Proiect de lege privind suspendarea activităţii operatorilor economici care nu respectă măsurile anti-COVID

Un proiect de lege care prevede sancţiunea complementară a suspendării activităţii pentru operatorii economici care nu respectă măsurile de prevenire şi combatere a răspândirii coronavirusului se află pe ordinea de zi a şedinţei de miercuri a Guvernului.

„În cazul repetării la acelaşi sediu principal sau secundar, într-un interval de 15 zile de la constatarea precedentă, a contravenţiei, pe lângă sancţiunea contravenţională principală, agentul constatator dispune şi sancţiunea contravenţională complementară a închiderii temporare, pe o durată de 15 zile, a sediului în care operatorul economic desfăşoară activitatea fără respectarea condiţiilor stabilite”, conform proiectului de lege.

Totodată, în cazul în care constată „săvârşirea contravenţiei prevăzute la art. 65 lit. r), pe lângă sancţiunea contravenţională principală prevăzută la art. 66 lit.c), agentul constatator dispune şi sancţiunea contravenţională complementară a închiderii temporare, pe o durată de 30 de zile, a sediului principal sau secundar în care operatorul economic desfăşoară activitatea suspendată temporar prin măsurile stabilite”, potrivit proiectului de lege.

„Aplicarea sancţiunii contravenţionale complementare se materializează prin afişarea de către agentul constatator, în locuri vizibile în interiorul sediului închis temporar, a următorului mesaj: «Acest spaţiu este închis temporar, până la data de ________ inclusiv, din cauza nerespectării măsurilor dispuse pentru diminuarea efectelor pandemiei de COVID-19», potrivit sursei citate.

De asemenea, proiectul de lege prevede că plângerea împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a sancţiunii nu suspendă executarea sancţiunilor contravenţionale complementare aplicate.

Legea intră în vigoare la 10 zile de la data publicării în Monitorul Oficial.

CE nu va reînnoi contractele pentru vaccinurile anti-COVID AstaZeneca și J&J, după expirare

Comisia Europeană (CE) a decis să nu reînnoiască contractele pentru vaccinurile anti-COVID-19 produse de AstraZeneca și Johnson & Johnson (J&J) în 2022, când expiră contractele.

”Comisia Europeană, în acord cu liderii mai multor țări (UE), a decis să nu reînnoiască, la expirare, contractele cu companiile care produc vaccinuri (vector viral) care sunt valabile pentru anul în curs”, informează cotidianul italian La Stampa citând o sursă din Ministerul Sănătății din Italia, potrivit Reuters.

Potrivit sursei citate, Bruxelles-ul ar prefera să se concentreze asupra vaccinurilor anti-COVID-19 care folosesc tehnologia ARN messenger (ARNm), cum ar fi Pfizer și Moderna.

Comisia Europeană solicită clarificări de la J&J cu privire la anunțul „complet neașteptat” al companiei privind întârzierile în livrările de vaccin anti-COVID-19 către UE, potrivit unei declarații făcute marți de un oficial al UE pentru Reuters.

Ministrul Sănătății: Bucureştiul nu se carantinează de Paște

Bucureştiul nu se carantinează de Paște, afirmă ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu, iar publicarea noilor criterii de carantinare a localităților ”vine să clarifice/actualizeze criteriile care pot duce către o recomandare de carantinare a unei localități”.

„Bucureştiul NU se carantinează de Paşte. S-au publicat noile criterii de carantinare a localităţilor. Nu trăim într-o nouă realitate, doar s-au clarificat/actualizat criteriile care pot duce către o recomandare de carantinare a unei localităţi. Nivelul de testare Covid19 devine unul dintre factorii principali, alături de rata de incidenţă şi gradul de ocupare a paturilor din spitale şi secţiile ATI. Se defineşte de asemenea carantinarea zonală. Ca şi până acum, decizia de carantinare se ia pe baza mai multor factori, şi nu automat”, explică ministrul Voiculescu, într-un mesaj postat pe pagina sa de socializare.

Totodată, ministrul subliniază că aceste noi criterii nu duc la carantinarea Municipiului Bucureşti de Paşte.

„Şi nu, noile criterii nu duc la carantinarea Capitalei de Paşte la fel cum nu duceau nici cele vechi. Niciuna dintre deciziile deja anunţate ale Guvernului nu se schimbă”, a mai scris Vlad Voiculescu.

Marţi, în Monitorul Oficial a fost publicat un ordin pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului sănătăţii nr. 1.309/2020 privind modalitatea de aplicare a măsurilor de prevenire şi limitare a îmbolnăvirilor cu SARS-CoV-2.

