Investiție de 3 milioane de euro într-un centru modular permanent cu 22 de paturi ATI, la Timișoara

Spitalului Clinic Județean de Urgență ”Pius Brînzeu” Timișoara intenţionează să construiască un centru modular permanent cu 22 de paturi ATI, în vecinătatea clădirii actuale, consilierii locali votând în acest sens, acordarea gratuită a terenului necesar de 4.500 mp.
Noul centru modular presupune o investiţie de 3.000.000 de euro, din fonduri nerambursabile.
Terenul municipalităţii, care valorează 3.800.000 de lei, este dat în administrarea spitalului cu titlu gratuit, pentru cinci ani.
„Pe terenul care se află în vecinătatea Casei Austria, Spitalul Judeţean Timişoara doreşte să construiască din fonduri nerambursabile un spital modular ATI cu 22 de paturi, a cărui valoare se ridică la 3.000.000 de euro. În această perioadă, în care întreaga comunitate timişoreană este greu încercată de criza sanitară cauzată de COVID, primăria a făcut tot ce i-a stat în puteri pentru a veni în sprijinul autorităţilor sanitare. De la proiectul Oxigen, la acest teren, vom pune umărul pentru ca timişorenii şi timişenii să beneficieze de cele mai bune tratamente posibile, până când vom învinge această pandemie”, a declarat primarul Dominic Fritz, potrivit Agerpres.
Proiectul a fost aprobat cu unanimitate de voturi.
Potrivit managerului Spitalului Judeţean Timişoara, Raul Pătraşcu, se aşteaptă decizia finală în privinţa finanţării, de la Ministerul Fondurilor Europene.

Ordinul pentru modificarea Normelor tehnice a programelor de sănătate pentru 2017 și 2018, publicate în MO

Monitorul Oficial a publicat Ordinul nr. 484/2021 pentru modificarea și completarea Normelor tehnice de realizare a programelor naționale de sănătate curative pentru anii 2017 și 2018, aprobate prin Ordinul președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 245/2017.
Vă prezentăm în continuare textul integral al Ordinului nr. 484/2021, publicat marți, în Monitorul Oficial:
Văzând Referatul de aprobare nr. DG 1.359 din 27.04.2021 al directorului general al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, având în vedere art. 51 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 20/2021 privind stabilirea unor măsuri în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate în contextul evoluției situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, precum și pentru abrogarea unor prevederi din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 70/2020 privind reglementarea unor măsuri, începând cu data de 15 mai 2020, în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, pentru prelungirea unor termene, pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, a Legii educației naționale nr. 1/2011, precum și a altor acte normative, pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății și pentru modificarea Legii farmaciei nr. 266/2008, precum și Hotărârea Guvernului nr. 155/2017 privind aprobarea programelor naționale de sănătate pentru anii 2017 și 2018, cu modificările și completările ulterioare,
în temeiul art. 291 alin. (2) din Legea nr. 95/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și al art. 17 alin. (5) din Statutul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 972/2006, cu modificările și completările ulterioare,
președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate emite următorul ordin:
Art. I. –
Normele tehnice de realizare a programelor naționale de sănătate curative pentru anii 2017 și 2018, aprobate prin Ordinul președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 245/2017, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 224 și 224 bis din 31 martie 2017, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și completează după cum urmează:
1. La capitolul VII1 „Dispoziții aplicabile în contextul epidemiei cu coronavirusul SARS-CoV-2″ articolul 45, după alineatul (3) se introduc trei noi alineate, alineatele (4) – (6), cu următorul cuprins:
(4) În situația prevăzută la alin. (2), valoarea totală a creditelor de angajament în baza cărora se încheie în trimestrul II al anului 2021 acte adiționale de suplimentare pentru decontarea serviciilor acordate peste valoarea de contract nu poate fi mai mare decât valoarea totală a cheltuielilor efectiv realizate pentru care au fost încheiate acte adiționale în trimestrul I al anului 2021.
(5) Pentru unitățile sanitare care derulează programe naționale de sănătate curative care nu au încheiat în fiecare lună a trimestrului I al anului 2021 acte adiționale de suplimentare a valorii de contract, decontarea în trimestrul II al anului 2021 se efectuează la nivelul realizat dacă se depășește valoarea de contract, prin încheierea de acte adiționale de suplimentare a sumei contractate în luna următoare celei în care au fost acordate serviciile.
(6) Actele adiționale de suplimentare a valorii de contract pentru situațiile prevăzute la alin. (4) și (5), pentru decontarea serviciilor acordate în trimestrul II al anului 2021, peste valoarea de contract, se vor încheia în limita sumelor alocate cu această destinație în bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate.”
2. La capitolul VII1 „Dispoziții aplicabile în contextul epidemiei cu coronavirusul SARS-CoV-2”, după articolul 46 se introduce un nou articol, articolul 47, cu următorul cuprins:
Art. 47. –
Măsurile prevăzute la art. 43-art. 45 alin. (1), (2), (4)-(6) sunt aplicabile până la finalul oricărei luni din trimestrul II al anului 2021 în care eventual încetează starea de alertă declarată potrivit legii.”
3. La capitolul VIII, tabelul „Creditele bugetare și de angajament aferente programelor naționale de sănătate curative pentru perioada ianuarie-mai 2021” se modifică și va avea următorul cuprins:

*) Sumele nu includ valoarea creditelor de angajament și bugetare aferente contractelor cost-volum. Valoarea acestora este prevăzută distinct.”
4. La capitolul IX titlul „Programul național de boli cardiovasculare” subtitlul „Unități care derulează programul” punctul 14, după litera g) se introduce o nouă literă, litera h), cu următorul cuprins:
h) Spitalul Universitar de Urgență Militar Central «Dr. Carol Davila» București;”.
5. La capitolul IX, titlul „Programul național de diabet zaharat” subtitlul „Unități care derulează subprogramul”, litera f2) se modifică și va avea următorul cuprins:
f2) dispozitive medicale specifice și sisteme de monitorizare continuă a glicemiei – unități sanitare cu secții/compartimente de profil care au farmacii cu circuit închis:
1. Spitalul Universitar de Urgență Elias – București;
2. Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii «M. S. Curie», București;
3. Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii «Louis Țurcanu» Timișoara;
4. Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii «Sfânta Maria» Iași;
5. Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Cluj-Napoca;
6. Spitalul Militar de Urgență «Regina Maria» Brașov;”.
6ai) număr bolnavi cu mucoviscidoză (cost-volum)/an: 200;”.
10. La capitolul IX titlul „Programul național de tratament pentru boli rare” subtitlul „Indicatori de evaluare” punctul 2) „indicatori de eficiență”, după litera ah) se introduce o nouă literă, litera ai), cu următorul cuprins:
ai) cost mediu/bolnav cu mucoviscidoză (cost-volum): 35.293,44 lei*);”.
11. La capitolul IX titlul „Programul național de tratament pentru boli rare” subtitlul „Indicatori de evaluare”, nota din subsolul punctului 2) „Indicatori de eficiență” se modifică și va avea următorul cuprins:

*) Costul prevăzut la lit. e), f), h), i), k), ș), t), ț), v), w), y), z) și ai) reprezintă costul mediu/bolnav la nivel național, iar repartizarea sumelor se realizează pentru fiecare bolnav în funcție de doza necesară recomandată individual.”
12. La capitolul IX titlul „Programul național de tratament pentru boli rare” subtitlul „Unități care derulează programul”, la punctul 18), după litera u) se introduce o nouă literă, litera v), cu următorul cuprins:

v) Spitalul Județean de Urgență Bistrița;”.13. La capitolul IX titlul „Programul național de tratament pentru boli rare” subtitlul „Unități care derulează programul”, la punctul 31), după litera c) se introduc două noi litere, literele d) și e), cu următorul cuprins:

d) Spitalul Județean de Urgență «Dr. Constantin Opriș» Baia Mare;
e) Institutul Oncologic «Prof. Dr. I. Chiricuță» Cluj-Napoca;”.. La capitolul IX titlul „Programul național de tratament al bolilor neurologice” subtitlul „Unități care derulează programul”, după litera r) se introduce o nouă literă, litera s), cu următorul cuprins:
s) Spitalul Clinic Județean de Urgență «Sf. Apostol Andrei» Galați;”.
7. La capitolul IX titlul „Programul național de tratament al hemofiliei și talasemiei” subtitlul „Unități care derulează programul” punctul 1, după litera k) se introduce o nouă literă, litera l), cu următorul cuprins;

l) Spitalul Județean de Urgență Bistrița;”.
8. La capitolul IX titlul „Programul național de tratament pentru boli rare”, la subtitlul „Activități”, după punctul 29) se introduce un nou punct, punctul 30), cu următorul cuprins:

30) mucoviscidoză (cost-volum) – bolnavi cu fibroză chistică (FC) cu vârstă de cel puțin 6 ani, cu infecții pulmonare cronice cauzate de Pseudomonas aeruginosa;”.
9. La capitolul IX titlul „Programul național de tratament pentru boli rare” subtitlul „Indicatori de evaluare” punctul 1) „Indicatori fizici”, după litera ah) se introduce o nouă literă, litera ai), cu următorul cuprins:
„14. La capitolul IX, titlul „Programul național de diagnostic și tratament cu ajutorul aparaturii de înaltă performanță” – „Subprogramul de radiologie intervențională”, la subtitlul „Unități care derulează programul”, după litera ț) se introduc două noi litere, literele u) și v), cu următorul cuprins:

u) Spitalul Militar de Urgență «Dr. Constantin Papilian» Cluj [activitățile a), e), f), g) și h)];
v) Spitalul Județean de Urgență «Dr. Constantin Opriș» Baia Mare [activitățile a) și e)];”.
Art. II. –
Direcțiile de specialitate din Casa Națională de Asigurări de Sănătate, casele de asigurări de sănătate și unitățile de specialitate prin care se derulează programe naționale de sănătate curative vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Art. III. –
Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate,
Adrian Gheorghe

