atribuţiile suplimentare care i-au revenit Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate în perioada stării de alertă, în calitate de principală instituţie finanţatoare a sistemului de asigurări sociale de sănătate, în ceea ce priveşte gestionarea, implementarea şi controlul ducerii la îndeplinire a prevederilor Legii nr. 136/2020 privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătăţii publice în situaţii de risc epidemiologic şi biologic, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2020 pentru aprobarea unor măsuri de sprijin decontate din fonduri europene, ca urmare a răspândirii coronavirusului COVID-19, pe perioada stării de urgenţă, aprobată cu modificări şi
completări prin Legea nr. 82/2020, cu modificările și completările ulterioare, precum şi a
prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2021 privind unele măsuri pentru recrutarea şi plata personalului implicat în procesul de vaccinare împotriva COVID-19 şi stabilirea unor măsuri în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare, întrucât principalul rol al consiliului de administraţie, ca organ de conducere al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, este de a elabora şi a realiza strategia în domeniul asigurărilor sociale de sănătate, iar în actualul context epidemiologic Casa Națională de Asigurări de Sănătate are şi obligaţia de a aduce la îndeplinire măsurile specifice prevăzute în Strategia de vaccinare împotriva COVID-19 în România, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1.031/2020, cu modificările şi completările ulterioare, pentru continuarea activităţilor specifice sistemului de asigurări sociale de sănătate, precum și pentru asigurarea managementului la nivel decizional, se impune intervenţia legislativă de urgenţă prin care să se asigure eficientizarea actului managerial, raportat la activitatea sistemului de asigurări sociale de sănătate, luând în considerare faptul că spitalele din subordinea ministerelor și instituții cu rețea sanitară proprii întâmpină dificultăți în asigurarea sumelor necesare cofinanțării pentru implementarea proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile și ținând cont de faptul că acest demers are ca rezultat un impact negativ,
în situația în care aceste măsuri nu sunt implementate s-ar aduce atingere procesului
decizional la nivelul organului colectiv de conducere al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate
care are ca scop realizarea în condiţii de eficienţă, eficacitate şi economicitate a obiectivelor
sistemului de asigurări sociale de sănătate, în concordanţă cu misiunea şi cu scopul instituției.
având în vedere că toate aceste aspecte vizează interesul public şi pot constitui o
vulnerabilitate a modului de acţiune a structurilor implicate, constituind situaţii de urgenţă,
extraordinare, ce nu pot fi amânate fără riscul unor blocaje ori disfuncţionalităţi instituţionale,
luând în considerare că este necesară adoptarea în regim de urgenţă a unui act normativ de
nivel primar care să asigure temeiul juridic pentru punerea în practică a măsurilor propuse.
în considerarea faptului că statul este garant al dreptului la ocrotirea sănătăţii publice şi
trebuie să ia măsuri pentru asigurarea acestui drept, întrucât măsurile care se impun a fi luate nu suportă amânare, consecinţele negative ale lipsei intervenţiei legislative în regim de urgenţă constând în îngreunarea activităţii instituţiilor care au ca principal obiectiv protejarea asiguraţilor faţă de costurile serviciilor medicale în caz de boală sau accident, luând în considerare că prin neadoptarea măsurilor propuse prin prezenta ordonanță de urgență se poate ajunge la afectarea în mod grav a sănătății asiguraților, în perioada imediat următoare, prin neasigurarea necesarului de servicii medicale, medicamente și a accesului la dispozitivele medicale adecvate,
ținând cont de faptul că neluarea acestor măsuri urgente, cu caracter excepţional, ar aduce
grave prejudicii cu efecte pe termen lung asupra sănătății populaţiei, întrucât aceste elemente vizează un interes public şi constituie o situaţie extraordinară, a cărei reglementare nu poate fi amânată şi impune adoptarea de măsuri imediate pe calea ordonanţei de urgenţă, pentru reglementarea măsurilor necesare pentru garantarea siguranţei personale a unor categorii de persoane afectate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2.

În temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată, Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

ART. 1 – Serviciile medicale şi medicamentele pentru tratarea cazurilor COVID-19 şi a
complicaţiilor acestora se acordă tuturor persoanelor aflate pe teritoriul României şi se suportă din
bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, denumit în continuare Fond.
ART. 2 – Prin derogare de la prevederile art. 337 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în
domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, consultaţiile medicale la
distanţă acordate în asistenţa medicală primară şi ambulatoriul de specialitate pentru specialităţile
clinice, inclusiv pentru specialitatea medicină fizică şi de reabilitare, se acordă şi se validează fără a
fi necesară utilizarea cardului naţional de asigurări sociale de sănătate sau a documentelor
înlocuitoare ale acestuia, prevăzute la art. 223 alin.(1) și (11) din Legea nr. 95/2006, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare.
ART. 3 – Casele de asigurări de sănătate județene, respectiv a municipiului Bucureşti precum și Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti contractează întreaga sumă alocată de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate cu destinaţia servicii medicale spitaliceşti.
ART. 4 – (1) Pentru unităţile sanitare cu paturi care furnizează servicii medicale spitaliceşti, în regim de spitalizare continuă, aflate în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate județene,respectiv a municipiului Bucureşti precum și Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti, decontarea lunară se face fără a mai fi necesară o regularizare trimestrială, după cum urmează:
a) la nivelul valorii aferente indicatorilor realizaţi în limita valorii de contract, dacă se acoperă
contravaloarea cheltuielilor efectiv realizate;
b) la nivelul cheltuielilor efectiv realizate în limita valorii de contract, în situaţia în care valoarea
aferentă indicatorilor realizaţi este mai mică sau egală cu nivelul cheltuielilor efectiv realizate;
c) la nivelul indicatorilor realizaţi, fără a depăşi suma ce poate fi contractată în funcţie de capacitatea maximă de funcţionare lunară a fiecărui spital;
d) la nivelul cheltuielilor efectiv realizate, în situaţia în care acestea depăşesc nivelul contractat,
justificat de situaţia epidemiologică generată de coronavirusul SARS-CoV-2, pentru unităţile sanitare cu paturi care acordă servicii medicale spitaliceşti în regim de spitalizare continuă pacienţilor diagnosticaţi cu COVID-19.
(2) Pentru unităţile sanitare cu paturi care acordă servicii medicale spitaliceşti în regim de spitalizare continuă pacienţilor diagnosticaţi cu COVID-19 și pentru care decontarea se face potrivit alin. (1) lit.
d), valoarea totală a creditelor de angajament în baza cărora se încheie în trimestrul II al anului 2021 acte adiţionale de suplimentare pentru acoperirea cheltuielilor efectiv realizate care depăşesc nivelul contractat nu poate fi mai mare decât valoarea totală a cheltuielilor efectiv realizate pentru care au fost încheiate acte adiţionale în trimestrul I al anului 2021.
(3) Pentru unitățile sanitare cu paturi care au început să acorde servicii medicale spitalicești în regim de spitalizare continuă pacienților diagnosticați cu COVID -19, în cursul unui trimestru și care nu au încheiat în fiecare lună a respectivului trimestru acte adiționale de suplimentare a valorii de contract,  în trimestrul următor decontarea se face la nivelul cheltuielilor efectiv realizate, în situația în care acestea depășesc nivelul contractat, pe baza de documente justificative, prin încheiere de acte adiționale de suplimentare a sumelor contractate.

