CE nu va reînnoi contractele pentru vaccinurile anti-COVID AstaZeneca și J&J, după expirare

Comisia Europeană (CE) a decis să nu reînnoiască contractele pentru vaccinurile anti-COVID-19 produse de AstraZeneca și Johnson & Johnson (J&J) în 2022, când expiră contractele.

”Comisia Europeană, în acord cu liderii mai multor țări (UE), a decis să nu reînnoiască, la expirare, contractele cu companiile care produc vaccinuri (vector viral) care sunt valabile pentru anul în curs”, informează cotidianul italian La Stampa citând o sursă din Ministerul Sănătății din Italia, potrivit Reuters.

Potrivit sursei citate, Bruxelles-ul ar prefera să se concentreze asupra vaccinurilor anti-COVID-19 care folosesc tehnologia ARN messenger (ARNm), cum ar fi Pfizer și Moderna.

Comisia Europeană solicită clarificări de la J&J cu privire la anunțul „complet neașteptat” al companiei privind întârzierile în livrările de vaccin anti-COVID-19 către UE, potrivit unei declarații făcute marți de un oficial al UE pentru Reuters.

Ministrul Sănătății: Bucureştiul nu se carantinează de Paște

Bucureştiul nu se carantinează de Paște, afirmă ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu, iar publicarea noilor criterii de carantinare a localităților ”vine să clarifice/actualizeze criteriile care pot duce către o recomandare de carantinare a unei localități”.

„Bucureştiul NU se carantinează de Paşte. S-au publicat noile criterii de carantinare a localităţilor. Nu trăim într-o nouă realitate, doar s-au clarificat/actualizat criteriile care pot duce către o recomandare de carantinare a unei localităţi. Nivelul de testare Covid19 devine unul dintre factorii principali, alături de rata de incidenţă şi gradul de ocupare a paturilor din spitale şi secţiile ATI. Se defineşte de asemenea carantinarea zonală. Ca şi până acum, decizia de carantinare se ia pe baza mai multor factori, şi nu automat”, explică ministrul Voiculescu, într-un mesaj postat pe pagina sa de socializare.

Totodată, ministrul subliniază că aceste noi criterii nu duc la carantinarea Municipiului Bucureşti de Paşte.

„Şi nu, noile criterii nu duc la carantinarea Capitalei de Paşte la fel cum nu duceau nici cele vechi. Niciuna dintre deciziile deja anunţate ale Guvernului nu se schimbă”, a mai scris Vlad Voiculescu.

Marţi, în Monitorul Oficial a fost publicat un ordin pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului sănătăţii nr. 1.309/2020 privind modalitatea de aplicare a măsurilor de prevenire şi limitare a îmbolnăvirilor cu SARS-CoV-2.

Astfel, carantina zonală poate fi instituită pentru municipiile/zonele metropolitane cu peste 100.000 de locuitori care întrunesc minimum 60 de puncte. Aceste puncte se acordă în funcţie de o serie de indicatori precum: numărul de teste efectuate în ultimele 7 zile, rata de pozitivitate în ultimele 14 zile, rata de incidenţă cumulată în 14 zile, trendul incidenţei cumulate pentru ultimele 14 zile, numărul de cazuri din focare/nr. total cazuri din UAT, grad de ocupare a paturilor ATI în judeţ, grad de ocupare a paturilor destinate pacienţilor cu COVID-19 în judeţ.

Şi vicepremierul Dan Barna a apreciat că ordinul Ministerului Sănătăţii, publicat marţi în Monitorul Oficial, care stabileşte criteriile utilizate în evaluarea riscului epidemiologic de îmbolnăvire cu virusul SARS-CoV-2 în vederea instituirii carantinei zonale, este unul necesar, în condiţiile în care reglementarea anterioară conţinea „indicatori foarte vagi”.

Germania: Persoanele sub 60 ani, vaccinate cu prima doză anti-COVID AstraZeneca, vor primi alt ser la rapel

Persoanele cu vârsta sub 60 de ani imunizate în Germania împotriva COVID-19 cu o primă doză de la AstraZeneca vor primi la rapel un alt vaccin, au decis, marţi seară, ministerele regionale ale Sănătăţii şi cel federal, relatează AFP.

Germania a decis pe 30 martie să restricţioneze utilizarea vaccinului AstraZeneca pentru persoanele cu vârsta sub 60 de ani, din cauza cazurilor rare de tromboză raportate în Europa.

