Câte județe mai are România în zona roșie, după numărul cazurilor de infectări la mia de locuitori

Bucureştiul se menţine în zona roşie, cu 4,15 de cazuri de infectări cu SARS-CoV-2 la mia de locuitori, în scădere faţă de ziua anterioară, când incidenţa a fost de 4,41, a anunţat Grupul de Comunicare Strategică.

În scenariul roşu se mai află judeţele Ilfov, cu o incidenţă de 4,13 cazuri de infectări cu SARS-CoV-2 la mia de locuitori, şi Cluj – 4,04.

Un număr de 25 judeţe se regăsesc în zona galbenă (incidenţă între 1,5 şi 3), cele mai ridicate rate de infectare fiind în Braşov şi Covasna – 2,84, Arad – 2,82, Alba – 2,81, Hunedoara – 2,75.

De asemenea, 14 judeţe se află în zona verde (sub 1,5 cazuri la mia de locuitori), cele mai mici rate de infectare cu SARS-CoV-2 înregistrându-se în Suceava – 0,62, Gorj – 0,64, Maramureş – 0,71, Vaslui – 0,94.

Conform GCS, zonele cu cele mai multe cazuri nou confirmate de infecţie cu SARS-CoV-2 faţă de ultima raportare sunt Bucureşti – 470 şi judeţele Cluj – 146, Prahova – 114, Ilfov – 106, Braşov – 105, Mureş – 102.

Cele mai puţine cazuri noi s-au înregistrat în judeţele Gorj – 11, Giurgiu – 18, Tulcea şi Mehedinţi – câte 19, Vaslui – 20, Maramureş – 22.

În ultimele 24 de ore au fost înregistrate 2.523 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2.

GCS: Alte 2.523 de cazuri noi de persoane infectate, de la ultima raportare

Grupul de Comunicare Strategică (GCS) a anunțat că în urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, au fost înregistrate 2.523 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2, acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv.

Astfel, până pe 23 aprilie, pe teritoriul României, au fost confirmate 1.042.521 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus, iar 963.840 de pacienți au fost declarați vindecați.

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 10.901. Dintre acestea, 1.391 sunt internate la ATI.

Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 493 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.

Până astăzi, 27.113 persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV- 2 au decedat.

În intervalul 22.04.2021 (10:00) – 23.04.2021 (10:00) au fost raportate 170 de decese (100 bărbați și 70 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Alba, Arad, Argeș, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Brăila, Botoșani, Brașov, Buzău, Călărași, Caraș-Severin, Cluj, Constanța, Covasna, Dâmbovița, Dolj, Galați, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomița, Iași, Maramureș, Mureș, Neamț, Olt, Prahova, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Timiș, Tulcea, Vaslui, Vâlcea, Vrancea, Ilfov și Municipiul București.

Dintre acestea, 3 decese au fost înregistrate la categoria de vârstă 30-39 ani, 3 decese la categoria de vârstă 40-49 ani, 13 decese la categoria de vârstă 50-59 ani, 41 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 60 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 50 decese la categoria de peste 80 de ani.

164 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, 5 pacienți decedați nu au prezentat comorbidități, iar pentru 1 pacient decedat nu au fost raportate comorbidități până în prezent.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 7.228.196 de teste RT-PCR și 831.562 de teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 24.386 de teste RT-PCR (13.118 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 11.268 la cerere) și 12.923 de teste rapide antigenice.

Pe teritoriul României, 42.195 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 10.939 persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 41.077 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 85 de persoane.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 2.352 de apeluri la numărul unic de urgență 112 și 1.334 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetățenilor.

Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, polițiștii și jandarmii au aplicat, în ziua de 22 aprilie, 4.726 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de 917.070 de lei.

De asemenea, prin structurile abilitate ale Poliției, au fost întocmite, ieri, 2 dosare penale pentru zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută și pedepsită de art. 352 Cod Penal.

CDC SUA investighează noi cazuri de deces și spitalizare după administrarea vaccinului anti-COVID J&J

Centrele SUA pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) investighează moartea unei femei din Oregon și spitalizarea unei alte femei din Texas după ce cele două au primit vaccinul COVID-19 Johnson & Johnson (J&J), au declarat oficialii de sănătate de stat, relatează Reuters.

Consilierii CDC urmează să se întâlnească vineri pentru a analiza dacă se poate relua în siguranță imunizarea cu vaccinul în doză unică J&J.