Raed Arafat, despre numărul infectărilor cu SARS-CoV-2: Cazurile active sunt în scădere

Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă (DSU), Raed Arafat, afirmă că în ultima perioadă se înregistrează un trend descendent în ceea ce priveşte cifrele legate de pandemie, precizând că este foarte important ca cinci milioane de români să fie vaccinaţi ”măcar cu prima doză” până la finalul acestei luni.

”Cazurile active sunt în scădere, e un semn că suntem pe un trend descrescător. Internările în spitale, şi aici tendinţa este în scădere. Am avut de exemplu număr de pacienţi în spitale COVID de la 6.525 la 6.181. (…) Pe ATI, 919. Din 1 decembrie 2020 până acum nu a atins această cifră şi iarăşi e un semn bun, de scădere a presiunii pe sistemul sanitar, pe care colegii spun că o simt deja. Dar să nu uităm că sunt 919 de pacienţi la ATI”, a afirmat Raed Arafat, marți seară, la un post de televiziune.

Conform șefului DSU, două judeţe aflate luni în scenariul galben înregistrează scăderi ale indicilor de infectare şi în niciun judeţ nu există tendinţa de creştere a numărului de îmbolnăviri.

”Noi sperăm să ţinem controlul, chiar dacă vor fi anumite creşteri, să se ţină controlul. Dar cel mai important lucru care trebuie transmis este unu: efortul comun ne face să ţinem această situaţie şi doi: vaccinarea este cel mai importat pas pentru a menţine această situaţie şi să ajungem şi la mai bine. Dacă continuăm vaccinarea, cu siguranţă în următoarele două-trei luni o să ajungem la un nivel chiar foarte bun”, a adăugat şeful DSU.

Arafat a subliniat că scăderea numărului de cazuri nu trebuie să fie un semnal pentru cei care nu s-au vaccinat că nu trebuie să se mai imunizeze împotriva COVID-19, precizând că ”pentru a ajunge în situaţia în care sunt Israelul, Marea Britanie, trebuie să ajungem la procentele lor de persoane vaccinate”.

”Da, suntem într-o situaţie bună, trebuie să o păstrăm. O păstrăm respectând regulile care sunt, sunt în analiză aceste reguli, urmează să se vină poate în cursul săptămânii viitoare, către sfârşitul acestei săptămâni, cu nişte propuneri poate de îmbunătăţire a situaţiei, hai să zicem de reluare a unor activităţi sau de relaxare, cum zicem noi, dar asta totdeauna trebuie făcut cu precauţie, cu atenţie. (…) La acest moment procentul din populaţie, numărul total încă nu este suficient să spunem, într-adevăr, am învins. Riscul cel mai important când vedem acest lucru, pentru că sunt date publice (privind scăderea numărului de îmbolnăviri – n.r.)  unii să spună gata, am scăpat, de  ce să mă vaccinez? Şi ăsta să fie de fapt motivul pentru care să ne întoarcem, să începem să crească şi efectul care l-am obţinut la acest moment să-l pierdem”, a explicatRaed Arafat.

Expert: Circa 50% dintre persoanele infectate cu SARS-CoV-2 dezvoltă tulburări ale mirosului sau gustului

Pierderea mirosului şi a gustului din cauza infecţiei cu noul coronavirus poate dura luni întregi sau chiar mai mult pentru un procent cuprins între 5% şi 20% dintre persoanele infectate, potrivit unui expert în aceste două simţuri umane, informează DPA.

Potrivit lui Thomas Hummel, directorul Centrului Interdisciplinar pentru Miros şi Gust din cadrul Spitalului Universitar din Dresden, în cazul unui procent cuprins între 80% şi 95% dintre pacienţi, simţul mirosului şi al gustului revine la normal sau aproape la normal după una sau două luni de la momentul infectării.

Dar pentru restul de 5% până la 20% problema poate ”continua luni sau ani”, a spus Hummel.

”Pentru unii din acest grup, nu revine niciodată”, a mai precizat expertul.

La mai bine de un an de la declararea pandemiei de coronavirus, o pierdere subită a mirosului şi gustului este considerată în prezent unul dintre cele mai cunoscute simptome ale infecţiei cu virusul SARS-CoV-2.