Persoanele din această grupă de vârstă care au primit o primă doză de vaccin de la AstraZeneca înainte de această dată vor beneficia la rapel de serurile BioNTech/Pfizer sau Moderna, disponibile în Germania, au decis oficialii din domeniul sănătăţii la sfârşitul unei reuniuni, potrivit agenţiei de ştiri DPA.

„Soluţia găsită oferă o bună protecţie”, a declarat pentru DPA preşedintele Conferinţei miniştrilor Sănătăţii şi responsabil pentru Bavaria, Klaus Holetschek.

Miniştrii au urmat astfel recomandarea emisă săptămâna trecută de Comisia pentru vaccinuri (STIKO).

Germania a decis, la fel ca multe alte ţări, să rezerve utilizarea vaccinului AstraZeneca pentru persoanele mai în vârstă, deoarece s-au observat cazuri extrem de rare de tromboze la subiecţii mai tineri.

Până la data de 2 aprilie, au fost raportate 42 de cazuri de tromboză venoasă cerebrală după vaccinarea cu AstraZeneca. În 35 de cazuri, a fost vorba despre femei cu vârste între 20 şi 63 de ani, iar 8 persoane au murit.

Potrivit Ministerului Sănătăţii din Germania, circa 2,2 milioane de persoane cu vârsta sub 60 de ani au primit o prima doză de la AstraZeneca în ultimele săptămâni.

Vaccinul Johnson & Johnson a ajuns în România

Primele 60.000 de doze de vaccin Johnson & Johnson au intrat în România în această dimineață, în jurul orelor 6.40, prin Punctul de Trecere al Frontierei Nădlac II, informează CNCAV.

Vaccinul se administrează în doză unică.

Până în prezent, în Uniunea Europeană au fost autorizate patru vaccinuri împotriva COVID-19: Comirnaty (Pfizer), Moderna, Vaxzevria (AstraZeneca) și Janssen (Johnson & Johnson).

 

 

Prefectul Capitalei: Noul ordin privind criteriile de carantinare nu schimbă situația pentru București

Prefectul Capitalei, Alin Stoica, a declarat miercuri că noul ordinul ce stabileşte criteriile în evaluarea riscului epidemiologic de îmbolnăvire cu virusul SARS-CoV-2 în vederea instituirii carantinei zonale nu schimbă situaţia pentru Bucureşti.

”Ordinul respectiv nu schimbă situaţia. Avem aprobate măsuri pe care le vom aplica în continuare, conform ultimei hotărâri. Dacă DSP/ INSP vor face alte propuneri, le vom discuta”, a declarat Alin Stoica într-o declarație de presă.

Prefectul a mai subliniat că în acest moment măsurile existente în vederea limitării răspândirii noului coronavirus își fac efectul.

”Însă acum trendul ratei de infectare este în scădere, aşadar măsurile aplicate funcţionează”, a spus Alin Stoica, citat de Agerpres.

Ordinul pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului sănătăţii nr. 1.309/2020 privind modalitatea de aplicare a măsurilor de prevenire şi limitare a îmbolnăvirilor cu SARS-CoV-2 a fost publicat marţi în Monitorul Oficial.

 

Moldovan, despre noile criterii de carantinare: Ordinul nu e ”mai dur”, ci ”mai obiectiv”

Secretarul de stat în Ministerul Sănătății, Andreea Moldovan, a declarat că ordinul care prevede noile criterii de carantinare nu este ”mai dur”, ci ”mai obiectiv”. Și asta deoarece are indicatori cuantificabili. Ea a mai precizat că o carantinare zonală nu se face numai pe un singur criteriu, ci se au în vedere mai multe  date.

”E foarte important să știm un aspect macro, pentru că degeaba închidem doar o localitate mică – dacă va fi să se închidă, nu zic că e cazul acum – e important să știm ce e de făcut. (…) Carantina, mai ales zonală, nu se decide pe un singur criteriu, ci iau în calcul și alte date”, a declarat Andreea Moldovan, luni seară, pentru un post de televiziune.

În ceea ce privește carantinarea Capitalei, pe baza noii grile de carantinare, secretarul de stat a evitat să dea un răspuns concret, spunând că și pe vechea grilă Bucureștiul se încadra pentru carantinare.

”Dacă luăm în calcul vechea grilă de analiză, și pe acea grilă Bucureștiul e de carantinat”, a precizat Moldovan.

Ea a mai spus că decizia de carantinare este o decizie complexă .

”Aceste criterii sunt obiective. Exact cum am spus, decizia de carantină e o decizie complexă, care ține de mult mai mulți factori. Acești indicatori sunt adjuvanți, ca să ne arate din punct de vedere epidemiologic unde este situația actuală. Dar decizia este mult mai amplă decât cea bazată strict pe acești indicatori”, a mai spus Andreea Moldovan la Digi24.