”Este important să ne amintim că doar pentru că se raportează ceva, nu înseamnă neapărat că a fost cauzat de vaccin sau a fost legat de vaccin”, a spus Imelda Garcia de la agenția de sănătate din Texas, potrivit ziarului Austin American-Statesman, mai relatează Reuters.

Peste 5 milioane de israelieni au primit ambele doze de vaccin împotriva COVID-19

Mai mult de 5 milioane de israelieni au primit ambele doze de vaccin împotriva COVID-19, la doar patru luni de la debutul campaniei de imunizare a populaţiei, arată cifrele comunicate vineri de Ministerul Sănătăţii, transmite dpa, potrivit Agerpres.

Ministrul de resort, Yuli Edelstein, a salutat această bornă în campania de vaccinare, numind-o ‘o realizare uriaşă pentru sistemul de sănătate şi cetăţenii Israelului’.

Simultan cu succesul campaniei, guvernul a început să relaxeze gradual restricţiile antiepidemice, în special pentru persoanele care au fost vaccinate şi pentru cele care s-au vindecat de COVID-19.

De duminica trecută, în Israel nu mai este obligatorie purtarea măştii în aer liber.

Totodată, numărul pacienţilor cu forme grave de COVID-19 a scăzut dramatic, ajungând la circa 160, după ce la sfârşitul lunii ianuarie erau în jur de 1.200.

Statul Israel, cu o populaţie de 9 milioane de locuitori, a dat startul campaniei de vaccinare la 19 decembrie.

Ioana Mihăilă a donat sânge la Centrul de Transfuzie Sanguină din București

Noul ministru al Sănătăţii, Ioana Mihăilă, a donat sânge, vineri, la Centrul de Transfuzie Sanguină din București.

„A fost prima dată, a fost o experienţă bună. Doamnele (asistentele – n.r.) mi-au fost foarte de ajutor”, a declarat ministrul Sănătăţii, la ieşirea din centru, pentru Agerpres.

În privinţa timpilor de aşteptare, ministrul a precizat că întregul proces de donare a durat în jur de o oră.

„Eu am ajuns la ora 9,00 şi acum am ieşit, cred că e 10,00, deci o oră. Am înţeles că vinerea este cea mai aglomerată zi, dar dacă ai programare este mai bine”, a spus Ioana Mihăilă.

Asistentele de la Centru au declarat că nu au ştiut de prezenţa ministrului Sănătăţii.

 

Iohannis: Vom dispune de suficiente doze de vaccin antiCOVID

Președintele Klaus Iohannis a declarat, referitor la atingerea obiectivului de 10 milioane de persoane vaccinate, că vom dispune de suficiente doze de vaccin antiCOVID și nu există o variantă de rezervă.

„Dragii mei, nu există variantă de rezervă. Asta este varianta tristă. Vestea bună este că vom dispune de suficiente doze de vaccin. Ne vaccinăm, ieșim din pandemie. Dacă nu ne vaccinăm, atunci pandemia va tot continua, se vor tot îmbolnăvi oameni, vor tot muri oameni de această boală și nu cred că cineva își dorește așa ceva”, a declarat președintele Klaus Iohannis, întrebat ce variantă de rezervă există în cazul în care nu se atinge obiectivul de 10 milioane de persoane vaccinate,

Vineri se dă startul Maratonului Vaccinării, la Timișoara

Maratonul Vaccinării „Pune umărul pentru Timişoara” începe vineri după-amiaza, la Centrul Regional de Afaceri din municipiu, unde au fost organizate 30 unde fluxuri la care se pot vaccina 10.000 de persoane cu serul Pfizer, până luni, la ora 8.00.

Cei care vor să se vaccineze se pot prezenta direct, fără programare, doar pe baza cărţii de identitate.

Imunizarea este asigurată, în perioada 23 – 25 aprilie, de sute de voluntari, medici şi asistenţi din spitalele timişorene, alături de studenţi medicinişti, pentru ca oraşul să revină la normalitate.

