GCS: 1.542 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2 și 127 decese

1.542 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2, acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv, au fost înregistrate în urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, anunță Grupul de Comunicare Strategică.

Astfel, până duminică, pe teritoriul României, au fost confirmate 1.046.264 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus, iar  972.476 de pacienți au fost declarați vindecați.

Până astăzi, 27.394 de persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat.

În intervalul 24.04.2021 (10:00) – 25.04.2021 (10:00) au fost raportate 127 de decese (66 bărbați și 61 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Alba, Arad, Argeș, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Brăila, Botoșani, Brașov, Călărași, Caraș-Severin, Cluj, Constanța, Dâmbovița, Dolj, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomița, Iași, Maramureș, Mehedinți, Neamț, Prahova, Satu Mare, Sălaj, Sibiu, Suceava,  Timiș, Tulcea, Vaslui, Vâlcea, Vrancea și Municipiul București.

Dintre acestea, 1 deces a fost înregistrat la categoria de vârstă 20-29 ani, 1 deces la categoria de vârstă 30-39 ani, 5 decese la categoria de vârstă 40-49 ani, 10 decese la categoria de vârstă 50-59 ani, 26 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 45 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 39 decese la categoria de vârstă peste 80 ani.

118 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, 2 pacienți decedați nu au prezentat comorbidități, iar pentru 7 pacienți decedați nu au fost raportate comorbidități până în prezent.

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 10.312. Dintre acestea, 1.358 sunt internate la ATI.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 7.262.520 de  teste RT-PCR și 848.240 de teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 12.649 de teste RT-PCR (5.552 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 7.097 la cerere) și 4.930 de teste rapide antigenice.

Pe teritoriul României, 39.348 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 10.395 de persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 40.779 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 89 de persoane.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 1.501 apeluri la numărul unic de urgență 112.

Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, polițiștii și jandarmii au aplicat, în ziua de 24 aprilie, 5.733 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de 1.070.330 de lei.

De asemenea, prin structurile abilitate ale Poliției, au fost întocmite, ieri, 2 dosare penale pentru zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută și pedepsită de art. 352 Cod Penal și 2 dosare penale pentru falsul în declarații.

Prefectul Capitalei: Rata de infectare a scăzut în Bucureşti, la 3,68 de cazuri la o mie de locuitori

Prefectul Capitalei, Alin Stoica, anunţă că, potrivit datelor centralizate duminică, indicele de infectare la nivelul municipiului Bucureşti este de 3,68 de cazuri la o mie de locuitori.

„Rata de incidenţă este de 3,68 astăzi, deci coboară, uşor-uşor, spre 3,5. Deocamdată, măsurile de siguranţă sanitară sunt aceleaşi pe care le-am aplicat şi până acum”, a anunţat, duminică, prefectul municipiului Bucureşti, Alin Stoica, la un post de televiziune.

„În momentul în care vom ajunge sub 3,5, atunci programul operatorilor economici va fi până la 21 în toate zilele şi vor putea fi deschise şi sălile de fitness în interior”, a menţionat Alin Stoica.

Potrivit prefectului, în următoarele zile „sau poate chiar mâine”, este posibil ca rata de infectare să ajungă sub 3,5 cazuri la mia de locuitori, în Capitală.

Alin Stoica anunţă că autorităţile se vor întruni „imediat” ce se va constata scăderea ratei de infectare sub 3,5 pentru a relaxa măsurile restrictive privind deplasarea persoanelor şi programul agenţilor economici.

„Trebuie să fim conştienţi de faptul că, deşi pare o rată mică acum, nu sunt puţine cazuri. Pentru că, de fapt, ce e peste 3 este o rată mare, care pune presiune pe sistemul sanitar. Nu trebuie să ne relaxăm şi să considerăm că deja lucrurile sunt roz, pentru că nu sunt. Vedem că deşi rata de incidenţă scade, avem foarte mulţi oameni internaţi în stare gravă şi foarte gravă în ATI, sunt foarte mulţi intubaţi”, a adăugat prefectul.

Alin Stoica a anunțat că, la nivelul Capitalei, se poartă discuţii pentru înfiinţarea unui centru de vaccinare drive-thru în sectorul 6, pe modelul celui deschis, sâmbătă, la Deva.