În ceea ce privește informarea premierului Florin Cîțu despre acest ordin, Moldovan a spus că nu a discutat personal cu premierul, dar că documentul a fost discutat și votat în Comitetul Tehnico-Științific, care e un comitet interministerial și în care se decid și hotărârile CNSU.

Ordinul MS a fost publicat marți în Monitorul Oficial. Acesta introduce un punctaj pe baza unei grile. Astfel, cu cât o localitate are mai multe puncte, cu atât situația epidemiologică este considerată mai gravă și carantina poate fi impusă .

Municipiile și zonele metropolitane cu peste 100.000 de locuitori riscă să intre în carantină dacă au minimum 60 de puncte, iar restul localităților dacă au minimum 70 de puncte. Rata de incidență cumulată în 14 zile de la care se poate institui carantina este de 3 cazuri la o mie de locuitori. Carantina încetează doar rata de incidență de sub trei cazuri la o mie de locuitori.

 

 

Baciu (MS): Salariaţii operatorilor economici se vor putea vaccina fără programare în platformă

Vaccinarea anti-COVID în cazul salariaţilor operatorilor economici se va realiza fără programare în platformă, în baza unor liste întocmite de angajatori, a anunţat, marţi, secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii Andrei Baciu, vicepreşedinte al CNCAV.

„Am primit foarte multe solicitări şi am şi avut în ultimele săptămâni diverse întâlniri cu organizaţiile şi asociaţiile care reprezintă mediul privat din România în această idee de a organiza centre de vaccinare care să accelereze practic accesul angajaţilor respectivi la vaccinare. (…) Centrele de vaccinare se vor realiza prin grija operatorului economic într-un spaţiu adecvat, care să îndeplinească practic aceleaşi condiţii ca şi centrele de vaccinare normale. Vaccinarea angajaţilor se va realiza fără programare în platforma de programare. Planificarea la vaccinare – practic, angajatorii întocmesc lista persoanelor eligibile, care îşi doresc să se vaccineze, listele respective se transmit către DSP-uri, care, pe baza datelor primite, realizează planificarea efectivă a vaccinării, ţinând cont, evident, de numărul persoanelor care îşi doresc, de dimensiunea activităţii şi de intervalul de timp necesar pentru finalizarea activităţii de vaccinare. Persoanele planificate la vaccinare vor fi anunţate prin grija angajatorilor”, a explicat Baciu, la Palatul Victoria.

El a adăugat că operatorii economici care deţin personal medico-sanitar propriu îşi vor organiza acţiunea de vaccinare în sediile proprii cu ajutorul acestui personal.

„Pentru operatorii economici care nu au personal medico-sanitar se vor constitui echipe mobile, ce vor fi arondate unui centru fix de vaccinare cu vaccinul AstraZeneca. Dacă, la fel, operatorii economici au personal medico-sanitar, dar nu au suficient, la fel, aceste acţiuni vor fi completate cu personalul din respectivele centre şi solicitările vor merge către DSP. Pentru operatorii economici care au mai puţin de 100 de angajaţi, practic, aceştia vor întocmi liste cu angajaţii care doresc să se vaccineze, le trimit către DSP-uri judeţene şi acestea vor fi planificate la vaccinare în centrele fixe”, a precizat Andrei Baciu.

Ordinul MS care stabileşte criteriile pentru instituirea carantinei zonale, publicat în Monitorul Oficial

Monitorul Oficial a publicat Ordinul pentru modificarea și completarea Ordinului ministrului sănătății nr. 1.309/2020 privind modalitatea de aplicare a măsurilor de prevenire și limitare a îmbolnăvirilor cu SARS-CoV-2.

Ordinul conţine criteriile utilizate în evaluarea riscului epidemiologic de îmbolnăvire cu virusul SARS-CoV-2 în vederea instituirii carantinei zonale.

Criterii pentru instituirea carantinei zonale pentru municipii/zone metropolitane cu peste 100.000 de locuitori trebuie să cumuleze minimum 60 de puncte, astfel:

Criterii pentru instituirea carantinei zonale pentru restul zonelor, cu minimum 70 de puncte, astfel:

Criterii de încetare a măsurii de carantină zonală – rata de incidență sub 3 cazuri la 1.000 de locuitori.