„Ca medici în secţii de Terapie Intensivă, suntem ca nişte medici de front, ne zbatem zilnic să salvăm cât mai multe vieţi. Dar acum, faţă de anul trecut pe vremea aceasta, avem puterea de a ieşi împreună din pandemie, prin vaccinare. Vaccinarea este gratuită, e eficientă, e sigură şi îi îndemn cu toată căldura pe toţi timişorenii care încă nu s-au vaccinat să se înscrie de îndată pe platforma RoVaccinare şi să vină la maratonul vaccinării. Salutăm gestul de solidaritate al Camerei de Comerţ Industrie şi Agricultură Timiş, care a pus la dispoziţie gratuit complexul CRAFT, cu toate facilităţile, asigurând astfel o locaţie excepţională pentru desfăşurarea maratonului vaccinării”, a transmis şeful Secţiei ATI a Spitalului Judeţean Timişoara, Dorel Săndesc, potrivit Agerpres.

Comunitatea medicală şi cea locală îşi doresc ca prin această campanie de vaccinare în masă, Timişoara să poată deveni primul oraş liber de COVID-19.

Organizatorii maratonului vaccinării sunt Asociaţia pentru ATI „Aurel Mogoşeanu”, Universitatea de Medicină şi Farmacie „Victor Babeş” şi Primăria Municipiului Timişoara.

Vaccinarea se va face cu vaccinul Pfizer, iar rapelul se va asigura printr-un maraton identic, la 21 de zile de la prima doză.

Se pot vaccina persoanele care au împlinit 16 ani, dar pentru minori este necesar un acord scris al unuia dintre părinţi sau tutore legal.

Vaccinul AstraZeneca:OMS solicită mai multe date despre incidenţa cheagurilor la vaccinații în afara Europei

Experţii în vaccinuri de la Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) au declarat că este necesară colectarea mai multor date despre incidenţa cheagurilor sangvine la persoanele care au primit în afara Europei vaccinul anti-COVID-19 dezvoltat de compania AstraZeneca, informează AFP.

Grupul Consultativ Strategic de Experţi în Imunizare (SAGE) din cadrul OMS a reformulat recomandările sale de precauţie în ceea ce priveşte utilizarea vaccinului AstraZeneca, ţinând cont de datele despre cheagurile sangvine apărute în Europa.

„OMS continuă să susţină concluzia potrivit căreia beneficiile acestor vaccinuri sunt mai mari decât riscurile”, a subliniat organizaţia într-un comunicat.

Pe 7 aprilie, SAGE a anunţat că o legătură între acest vaccin şi cheaguri sangvine este plauzibilă, dar nu confirmată, insistând pe faptul că astfel de cazuri sunt „foarte rare”.

Recomandările SAGE au fost actualizate cu ajutorul noilor date furnizate de campaniile de vaccinare aflate în curs de desfăşurare. Vaccinul AstraZeneca este utilizat în 157 de teritorii, potrivit unei numărători efectuate de AFP, relatează Agerpres.

Cele mai multe cazuri de cheaguri sangvine au fost semnalate în Marea Britanie şi în Uniunea Europeană, în timp ce „foarte puţine” au fost raportate în alte ţări, notează specialiştii de la SAGE.

Experţii recomandă ca persoanele care au dezvoltat cheaguri sangvine după prima doză a acestui vaccin să nu mai primească şi doza de rapel.

„O estimare a riscului în afara Europei necesită colectarea mai multor date şi realizarea unei analize”, notează aceiaşi experţi în noile lor recomandări.

Vaccinul AstraZeneca alcătuieşte cea mai mare parte din totalul de doze utilizate în cadrul dispozitivului COVAX, ce permite ţărilor sărace să obţină seruri anti-COVID-19 graţie unor fonduri colectate de donatori.

Peste 40,5 milioane de doze de vaccin AstraZeneca au fost expediate până la această dată în 118 teritorii în cadrul programului COVAX.

„Ţările ar trebui să ţină cont de situaţia lor epidemiologică, riscurile individuale şi cele de la nivelul populaţiei, disponibilitatea altor vaccinuri şi a altor opţiuni pentru a atenua riscurile”, notează specialiştii din SAGE.

„Raportul beneficiu-risc este cel mai ridicat în grupurile cele mai vârstnice”, precizează autorii raportului, potrivit cărora „nu se ştie până în această zi dacă există un risc de tromboză în urma administrării celei de-a doua doze” a vaccinului AstraZeneca.

Ce se întâmplă cu vaccinarea anti-COVID-19 în mediul rural

Strategia de vaccinare anti-COVID-19 va fi schimbată astfel încât și populația din mediul rural să aibă acces mult mai ușor la imunizare, potrivit coordonatorului campaniei de vaccinare în România, col. dr. Valeriu Gheorghiță.