(4) Începând cu semestrul II al anului 2021, pentru unităţile sanitare cu paturi aflate în relaţie
contractuală cu casele de asigurări de sănătate județene, respectiv a municipiului Bucureşti precum și Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii
Judecătoreşti, care acordă servicii medicale spitaliceşti în regim de spitalizare continuă pacienţilor
diagnosticaţi cu COVID-19, decontarea lunară se face fără a mai fi necesară o regularizare
trimestrială, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor alin. (1) lit. a) – c).
(5) Pentru situațiile prevăzute la alin. (3), precum și în cazul creșterii numărului de cazuri COVID –
19 , care necesită internarea în unitățile sanitare care tratează pacienți diagnosticați cu COVID – 19,
Casa Națională de Asigurări de Sănătate, în baza solicitărilor fundamentate ale caselor de asigurări
de sănătate, justificate de evoluția situației epidemiologice de la nivel local și/sau național, după caz, poate suplimenta creditele de angajament alocate inițial, cu aplicarea corespunzatoare a prevederilor
alin. (1) lit. d).”
ART. 5 – Începând cu trimestrul II al anului 2021, serviciile medicale spitaliceşti acordate în regim
de spitalizare de zi efectuate de unităţile sanitare cu paturi se decontează în condițiile stabilite prin
Contractul-cadru, aprobat prin hotărâre a Guvernului și prin normele metodologice de aplicare a
acestuia, potrivit prevederilor art. 229 alin. (2) și (4) din Legea nr. 95/2006, republicată, cu
modificările și completările ulterioare.
ART. 6 – (1) În trimestrul II al anului 2021, pentru unităţile sanitare care derulează programe
naţionale de sănătate curative decontarea serviciilor se efectuează la nivelul realizat, prin acte
adiţionale de suplimentare a sumelor contractate, după încheierea lunii în care serviciile au fost
acordate, dacă a fost depăşit nivelul contractat.
(2) În situația prevăzută la alin. (1), valoarea totală a creditelor de angajament în baza cărora se
încheie în trimestrul II al anului 2021 acte adiţionale de suplimentare pentru acoperirea serviciilor
acordate peste valoarea de contract nu poate fi mai mare decât valoarea totală a cheltuielilor efectiv
realizate pentru care au fost încheiate acte adiționale în trimestrul I al anului 2021.
(3) Pentru unitățile sanitare care derulează programe naționale de sănătate curative care nu au
încheiat în fiecare lună a trimestrului I al anului 2021 acte adiționale de suplimentare a valorii de
contract, decontarea în trimestrul II al anului 2021 se efectuează la nivelul realizat dacă se depășește valoarea de contract, prin încheierea de acte adiționale de suplimentare a sumei contractate în luna următoare celei în care au fost acordate serviciile.
(4) Acte adiționale de suplimentare a valorii de contract pentru situațiile prevăzute la alin. (2) și (3), pentru acoperirea serviciilor acordate în trimestrul II al anului 2021, peste valoarea de contract, se vor încheia în limita sumelor alocate cu această destinație în bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate.
(5) Începând cu semestrul II al anului 2021, pentru unităţile sanitare care derulează programe
naţionale de sănătate curative, decontarea lunară se face în limita valorii de contract.
(6) Decontarea serviciilor de dializă și regularizarea trimestrială a acestora, precum și a serviciilor de radioterapie, începând cu semestrul II al anului 2021, se efectuează la nivelul realizat, prin încheierea de acte adiţionale de suplimentare a valorii de contract, în limita sumelor alocate cu această destinație în bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate.
ART. 7 – (1) În trimestrul II al anului 2021, serviciile medicale acordate în unităţile sanitare din
asistenţa medicală primară şi ambulatoriul de specialitate clinic se decontează la nivelul activităţii
efectiv realizate, dar nu mai mult de 6 consultaţii/oră/medic.
(2) Începând cu semestrul II al anului 2021, serviciile medicale acordate în unităţile sanitare din
asistenţa medicală primară şi ambulatoriul de specialitate clinic se decontează în condițiile stabilite
prin Contractul-cadru, aprobat prin hotărâre a Guvernului și prin normele metodologice de aplicare a acestuia, potrivit prevederilor art. 229 alin. (2) și (4) din Legea nr. 95/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