Florin Cîțu: Cadoul pe care mi-l doresc este să revenim la normalitate

Primul pas pentru revenirea la normalitate poate fi făcut dacă România atinge ținta de 10 milioane de persoane vaccinate anti-COVID până la 1 august, a transmis premierul Florin Cîțu, într-un mesaj pe rețelele sociale, în care le-a mulţumit tuturor celor care i-au transmis gândurile lor bune de ziua sa onomastică. Premierul a subliniat că întoarcerea la normalitate este cadoul pe care și-l dorește.

”Știu că aveți nevoie de speranță, după un an de pandemie. Dar speranța noastră, a tuturor, trebuie să fie vaccinarea. Pe asta ne bazăm! Nu avem altă soluție. Mulțumesc tuturor pentru gândurile voastre bune. Cum am spus și la ziua mea de naștere, cadoul pe care mi-l doresc este să revenim la normalitate. Și primul pas este să atingem ținta de 10 milioane de români vaccinați până la 1 august.”, a transmis premierul duminică pe rețelele sociale.

„În Duminica Floriilor, vă doresc tuturor multă sănătate şi încredere. Iar celor care vă serbaţi onomastica, la mulţi ani!”, a mai transmis premierul Florin Cîțu.

Coronavirus: Brazilia a înregistrat un nou record lunar de decese

Brazilia a ajuns, sâmbătă, la 67.977 de decese din cauza COVID-19 de la începutul lunii aprilie, depăşind recordul din martie când au fost înregistrate peste 66.000 de decese cauzate de coronavirus, potrivit datelor Ministerului Sănătăţii, notează AFP.

Ţara cu 212 milioane de persoane a contabilizat 3.076 decese în ultimele 24 de ore, ridicând numărul total de la 1 aprilie la 67.977. În luna martie, au fost înregistrate 66.573 de decese.

În ultimele şapte zile, a fost înregistrată o medie de 2.545 de decese zilnice pentru peste 60.000 de contaminări. Sâmbătă, au fost identificate 71.137 de noi contaminări.

În ciuda acestui nou record lunar, curba deceselor se stabilizează.

„În ultimele două săptămâni, există o stabilizare a cazurilor şi deceselor de COVID-19”, a indicat, vineri, în buletinul său epidemiologic, Fundaţia Fiocruz, un organism din subordinea Ministerului Sănătăţii.

În total, Brazilia deplânge 389.492 de morţi de la apariţia unui prim caz de COVID-19 în februarie 2020, fiind astfel, după Statele Unite, a doua ţară cea mai îndoliată din lume în date absolute.

Numărul cazurilor şi deceselor a început să crească exponenţial din ianuarie, în special din cauza răspândirii mutaţiei amazoniene, P1, mai contagioasă. Înainte de martie, luna cea mai letală fusese iulie 2020, cu 32.881 de morţi.

Numărul tinerilor plasaţi în terapie intensivă sau care au murit a crescut considerabil. La începutul lunii aprilie, „grupul de vârstă între 20 şi 29 de ani a înregistrat cea mai mare creştere a numărului de decese cauzate de COVID-19 (1.018%)”, potrivit Fundaţiei Fiocruz.

În ce priveşte contaminările, creşterea cea mai mare se observă la persoanele între 40 şi 49 de ani (1.173%).

Ţara sud-americană a vaccinat anti-COVID-19 până în prezent 5,8% din populaţia sa, 12,4 milioane de persoane.

De mai multe săptămâni, măsurile restrictive au început să fie ridicate în numeroase state, în special în Sao Paulo şi Rio de Janeiro.

Ziua mondială de combatere a malariei, marcată în fiecare an pe 25 aprilie

Anual, la 25 aprilie, este marcată Ziua mondială de combatere a malariei, potrivit who.int. A fost adoptată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) în cadrul sesiunii cu numărul 60, din mai 2007, pentru a evidenţia progresele care au fost realizate în prevenirea şi controlul malariei, dar şi pentru a accelera lupta împotriva acestei boli.

La 25 aprilie 2021, OMS lansează o nouă iniţiativă pentru a stopa răspândirea malariei în alte 25 de ţări până în anul 2025, potrivit who.int. Acestea vor beneficia de ajutor specializat şi de îndrumări tehnice pentru a le ajuta să elimine această boală.