”Tocmai pentru că ne dorim o ușurare a accesului la vaccinare, vom promova foarte mult programarea directă, telefonic. Operatorul de call center (021.414.4425) va face programarea în centrul în care persoana dorește. Deja funcționează dar este insuficient exploatată. Operatorul va programa direct și va transmite când trebuie persoana să se prezinte la vaccin”, a declarant Gheorghiță la un post de televiziune.

Astfel, pentru mediul rural se are în vedere crearea unor oficii de programare și s-a eliminat limita de nouă persoane care puteau fi înscrise la vaccinare de pe un singur cont.

”Pentru mediul rural, dar nu numai, ne dorim să creăm acele oficii de programare în multe din instituțiile statului care sunt foarte accesate, primării, să existe un ghișeu în care să se poată face programări la vaccinare. S-a eliminat acea limită de 9 persoane care puteau fi înscrise de pe un singur cont. În momentul de față se pot înscrie nelimitat. În felul acesta aș face un apel către cei care vor să susțină campania să ajute în această etapă. Suplimentar, tot pentru mediul rural, ne dorim să existe și posibilitatea de programare directă. Fie dedicăm un interval orar în a doua parte a zilei când oamenii se pot prezenta direct, în mod deosebit persoanele peste 65 de ani”, a adăugat dr. Valeriu Gheorghiță la Digi 24.

În ceea ce privește echipele mobile, Gheorghiță a precizat că aceste echipe sunt arondate spitalelor militare și s-a început cu acele localități unde nu există centre de vaccinare.

”Am început cu localitățile care n-au centru de vaccinare sau rată mare de vaccinare sau cartiere defavorizate și în care localnicii n-au medici de familie. Primarii fac liste, programarea se face la centru, noi dizlocăm un container și oamenii vin și se vaccinează. Centrul funcționează în funcție de numărul de persoane care vor să se vaccineze”, a spus dr. Valeriu Gheorghiță.

În acest sens, medicul a explicat că „se face un examen medical, mai ales pentru mediul rural, unde accesul la servicii medicale e limitat, e o ocazie de prim consult medical în care se poate măsura o tensiune. Stând de vorbă cu un medic cred că e important și e în beneficiul persoanei respective”.

În același timp, dr. Valeriu Gheorghiță a spus că, în condițiile în care jumătate din populație locuiește la țară, „e foarte greu doar cu populația urbană să atingem acest obiectiv” de 10 milioane de persoane vaccinate.

 

Gheorghiță: Cel mai mare timp de așteptare este la centrele unde se imunizează cu serul Pfizer/BioNTech

Coordonatorul campaniei de vaccinare anti-COVID-19 în România, col. dr. Valeriu Gheorghiță, a recunoscut că cel mai mare timp de așteptare este la centrele de vaccinare unde se folosește serul Pfizer/ BioNTech.

Gheorghiță a mai precizat, joi seară, că în ultimele 24 de ore, peste 80.000 de persoane au fost programate la vaccinarea împotriva noului coronavirus. Din acest total, aproape 27.000 de persoane au fost de pe listele de așteptare, iar diferența a fost cu programare direct în centrul de vaccinare.

Potrivit dr. Valeriu Gheorghiță, această cifră este echivalentă cu cea de la începutul campaniei de vaccinare.

”Important este să menținem acest ritm de vaccinare și pe viitor, iar în următoarele zile avem în jur de 90.000 de persoane programate pe zi. Locurile de care vorbiți sunt locuri care, dacă vrei să intri astăzi, te programezi peste o săptămână. Nu sunt locuri pe care le ocupi astăzi sau mâine. Programările sunt deja făcute”, a declarat Gheorghiță la un post de televiziune.

Întrebat de ce multe persoane care s-au înscris la începutul etapei a treia a campaniei sunt și acum pe listă, Gheorghiță a spus că  ”asta confirmă că s-a respectata prioritizarea celor înscriși”.

În ceea ce privește listele de așteptare care au mers greu în unele centre, coordonatorul campaniei de vaccinare anti-COVID-19 a spus că această situație s-a creat deoarece au fost centre care nu au fost active, care nu au avut vaccin alocat sau care au avut un singur flux de vaccinare.