 

Amânarea livrării vaccinului Johnson & Johnson în UE: CE solicită clarificări

Comisia Europeană cere clarificări din partea companiei farmaceutice Johnson & Johnson în urma anunţului ”complet neaşteptat” al acesteia privind amânarea livrării vaccinului său anti-COVID-19 pentru Uniunea Europeană, a declarat un oficial european, agenţiei Reuters.

Compania americană a transmis anterior că suspendă livrarea vaccinului Johnson & Johnson către Europa şi examinează împreună cu autorităţile sanitare europene cazurile extrem de rare – şase cazuri – de formare de cheaguri sangvine semnalate în SUA după administrarea acestui vaccin.

În SUA au fost administrate până în prezent peste 6,8 milioane de doze de vaccin Johnson & Johnson, dar, în urma recomandării Centrului pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor (CDC) şi a Administraţiei pentru Alimente şi Medicamente (FDA), tot marţi a fost întreruptă utilizarea acestui ser după ce o femeie a decedat şi o alta a fost internată în stare gravă din cauza unor tulburări de coagulare a sângelui apărute ulterior inoculării vaccinului anti-COVID-19.

Compania Johnson & Johnson a promis Uniunii Europene livrarea a 55 de milioane de doze de vaccin până la sfârşitul lunii iunie. Primele doze de vaccin au fost expediate statelor UE luni, dar compania americană a anunţat marţi amânarea transporturilor următoare, anunţ survenit la scurt timp după oprirea temporară a administrării vaccinului în SUA pentru a fi investigate cele şase cazuri de tromboză.

Amânarea livrărilor ”este o veste îngrijorătoare, pare că va fi la fel ca AstraZeneca”, spune un alt diplomat european. AstraZeneca a redus de la 300 de milioane la 200 de milioane numărul dozelor pe care s-a angajat să le livreze Uniunii Europene până la sfârşitul lunii iunie, de unde a rezultat o dispută contractuală încă nesoluţionată.

Agenţia Europeană a Medicamentului (EMA) a anunţat săptămâna trecută că examinează patru cazuri rare de formare a unor cheaguri sangvine la persoane vaccinate cu vaccinul Johnson & Johnson în SUA, la fel cum a procedat pentru cazurile asemănătoare semnalate după vaccinare cu serul produs de AstraZeneca-Oxford.

Agenţia europeană a recunoscut săptămâna trecută o legătură între administrarea vaccinului AstraZeneca şi cazuri foarte rare de „cheaguri de sânge neobişnuite asociate cu trombocite scăzute din sânge”, listate acum ca „efecte secundare foarte rare”.

Totodată, autoritatea europeană de reglementare a medicamentelor, precum şi autorităţile britanice de sănătate au estimat că beneficiile utilizării acestui vaccin au depăşit cu mult riscurile, în urma rapoartelor despre 169 de cazuri rare de tromboză venoasă cerebrală dintr-un total de 34 de milioane de doze de vaccin anti-COVID19 AstraZeneca administrate în Spaţiul Economic European.

Studiu: Persoanele care manifestă reacții după vaccinare dezvoltă un titru mai mare de anticorpi

Un studiu realizat de o companie medicală privată din România arată că doar 0,3% dintre persoanele care s-au vaccinat cu Pfizer BioNTech nu au dezvoltat anticorpi nici după administrarea rapelului.

Rezultatele finale ale studiului arată că 99,7% dintre participanți au dezvoltat anticorpi neutralizanți cu valori mai mari de 80 AU/ml la 8-15 zile de la administrarea celei de-a doua doze de vaccin, iar pentru restul de 0,3%, titrul de anticorpi nu depășește această valoare nici după acest interval de la rapel.

Concluziile studiului au la bază un eșantion de 889 de persoane, cu vârste cuprinse între 20 și 70 ani, alese în mod aleatoriu din rândul personalului medical și auxiliar al companiei, din toate regiunile țării, se arată într-un comunicat al companiei care a realizat studiul.

De asemenea, în urma analizei datelor, specialiștii au observat că antecedentele COVID-19 aduc diferențieri în ceea ce privește titrul de anticorpi dobândiți. Astfel, persoanele care au trecut prin infecție cu SARS-CoV-2 în trecut dezvoltă un titru de anticorpi neutralizanți de până la 14 ori mai mare chiar după prima doză de vaccin, comparativ cu cei care nu au venit anterior în contact cu virsusul. În schimb, pentru două treimi din cei care nu au avut COVID-19, titrul de anticorpi depășește valoarea de 80 AU/ml abia după administrarea celei de-a doua doze de vaccin. Așadar, probabil se impune evaluarea de către Ministerului Sănătății a vaccinării persoanelor care au trecut prin boală cu o singură doză pentru a optimiza campania de vaccinare, se arată în acelaşi comunicat.