State din subregiunea Mekong din Asia de Sud-Est au înregistrat deja reuşite importante în această direcţie. Numărul cazurilor din regiunea compusă din Cambodgia, China (provincia Yunnan), Laos, Myanmar, Thailanda şi Vietnam, a înregistrat o reducere cu 97 de procente între anii 2000 şi 2020, a indicat OMS într-un comunicat.

La nivel mondial, malaria a fost eradicată din 39 de ţări şi teritorii, potrivit OMS. Unsprezece ţări nu au mai înregistrat niciun caz de malarie în ultimii 20 de ani.

Potrivit datelor publicate de OMS la 1 aprilie 2021, la nivelul anului 2019 se estima ca aproximativ 229 de milioane de persoane s-au infectat cu malarie, numărul deceselor situându-se în jurul cifrei de 409.000, conform who.int. Copiii cu vârste de sub cinci ani reprezintă grupa de vârstă cea mai vulnerabilă, reprezentând, în 2019, 67% din totalul deceselor. În privinţa răspândirii geografice a acestei boli, 94% dintre infectări şi decese au loc pe continentul african.

La 20 aprilie 2021, OMS a anunţat că, după doi ani de la introducerea primului vaccin împotriva malariei, aproximativ 650.000 de copii au fost imunizaţi. Acest vaccin, combinat cu alte măsuri de protecţie, ar putea salva zeci de mii de vieţi pe an, susţine organizaţia. Primul program pilot de vaccinare împotriva malariei a debutat, în premieră, în luna aprilie 2019, în Malawi, având potenţialul de a salva zeci de mii de vieţi, conform OMS. Malawi este unul dintre cele trei state africane, alături de Ghana si Kenya, care participă la programul pilot de vaccinare.

La 22 mai 2019, OMS anunţase că, în Algeria şi Argentina, malaria a fost eradicată. În Algeria, unde medicul francez Charles Louis Alphonse Laveran a descoperit pentru prima dată parazitul malariei, în 1880, nu au mai fost înregistrate cazuri indigene din anul 2013. În Argentina nu au mai fost consemnate cazuri de malarie din 2010.

Malaria este o boala infecţioasă, întâlnită cu precădere în zone tropicale şi subtropicale. Este maladia cu răspândirea cea mai largă de pe glob. În lipsa măsurilor corespunzătoare de prevenire şi tratament, malaria poate duce la deces, potrivit cdt-babes.ro. Boala este determinată de un grup de protozoare-parazit numite „Plasmodium”. Parazitul malariei este transmis prin înţepătura femelei ţânţarului anofel.

Formele mai severe de malarie se manifestă prin febră, frisoane, dureri de cap, dureri musculare, slăbiciune, vărsături, tuse, diaree şi dureri abdominale. La acestea se pot adăuga simptome asociate insuficientei de organ, cum ar fi insuficienţa renală acută, convulsii generalizate, colaps circulator, urmate de somnolenţă, comă şi deces, arată site-ul cdt-babes.ro.Un studiu publicat în septembrie 2019 şi realizat de cercetători din Danemarca, care au utilizat registrele la nivel naţional pentru a identifica 3.970 de cazuri de malarie între 1994 şi 2017, a arătat că bolnavii de malarie sunt cu aproximativ 30% mai predispuşi să sufere de insuficienţă cardiacă.

Peste un miliard de doze de vaccin anti-COVID-19, administrate în lume

Peste un miliard de doze de vaccinuri anti-COVID-19 au fost administrate în întreaga lume, la mai puţin de cinci luni de la începerea primelor campanii de vaccinare în masă în decembrie, potrivit unei numărători realizate de AFP.

Cel puţin 1.002.938.540 de doze au fost injectate în 207 de ţări sau teritorii, conform acestui bilanţ întocmit pe baza datelor oficiale. Mai mult de jumătate din total (58%) au fost administrate în trei ţări: Statele Unite (225,6 milioane), China (216,1 milioane) şi India (138,4 milioane).

Dar, raportat la populaţie, Israelul este liderul, circa şase din zece israelieni fiind deja complet vaccinaţi.

Urmează în plutonul din frunte ţări ca Marea Britanie (49% din populaţie a primit cel puţin o doză), Emiratele Arabe Unite (peste 51%), Statele Unite (42%), Chile (41%), Bahrein (38%) sau Uruguay (32%).