Astfel, carantina zonală poate fi instituită pentru municipiile/zonele metropolitane cu peste 100.000 de locuitori care întrunesc minimum 60 de puncte. Aceste puncte se acordă în funcţie de o serie de indicatori precum: numărul de teste efectuate în ultimele 7 zile, rata de pozitivitate în ultimele 14 zile, rata de incidenţă cumulată în 14 zile, trendul incidenţei cumulate pentru ultimele 14 zile, numărul de cazuri din focare/nr. total cazuri din UAT, grad de ocupare a paturilor ATI în judeţ, grad de ocupare a paturilor destinate pacienţilor cu COVID-19 în judeţ.

Şi vicepremierul Dan Barna a apreciat că ordinul Ministerului Sănătăţii, publicat marţi în Monitorul Oficial, care stabileşte criteriile utilizate în evaluarea riscului epidemiologic de îmbolnăvire cu virusul SARS-CoV-2 în vederea instituirii carantinei zonale, este unul necesar, în condiţiile în care reglementarea anterioară conţinea „indicatori foarte vagi”.

Germania: Persoanele sub 60 ani, vaccinate cu prima doză anti-COVID AstraZeneca, vor primi alt ser la rapel

Persoanele cu vârsta sub 60 de ani imunizate în Germania împotriva COVID-19 cu o primă doză de la AstraZeneca vor primi la rapel un alt vaccin, au decis, marţi seară, ministerele regionale ale Sănătăţii şi cel federal, relatează AFP.

Germania a decis pe 30 martie să restricţioneze utilizarea vaccinului AstraZeneca pentru persoanele cu vârsta sub 60 de ani, din cauza cazurilor rare de tromboză raportate în Europa.

Persoanele din această grupă de vârstă care au primit o primă doză de vaccin de la AstraZeneca înainte de această dată vor beneficia la rapel de serurile BioNTech/Pfizer sau Moderna, disponibile în Germania, au decis oficialii din domeniul sănătăţii la sfârşitul unei reuniuni, potrivit agenţiei de ştiri DPA.

„Soluţia găsită oferă o bună protecţie”, a declarat pentru DPA preşedintele Conferinţei miniştrilor Sănătăţii şi responsabil pentru Bavaria, Klaus Holetschek.

Miniştrii au urmat astfel recomandarea emisă săptămâna trecută de Comisia pentru vaccinuri (STIKO).

Germania a decis, la fel ca multe alte ţări, să rezerve utilizarea vaccinului AstraZeneca pentru persoanele mai în vârstă, deoarece s-au observat cazuri extrem de rare de tromboze la subiecţii mai tineri.

Până la data de 2 aprilie, au fost raportate 42 de cazuri de tromboză venoasă cerebrală după vaccinarea cu AstraZeneca. În 35 de cazuri, a fost vorba despre femei cu vârste între 20 şi 63 de ani, iar 8 persoane au murit.

Potrivit Ministerului Sănătăţii din Germania, circa 2,2 milioane de persoane cu vârsta sub 60 de ani au primit o prima doză de la AstraZeneca în ultimele săptămâni.

Vaccinul Johnson & Johnson a ajuns în România

Primele 60.000 de doze de vaccin Johnson & Johnson au intrat în România în această dimineață, în jurul orelor 6.40, prin Punctul de Trecere al Frontierei Nădlac II, informează CNCAV.

Vaccinul se administrează în doză unică.

Până în prezent, în Uniunea Europeană au fost autorizate patru vaccinuri împotriva COVID-19: Comirnaty (Pfizer), Moderna, Vaxzevria (AstraZeneca) și Janssen (Johnson & Johnson).

 

 

Prefectul Capitalei: Noul ordin privind criteriile de carantinare nu schimbă situația pentru București

Prefectul Capitalei, Alin Stoica, a declarat miercuri că noul ordinul ce stabileşte criteriile în evaluarea riscului epidemiologic de îmbolnăvire cu virusul SARS-CoV-2 în vederea instituirii carantinei zonale nu schimbă situaţia pentru Bucureşti.

”Ordinul respectiv nu schimbă situaţia. Avem aprobate măsuri pe care le vom aplica în continuare, conform ultimei hotărâri. Dacă DSP/ INSP vor face alte propuneri, le vom discuta”, a declarat Alin Stoica într-o declarație de presă.

Prefectul a mai subliniat că în acest moment măsurile existente în vederea limitării răspândirii noului coronavirus își fac efectul.

”Însă acum trendul ratei de infectare este în scădere, aşadar măsurile aplicate funcţionează”, a spus Alin Stoica, citat de Agerpres.