În ceea ce privește evoluția anticorpilor după prima și a doua doză de vaccin, s-a observat că după rapel, valoarea titrului de anticorpi crește cu 30% în rândul persoanelor care au avut COVID-19 și de 6 ori în rândul celor care nu au trecut prin infecție cu coronavirus, potrivit aceleiaşi surse.

Tinerii dezvoltă valori mai mari ale titrului de anticorpi post-vaccinare

Potrivit reprezentanților companiei medicale ce a realizat studiul, valorile titrului de anticorpi la 8-15 zile după rapel corelează semnificativ cu vârsta.
Cele mai ridicate valori se înregistrează în rândul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 20 și 29 de ani și scad gradual la celelalte categorii de vârstă, ajungând la valori cu peste 30% mai mici în rândul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 50 și 70 de ani.

În ceea ce privește diferențele între femei și bărbați, acestea se pot observa mai accentuat abia după vârsta de 50 ani, bărbații din această categorie prezentând niveluri cu aproape 40% mai mici ale titrului de anticorpi post-vaccinare decât femeile de aceeași vârstă, se arată în acelaşi comunicat.

De asemenea, valori mai mici ale anticorpilor au fost înregistrate și în rândul personelor care au grupa sanguină 0I, indiferent de RH.

Persoanele cu comorbidități, în special cele cu obezitate și afecțiuni oncologice, dezvoltă valori mai mici ale titrului de anticorpi și au un nivel mai scăzut de protecție

Conform studiului, comorbiditățile reprezintă un factor de impact asupra titrului de anticorpi post-vaccinare. Astfel, s-a observat că persoanele care suferă de cel puțin 2 afecțiuni cronice dezvoltă valori cu 40% mai mici ale titrului de anticorpi, sub media populației analizate. Mai mult decât atât, obezitatea și afecțiunile oncologice se asociază cu niveluri și mai mici ale titrului de anticorpi, la jumătate față de cele măsurate în rândul persoanelor care suferă de alte afecțiuni cronice.

Persoanele care manifestă reacții după vaccinare dezvoltă un titru mai mare de anticorpi

Din totalul participanților la studiu, 45% nu au prezentat simptome specifice nici după administrarea primei doze, nici după rapel, aceștia dezvoltând titruri de anticorpi cu 20% mai mici comparativ cu cei care au avut reacții post-vaccin. Din categoria celor care au semnalat reacții adverse fac parte, preponderent, persoane tinere, femei și persoane care au trecut prin infecția COVID-19 și care au dezvoltat forme medii sau severe. Pentru aproape doua treimi din eșantion, simptomele au dispărut după o zi de la vaccinare sau mai puțin, în timp ce aproximativ 5% dintre persoanele vaccinate au acuzat prezența reacțiilor timp de o săptămână sau mai mult.

Semnificativ mai multe reacții adverse au fost înregistrate după rapel, numărul lor corelând și cu gradul de severitate al infecției avute anterior, însă cele mai frecvente au fost: durere la locul administrării, stare de oboseală, dureri de cap, frisoane și dureri musculare, se arată în acelaşi comunicat.

Post-vaccinare, riscul de infectare este foarte mic

În cadrul studiului a mai fost analizat riscul de îmbolnăvire post-vaccinare. Rezultatele au indicat că nu mai mult de 1 din 10 persoane care au intrat in contact cu o persoană infectată au făcut boala, respectiv 1% din persoanele vaccinate, detaliu care întărește faptul că riscul de infectare post-vaccinare este foarte mic.

Cele mai vulnerabile sunt persoanele cu titru mic de anticorpi dobândiți după rapel, dar chiar și în rândul acestui segment, rata de infectare este mică, de aproximativ 2%. Cei care s-au îmbolnăvit au dezvoltat forme ușoare (71%) sau medii, fără semne de penumonie (29%). Studiu mai arată că două treimi dintre cei care au făcut boala după vaccin au fost în contact direct cu o persoană infectată din gospodărie.

Pentru studiul desfășurat în perioada ianuarie – martie 2021 au fost selectate persoane aparținând personalului medical și auxiliar din cadrul companiei, cărora li s-au recoltat probe biologice în vederea detectării anticorpilor specifici SARS-CoV-2 IgG anti-Spike și IgG anti-Nucleocapsida, după prima și a doua doză de vaccin Pfizer BioNTech. Testele de serologice IgG anti-S au fost efectuate pe Liason Diasorin, iar pentru IgG anti-N s-au folosit echipamente Abbott Alinity.