ART. 8 – (1) În trimestrul II al anului 2021, consultaţiile medicale acordate în asistenţa medicală
primară şi ambulatoriul de specialitate clinic, inclusiv pentru unele servicii conexe necesare actului
medical, prevăzute în pachetele de servicii medicale, pot fi acordate şi la distanţă, utilizând orice
mijloace de comunicare.
(2) Începând cu semestrul II al anului 2021, consultaţiile medicale acordate în asistenţa
medicală primară şi ambulatoriul de specialitate clinic, inclusiv pentru unele servicii conexe necesare actului medical, prevăzute în pachetele de servicii medicale, pot fi acordate şi la distanţă, utilizând orice mijloace de comunicare, în condițiile stabilite prin Contractul-cadru, aprobat prin hotărâre a Guvernului și prin normele metodologice de aplicare a acestuia, potrivit prevederilor art. 229 alin.
(2) și (4) din Legea nr. 95/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
ART. 9 – În trimestrul II al anului 2021, pentru pacienţii cronici, medicii de familie pot prescrie
inclusiv medicamentele restricţionate din Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale
corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum şi denumirile
comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor
naţionale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 10 – Începând cu trimestrul II al anului 2021, serviciile acordate de unităţile specializate, care
furnizează consultaţii de urgenţă la domiciliu şi transport sanitar neasistat, aflate în relaţie
contractuală cu casele de asigurări de sănătate județene, respectiv a municipiului Bucureşti precum și Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii
Judecătoreşti, se decontează în condițiile stabilite prin Contractul-cadru, aprobat prin hotărâre a
Guvernului și prin normele metodologice de aplicare a acestuia, potrivit prevederilor art. 229 alin.
(2) și (4) din Legea nr. 95/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
ART. 11 – Pentru investigaţiile paraclinice efectuate în regim ambulatoriu, potrivit ghidurilor de
practică medicală, aprobate prin ordin al ministrului sănătății, necesare monitorizării pacienţilor
diagnosticaţi cu COVID-19, după externarea din spital sau după încetarea perioadei de izolare și
pentru care furnizorii de servicii medicale paraclinice au evidenţe distincte, precum şi a pacienţilor
diagnosticaţi cu boli oncologice, diabet, afecţiuni rare, boli cardiovasculare, boli cerebrovasculare,
boli neurologice, sumele contractate cu casele de asigurări de sănătate județene, respectiv a
municipiului Bucureşti precum și Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice,
Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti se pot suplimenta după încheierea lunii în care au
fost acordate investigaţiile paraclinice, prin acte adiţionale.
ART. 12 – Începând cu trimestrul II al anului 2021, serviciile de îngrijiri medicale la domiciliu şi
serviciile de îngrijiri paliative la domiciliu acordate de furnizorii aflaţi în relaţie contractuală cu
casele de asigurări de sănătate județene, respectiv a municipiului Bucureşti precum și Casa
Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti se decontează în condițiile stabilite prin Contractul-cadru, aprobat prin hotărâre a Guvernului și prin normele metodologice de aplicare a acestuia, potrivit prevederilor la art. 229 alin. (2) și (4) din Legea nr. 95/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
ART. 13 – (1) În trimestrul II al anului 2021, pentru sanatoriile/secţiile sanatoriale din spitale care
desfăşoară activitate, contractele cu casele de asigurări de sănătate județene, respectiv a municipiului Bucureşti precum și Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti se încheie pentru activitatea desfăşurată conform reglementărilor legale în vigoare, iar decontarea lunară se face la nivelul indicatorilor realizaţi în limita valorii de contract, dacă se acoperă cheltuielile efectiv realizate sau, după caz, la nivelul cheltuielilor efectiv realizate în limita valorii de contract, în situaţia în care valoarea aferentă indicatorilor realizaţi este mai mică sau egală cu nivelul cheltuielilor efectiv realizate, fără a mai fi necesară o regularizare trimestrială.