Ordinul pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului sănătăţii nr. 1.309/2020 privind modalitatea de aplicare a măsurilor de prevenire şi limitare a îmbolnăvirilor cu SARS-CoV-2 a fost publicat marţi în Monitorul Oficial.

 

Moldovan, despre noile criterii de carantinare: Ordinul nu e ”mai dur”, ci ”mai obiectiv”

Secretarul de stat în Ministerul Sănătății, Andreea Moldovan, a declarat că ordinul care prevede noile criterii de carantinare nu este ”mai dur”, ci ”mai obiectiv”. Și asta deoarece are indicatori cuantificabili. Ea a mai precizat că o carantinare zonală nu se face numai pe un singur criteriu, ci se au în vedere mai multe  date.

”E foarte important să știm un aspect macro, pentru că degeaba închidem doar o localitate mică – dacă va fi să se închidă, nu zic că e cazul acum – e important să știm ce e de făcut. (…) Carantina, mai ales zonală, nu se decide pe un singur criteriu, ci iau în calcul și alte date”, a declarat Andreea Moldovan, luni seară, pentru un post de televiziune.

În ceea ce privește carantinarea Capitalei, pe baza noii grile de carantinare, secretarul de stat a evitat să dea un răspuns concret, spunând că și pe vechea grilă Bucureștiul se încadra pentru carantinare.

”Dacă luăm în calcul vechea grilă de analiză, și pe acea grilă Bucureștiul e de carantinat”, a precizat Moldovan.

Ea a mai spus că decizia de carantinare este o decizie complexă .

”Aceste criterii sunt obiective. Exact cum am spus, decizia de carantină e o decizie complexă, care ține de mult mai mulți factori. Acești indicatori sunt adjuvanți, ca să ne arate din punct de vedere epidemiologic unde este situația actuală. Dar decizia este mult mai amplă decât cea bazată strict pe acești indicatori”, a mai spus Andreea Moldovan la Digi24.

În ceea ce privește informarea premierului Florin Cîțu despre acest ordin, Moldovan a spus că nu a discutat personal cu premierul, dar că documentul a fost discutat și votat în Comitetul Tehnico-Științific, care e un comitet interministerial și în care se decid și hotărârile CNSU.

Ordinul MS a fost publicat marți în Monitorul Oficial. Acesta introduce un punctaj pe baza unei grile. Astfel, cu cât o localitate are mai multe puncte, cu atât situația epidemiologică este considerată mai gravă și carantina poate fi impusă .

Municipiile și zonele metropolitane cu peste 100.000 de locuitori riscă să intre în carantină dacă au minimum 60 de puncte, iar restul localităților dacă au minimum 70 de puncte. Rata de incidență cumulată în 14 zile de la care se poate institui carantina este de 3 cazuri la o mie de locuitori. Carantina încetează doar rata de incidență de sub trei cazuri la o mie de locuitori.

 

 

Baciu (MS): Salariaţii operatorilor economici se vor putea vaccina fără programare în platformă

Vaccinarea anti-COVID în cazul salariaţilor operatorilor economici se va realiza fără programare în platformă, în baza unor liste întocmite de angajatori, a anunţat, marţi, secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii Andrei Baciu, vicepreşedinte al CNCAV.

„Am primit foarte multe solicitări şi am şi avut în ultimele săptămâni diverse întâlniri cu organizaţiile şi asociaţiile care reprezintă mediul privat din România în această idee de a organiza centre de vaccinare care să accelereze practic accesul angajaţilor respectivi la vaccinare. (…) Centrele de vaccinare se vor realiza prin grija operatorului economic într-un spaţiu adecvat, care să îndeplinească practic aceleaşi condiţii ca şi centrele de vaccinare normale. Vaccinarea angajaţilor se va realiza fără programare în platforma de programare. Planificarea la vaccinare – practic, angajatorii întocmesc lista persoanelor eligibile, care îşi doresc să se vaccineze, listele respective se transmit către DSP-uri, care, pe baza datelor primite, realizează planificarea efectivă a vaccinării, ţinând cont, evident, de numărul persoanelor care îşi doresc, de dimensiunea activităţii şi de intervalul de timp necesar pentru finalizarea activităţii de vaccinare. Persoanele planificate la vaccinare vor fi anunţate prin grija angajatorilor”, a explicat Baciu, la Palatul Victoria.

El a adăugat că operatorii economici care deţin personal medico-sanitar propriu îşi vor organiza acţiunea de vaccinare în sediile proprii cu ajutorul acestui personal.