În Uniunea Europeană, 128 de milioane de doze au fost administrate la 21% din populaţie

Cu mult în statele Maltei (47%) şi Ungariei (37%), campioane ale celor 27, ţările cele mai populate din UE se situează în jurul mediei europene: Franţa (20,5%), Germania (22,6%), Italia (19,9%) şi Spania (22,3%).

În timp ce doza cu numărul 500 de milioane a fost administrată după patru luni, la 25 martie, a durat mai puţin de o lună pentru a dubla datele.

Dacă majoritatea ţărilor sărace au început să vaccineze, în principal datorită mecanismului Covax (OMS, alianţa Gavi şi coaliţia Cepi), vaccinarea rămâne un privilegiu al ţărilor cu „venituri ridicate” în sensul definit de Banca Mondială, unde locuieşte 16% din omenire, dar concentrează 47% din dozele injectate în lume.

Ţările cu venituri mici se mulţumesc deocamdată cu 0,2% din doze.

Vaccinul AstraZeneca/Oxford, administrat în trei sferturi din ţări

Pe glob, 12 ţări nu au început încă vaccinarea: şapte în Africa (Tanzania, Madagascar, Burkina Faso, Ciad, Burundi, Republica Centrafricană, Eritreea), trei în Oceania (Vanuatu, Samoa, Kiribati), una în Asia (Coreea de Nord) şi una în Caraibe (Haiti).

În pofida controverselor al căror obiect este, vaccinul AstraZeneca/Oxford este cel mai răspândit în lume, deoarece este administrat în trei sferturi din ţările şi teritoriile care vaccinează (cel puţin 156 din 207, 75%).

Vaccinul AstraZeneca devansează serul Pfizer/BioNTech (cel puţin 91 de ţări, 44%), Moderna (cel puţin 46 de ţări, 22%), Sinopharm (cel puţin 41, 20%), Sputnik V (cel puţin 32, 15%) şi Sinovac (cel puţin 21, 10%).

Cel puţin 23 de persoane au murit într-un incendiu la un spital COVID din Bagdad

Cel puţin 23 de persoane au murit în urma unui incendiu declanşat în cursul nopţii de sâmbătă spre duminică într-o unitate de terapie intensivă pentru bolnavi de COVID-19 la un spital din Bagdad.

Incendiul a fost cauzat de tuburi cu oxigen „depozitate fără a se respecta condiţiile de securitate” , anunţă AFP, citând surse medicale.

De asemenea, alte zeci de persoane au fost rănite la incendiul produs la spitalul Ibn Khatib.

La secţia de terapie intensivă se aflau 30 de persoane, notează BBC.

De la începutul pandemiei, în Irak s-au înregistrat 1,025,288 de cazuri de contaminare cu coronavirus şi 15,217 de decese.

Elveția: A fost detectat un prim caz de de tulpină indiană a SARS-CoV-2

Un prim caz de tulpină indiană a SARS-CoV-2, responsabilă pentru un focar epidemic în India, a fost depistat în Elveţia, au anunţat, sâmbătă, autorităţile sanitare din această ţară, relatează AFP.

”Primul caz de tulpină indiană a COVID-19 a fost detectat în Elveţia”, a anunţat Oficiul federal elveţian pentru Sănătate Publică într-un mesaj postat pe Twiter. Cazul a fost detectat la o persoană aflată în tranzit pe unul dintre aeroporturile ţării, a precizat sursa citată, fără a oferi detalii suplimentare.

Această informaţie survine după anunţul făcut, joi, de autorităţile belgiene cu privire la depistarea în ţară a 20 de studenţi indieni testaţi pozitiv la tulpină. Aceşti tineri aterizaseră la Paris pe 12 aprilie.

Sistemul de sănătate indian este copleşit de un nou val de infecţii atribuite parţial noii tulpini ”duble mutante”, cunoscută sub numele B.1.617.

Numeroase ţări şi-au suspendat temporar legăturile aeriene cu India. Elveţia ar putea să claseze India ca ţară cu risc crescut şi să o adauge pe ”lista roşie”, au declarat autorităţile sanitare elveţiene.

Persoanele din ţările plasate pe lista roşie trebuie să respecte o carantină de zece zile la sosirea în Elveţia.