(2) Începând cu semestrul II al anului 2021, pentru sanatoriile/secţiile sanatoriale din spitale
care desfăşoară activitate, încheierea contractelor prevăzute la alin.(1), precum și decontarea lunară
se realizează potrivit prevederilor Contractului-cadru, aprobat prin hotărâre a Guvernului și prin
normele metodologice de aplicare a acestuia, potrivit prevederilor la art. 229 alin. (2) și (4) din Legea nr. 95/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
ART. 14 – Prevederile art. 1 –13 din prezenta ordonanță de urgență intră în vigoare la data de 1
aprilie 2021, cu excepția prevederilor de la art. 4 alin. (3) și (5), care intră în vigoare la data
publicării prezentei ordonanțe de urgență în Monitorul Oficial al României, Partea I și sunt aplicabile până la finalul lunii în care încetează starea de alertă, declarată potrivit legii.
ART. 15 – Începând cu data de 1 aprilie 2021, se abrogă prevederile art. 25^1 alin. (3) și (4) și art.
25^2 alin. (2^2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 70/2020 privind reglementarea unor
măsuri, începând cu data de 15 mai 2020, în contextul situaţiei epidemiologice determinate de
răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, pentru prelungirea unor termene, pentru modificarea şi
completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, a Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, precum
şi a altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 394 din 14 mai
2020, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 179/2020, cu modificările și completările
ulterioare.
ART. 16 – Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 652 din 28 august 2015, cu modificările şi completările
ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:
1. La articolul 193, după alineatul (21) se introduc două noi alineate, alin. (22) și (23), cu următorul cuprins:
” (22) Spitalele publice din rețeaua Ministerului Afacerilor Interne, beneficiare ale unor proiecte
finanțate din fonduri externe rambursabile/nerambursabile, pot primi sume de la bugetul de stat, prin transferuri din bugetul Ministerului Afacerilor Interne, pentru finanțarea proiectelor potrivit
contractelor de finanțare sau acordurilor de parteneriat.

(23) Fondurile necesare pentru cofinanțarea proiectelor aflate în implementare sau a proiectelor
noi finanțate din fonduri externe nerambursabile postaderare se asigură din bugetul ordonatorului
principal de credite, în cursul întregului an, prin virări de credite de angajament și credite bugetare
între titlurile, articolele și alineatele de cheltuieli din cadrul aceluiași capitol sau de la alte capitole,
cu încadrare în bugetul aprobat”.
2. La articolul 230, alineatul (25) se modifică și va avea următorul cuprins:
”(2^5) Prevederile alin. (2^1) – (2^3) se aplică începând cu data de 1 iulie 2021.
3. La articolul 286, alineatul (1), partea introductivă și litera a) se modifică și vor avea
următorul cuprins:
”(1) Consiliul de administraţie al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate se constituie din 9
membri, cu un mandat pe 4 ani, după cum urmează:
a) 6 reprezentanţi ai statului, dintre care 2 sunt numiți de Preşedintele României, iar 4 sunt numiţi de primul-ministru, la propunerea ministrului sănătăţii;”
4. La articolul 288, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
”(1) Consiliul de administraţie funcţionează în mod legal în prezenţa a cel puţin 6 membri.”