„Pentru operatorii economici care nu au personal medico-sanitar se vor constitui echipe mobile, ce vor fi arondate unui centru fix de vaccinare cu vaccinul AstraZeneca. Dacă, la fel, operatorii economici au personal medico-sanitar, dar nu au suficient, la fel, aceste acţiuni vor fi completate cu personalul din respectivele centre şi solicitările vor merge către DSP. Pentru operatorii economici care au mai puţin de 100 de angajaţi, practic, aceştia vor întocmi liste cu angajaţii care doresc să se vaccineze, le trimit către DSP-uri judeţene şi acestea vor fi planificate la vaccinare în centrele fixe”, a precizat Andrei Baciu.

Ordinul MS care stabileşte criteriile pentru instituirea carantinei zonale, publicat în Monitorul Oficial

Monitorul Oficial a publicat Ordinul pentru modificarea și completarea Ordinului ministrului sănătății nr. 1.309/2020 privind modalitatea de aplicare a măsurilor de prevenire și limitare a îmbolnăvirilor cu SARS-CoV-2.

Ordinul conţine criteriile utilizate în evaluarea riscului epidemiologic de îmbolnăvire cu virusul SARS-CoV-2 în vederea instituirii carantinei zonale.

Criterii pentru instituirea carantinei zonale pentru municipii/zone metropolitane cu peste 100.000 de locuitori trebuie să cumuleze minimum 60 de puncte, astfel:

Criterii pentru instituirea carantinei zonale pentru restul zonelor, cu minimum 70 de puncte, astfel:

Criterii de încetare a măsurii de carantină zonală – rata de incidență sub 3 cazuri la 1.000 de locuitori.

 

Amânarea livrării vaccinului Johnson & Johnson în UE: CE solicită clarificări

Comisia Europeană cere clarificări din partea companiei farmaceutice Johnson & Johnson în urma anunţului ”complet neaşteptat” al acesteia privind amânarea livrării vaccinului său anti-COVID-19 pentru Uniunea Europeană, a declarat un oficial european, agenţiei Reuters.

Compania americană a transmis anterior că suspendă livrarea vaccinului Johnson & Johnson către Europa şi examinează împreună cu autorităţile sanitare europene cazurile extrem de rare – şase cazuri – de formare de cheaguri sangvine semnalate în SUA după administrarea acestui vaccin.

În SUA au fost administrate până în prezent peste 6,8 milioane de doze de vaccin Johnson & Johnson, dar, în urma recomandării Centrului pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor (CDC) şi a Administraţiei pentru Alimente şi Medicamente (FDA), tot marţi a fost întreruptă utilizarea acestui ser după ce o femeie a decedat şi o alta a fost internată în stare gravă din cauza unor tulburări de coagulare a sângelui apărute ulterior inoculării vaccinului anti-COVID-19.

Compania Johnson & Johnson a promis Uniunii Europene livrarea a 55 de milioane de doze de vaccin până la sfârşitul lunii iunie. Primele doze de vaccin au fost expediate statelor UE luni, dar compania americană a anunţat marţi amânarea transporturilor următoare, anunţ survenit la scurt timp după oprirea temporară a administrării vaccinului în SUA pentru a fi investigate cele şase cazuri de tromboză.

Amânarea livrărilor ”este o veste îngrijorătoare, pare că va fi la fel ca AstraZeneca”, spune un alt diplomat european. AstraZeneca a redus de la 300 de milioane la 200 de milioane numărul dozelor pe care s-a angajat să le livreze Uniunii Europene până la sfârşitul lunii iunie, de unde a rezultat o dispută contractuală încă nesoluţionată.

Agenţia Europeană a Medicamentului (EMA) a anunţat săptămâna trecută că examinează patru cazuri rare de formare a unor cheaguri sangvine la persoane vaccinate cu vaccinul Johnson & Johnson în SUA, la fel cum a procedat pentru cazurile asemănătoare semnalate după vaccinare cu serul produs de AstraZeneca-Oxford.

Agenţia europeană a recunoscut săptămâna trecută o legătură între administrarea vaccinului AstraZeneca şi cazuri foarte rare de „cheaguri de sânge neobişnuite asociate cu trombocite scăzute din sânge”, listate acum ca „efecte secundare foarte rare”.

Totodată, autoritatea europeană de reglementare a medicamentelor, precum şi autorităţile britanice de sănătate au estimat că beneficiile utilizării acestui vaccin au depăşit cu mult riscurile, în urma rapoartelor despre 169 de cazuri rare de tromboză venoasă cerebrală dintr-un total de 34 de milioane de doze de vaccin anti-COVID19 AstraZeneca administrate în Spaţiul Economic European.