Coronavirus: Maraton de vaccinare, organizat la București în perioada 7-9 mai, anunțat de Valeriu Gheorghiță

Coordonatorul campaniei naţionale de vaccinare, medicul Valeriu Gheorghiţă, a anunţat că în prima jumătate a lunii mai va avea loc în Bucureşti un maraton al vaccinării, similar celui organizat zilele acestea la Timişoara.

„Pe 7-9 mai va fi acest maraton al vaccinării la Bucureşti. Foarte probabil, locaţiile vor fi două: la Sala Palatului şi Biblioteca Naţională. Trebuie să combinăm acest eveniment medical cu unul social şi cultural. Va fi nevoie doar de cartea de identitate.”, a declarat Valeriu Gheorghiţă, sâmbătă seară, la un post de televiziune.

Valeriu Gheorghiţă a menţionat că la maratonul de la Bucureşti se va putea vaccina anti-COVID-19 oricine, indiferent unde are domiciliul. Cel mai probabil, vaccinul administrat va fi cel produs de compania Pfizer, iar pentru rapel se va organiza un eveniment similar, la trei săptămâni după prima ediție, în așa fel încât toți cei imunizați în cadrul maratonului să primească și a doua doză.

„Cu siguranţă este un eveniment care, aşa cum am observat la Timişoara, este aşteptat de multă lume, pentru că realmente sunt persoane care din comoditate nu intră pe platformă să se programeze, sunt persoane care nu se descurcă să intre pe platformă şi atunci cred că flexibilitatea şi adaptabilitatea la situaţia reală trebuie să fie în momentul de faţă extrem de importantă”, a adăugat Valeriu Gheorghiţă.

Valeriu Gheorghiţă a declarat că evenimente similare celui de la Timişoara, unde zilele acestea are loc un maraton al vaccinării, vor fi organizate şi în alte oraşe.

„Evenimentul de la Timișoara, acel maraton al vaccinării, va fi replicat la nivel național. Am avut mai multe dicuții cu rectorii universităților de Medicină și Farmacie din România. Toate și-au arătat disponibilitatea de a organiza astfel de evenimente de vaccinare, prin implicarea personalului medical, corpului academic. Vor fi în toate centrele universitare unde avem universități de Medicină și Farmacie.Trebuie să implicăm aceste demersuri, să le multiplicăm la nivel național. Avem nevoie să transmitem mai mult decât principii de organizare. Avem nevoie de implicarea celor care pot să facă lucruri absolut excepționale, cum s-a întâmplat la Timișoara”, a mai spus Valeriu Gheorghiță.

Conform medicului, până sâmbătă seară, la la ora 20:00, au fost imunizate anti-COVID-19 aproape 3200 de persoane, în cadrul maratonului de la Timișoarea.

Şi în municipiul  Deva, unde sâmbătă a devenit operaţional primul centru drive-thru, au fost vaccinate anti-COVID 600 de persoane, a adăugat Valeriu Gheorghiţă.

 

 

Câte persoane au fost vaccinate anti-COVID-19, în ultimele 24 de ore. Datele CNCAV

În România, în ultimele 24 de ore, au fost administrate 89.679 de doze de vaccin, dintre care 68.522 – Pfizer, 9.681 – AstraZeneca şi 11.476 – Moderna, a anunțat Comitetul naţional pentru imunizarea anti-COVID (CNCAV), potrivit datelor puse la dispoziţie de Institutul Naţional de Sănătate Publică prin aplicaţia Registrul Electronic Naţional al Vaccinărilor.

Potrivit unui comunicat al CNCAV transmis, sâmbătă, AGERPRES, 62.009 de persoane au fost vaccinate cu prima doză, iar 27.670 de persoane şi cu cea de-a doua.

De la începutul campaniei de vaccinare, pe 27 decembrie 2020, au fost administrate 4.755.099 de doze unui număr de 2.983.609 de persoane, dintre care 1.212.119 au primit o doză şi 1.771.490 şi pe cea de-a doua.

În ultimele 24 de ore au fost înregistrate 101 de reacţii adverse – 26 de tip local şi 75 de tip general.

Totodată, de la începutul campaniei de vaccinare s-au înregistrat 13.609 de reacţii adverse la vaccinurile Pfizer, Moderna şi AstraZeneca, 1.420 de tip local şi 12.189 de tip general.

CNCAV menţionează că 156 de reacţii adverse sunt în curs de investigare.