5. La articolul 337, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alin. (4), cu următorul
cuprins:
”(4) Prevederile privind acordarea serviciilor medicale prin utilizarea cardului naţional de asigurări
sociale de sănătate de către furnizorii de servicii medicale nu sunt aplicabile serviciilor medicale de
consultaţii şi diagnostic furnizate la distanţă, acordate potrivit dispozițiilor art. 237 alin. (4).”
6. La articolul 3466, după alineatul (7) se introduce un nou alineat, alin. (71), cu următorul cuprins:
”(71) Condiţiile tehnice de securitate şi condiţiile de acces la datele aferente DES al pacientului din
cadrul Casei Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii
Judecătoreşti se stabilesc prin ordin al ministrului sănătății şi al conducătorilor ministerelor şi
instituţiilor din sistemul naţional de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, respectiv
Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiţiei, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi Serviciul de
Protecţie şi Pază, cu avizul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.”
7. La articolul 386, alineatul (6) se modifică și va avea următorul cuprins:
”(6) Proiectul de hotărâre a Guvernului prevăzut la alin. (5) se elaborează cu consultarea
Colegiului Medicilor din România, Colegiului Medicilor Stomatologi din România şi Colegiului
Farmaciştilor din România, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a legii bugetului de
stat pe anul 2022.”
8. La articolul 568, alineatul (1), după litera j), se introduce o nouă literă, lit.k), cu
următorul cuprins:
”k) măsurarea unor parametri biologici, efectuarea de teste în scop de diagnostic și administrarea
de vaccinuri, în condițiile stabilite prin ordin al ministrului sănătății;”
ART. 17 – La articolul 2, alineatul (1) din Legea farmaciei nr.266/2008, republicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 85 din 2 februarie 2015, cu modificările şi
completările ulterioare, litera g) se modifică și va avea următorul cuprins:
”g) măsurarea unor parametri biologici, efectuarea de teste în scop de diagnostic și administrarea de vaccinuri, in conditiile stabilite prin ordin al ministrului sănătății.”
ART. 18 – (1) Până la constituirea consiliului de administrație al Casei Naționale de Asigurări de
Sănătate în condițiile prevăzute la art.286 alin.(1) lit.a) din Legea nr.95/2006 republicată, cu
modificările și completările ulterioare, își va desfășura activitatea consiliul de administrație al Casei
Naționale de Asigurări de Sănătate aflat în exercițiu la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe
de urgență.
(2) Mandatele membrilor consiliului de administrație al Casei Naționale de Asigurări de
Sănătate aflate în curs de derulare la data intrării în vigoare a prevederilor prezentei ordonanțe de
urgență rămân valabile până la expirarea acestora.
Art.19 (1) Pe durata stării de alerta declarată potrivit Legii nr.55/2020 privind unele măsuri pentru
prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, cu modificările și completările
ulterioare, medicii prevăzuți la art.386 alin.(1) și (11) din Legea nr.95/2006 privind reforma în
domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările și completările ulterioare pot acorda asistență
medicală în afara specialității, persoanelor diagnosticate cu COVID-19 în baza și în limitele
protocoalelor de practică medicală, aprobate prin ordin al ministrului sănătății, potrivit art.16 alin.(1) lit.g) din Legea nr.95/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care se publică în  Monitorul Oficial al României, Partea I în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.
(2) Medicii prevăzuți la alin.(1) nu sunt răspunzători pentru daunele și prejudiciile produse în
exercitarea profesiunii desfășurate în condițiile alin.(1).

Prefectul Capitalei: Nu se va renunța la măsurile luate, pentru că ele sunt menite să ne protejeze

Prefectul Municipiului București, Alin Stoica, a declarat că aproape toți locuitorii Capitalei respectă regulile, înțeleg importanța lor, nefiind vorba de restricții, ci de limitări ale confortului, pentru a proteja sănătatea oamenilor.

Prefectul Capitalei a spus că nu se va renunța la măsurile luate împotriva răspândirii coronavirusului, „pentru că ele sunt menite să ne protejeze”, iar protestele de luni seară reprezintă acțiunea a 2.000 de oameni care nu înțeleg importanța acestor măsuri.

În același timp, prefectul Capitalei le-a mulțumit bucureștenilor care respectă ordinea și măsurile, fiind peste 2 milioane de oameni, afirmând că protestul de luni seara, din București, a fost ținut sub control de forțele de ordine, care au acționat cu profesionalism și calm.

De asemenea, prefectul a transmis că persoanele care au instigat la violenţă la protestele de luni seara împotriva noilor măsuri luate de autorităţi pentru prevenirea răspândirii SARS-CoV-2 trebuie să plătească.

„Cei care au instigat la violenţă trebuie să plătească. Cei care instigă la nerespectarea măsurilor punând în pericol sănătatea românilor, cei care instigă la violenţă împotriva organelor de ordine ale statului, cei cărora le pasă mai mult de promovarea propriei imagini decât de interesul general al românilor şi al statului nu sunt patrioţi. Sunt patrioţi cei care au protejat statul de drept, cei care au refuzat să răspundă la provocări pentru a nu pune în pericol oamenii care manifestau paşnic. Îi felicit pe jandarmi atât pentru calmul de care au dat dovadă şi care a dus la protejarea cetăţenilor paşnici, dar şi pentru fermitatea şi profesionalismul cu care au oprit violenţele din această noapte”, a scris prefectul Capitalei, marţi, pe Facebook.

El le-a mulţumit tuturor celor care respectă măsurile luate autorităţi şi care înţeleg că disconfortul creat de acestea reprezintă „un preţ mic” pentru sănătatea şi viaţa celor dragi.