Per ansamblu, circa 50% dintre persoanele infectate cu noul coronavirus dezvoltă tulburări ale mirosului sau gustului, a explicat Hummel.

”Este în acel moment ca un fel de semnal timpuriu de alertă”, a mai spus Thomas Hummel.

Slovacia suspendă vaccinările cu prima doză de ser anti-COVID-19 AstraZeneca

Slovacia a suspendat, marţi, vaccinările cu prima doză de ser anti-COVID-19 produs de AstraZeneca, după ce a anunţat că investighează cazul unei persoane decedate în urma unui cheag de sânge format după ce i-a fost administrat vaccinul, relatează AFP şi Reuters.

”Numai persoanele aflate în aşteptarea celei de-a doua doze din acest vaccin sunt în prezent vaccinate cu AstraZeneca. Folosirea vaccinului acestei societăţi pentru primele doze a fost suspendată”, a anunţat Ministerul Sănătăţii slovac.

Agenţia de reglementare sanitară slovacă a declarat săptămâna trecută că decesul unei femei în vârstă de 47 de ani este probabil să fie legat de vaccin din cauza unei condiţii medicale preexistente.

Mai multe alte state din UE au limitat vaccinările cu AstraZeneca după ce a fost stabilită o legătură între acest vaccin şi formarea de tromboze, cazuri foarte rare dar de multe ori mortale.

Danemarca a renunţat complet la acest vaccin, în timp ce experţii britanici au recomandat ca persoanelor cu vârste sub 40 de ani să li se administreze un vaccin alternativ.

Germania, care luase decizia să administreze serul AstraZeneca numai la persoanele cu vârste de peste 60 de ani, a anunţat săptămâna trecută că acest vaccin va redeveni disponibil pentru toate persoanele adulte supuse în prealabil unui consult medical.

Mai multe state braziliene, printre care Sao Paulo şi Rio de Janeiro, au anunţat marţi că au suspendat administrarea vaccinului AstraZeneca în cazul femeilor însărcinate.

În ce condiţii ar putea participa spectatorii la întrecerile sportive. Anunțul MTS

Participarea spectatorilor la evenimentele sportive va fi permisă doar celor vaccinaţi împotriva COVID-19, celor care au trecut prin boală sau care pot prezenta un test negativ RT-PCR sau antigen, a anunţat, marţi, Ministerul Tineretului şi Sportului (MTS).

„Începând cu data de 13 mai, organizatorii de evenimente şi competiţii sportive care îşi doresc să contribuie la organizarea de evenimente test/pilot se pot adresa cu propuneri Ministerului Tineretului şi Sportului. Aceştia vor putea depune planuri care să descrie cât mai amănunţit condiţiile de desfăşurare a evenimentului, în raport cu condiţiile de mai jos. Astfel, participarea este permisă doar pentru: persoanele care sunt vaccinate (cu schema completă); persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 90-a zi ulterioară confirmării infectării cu SARS-CoV-2; persoanele care prezintă rezultatul unui test RT-PCR nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul certificat al unui test antigen rapid nu mai vechi de 24 de ore, în condiţiile stabilite prin ordinul comun al ministrului tineretului şi sportului şi al ministrului sănătăţii”, se arată într-un comunicat al MTS.

Guvernul României a creat cadrul legal care să permită revenirea spectatorilor la competiţiile sportive, prin hotărârea privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 13 mai 2021, adoptată în cadrul şedinţei de luni.

După analizarea planurilor propuse de organizatori, Ministerul Tineretului şi Sportului le va transmite spre avizare către Ministerul Sănătăţii pe acelea care îndeplinesc toate condiţiile legale. După obţinerea acestui aviz, propunerea va fi înaintată către Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, care va emite o hotărâre în acest sens.

Astfel, aceste competiţii se vor putea desfăşura cu participarea spectatorilor doar ca evenimente test/pilot, cu aprobarea Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, pe baza propunerii Ministerului Tineretului şi Sportului şi cu avizul Ministerului Sănătăţii, potrivit Anexei 3 din Hotărârea de Guvern.

Peste 3,7 milioane de persoane vaccinate anti-COVID cu cel puțin o doză. Datele CNCAV

În România, în ultimele 24 de ore au fost administrate 105.844 de doze de vaccin, dintre care 87.497 – Pfizer, 7.221 – Moderna, 7.745 – AstraZeneca şi 3.381 – Johnson&Johnson a anunțat Comitetul naţional de coordonare a activităţilor privind imunizarea împotriva COVID-19, potrivit datelor puse la dispoziţie de Institutul Naţional de Sănătate Publică prin aplicaţia Registrul Electronic Naţional al Vaccinărilor.

Conform CNCAV, 38.950 persoane au fost vaccinate cu prima doză, iar 66.894 de persoane cu cea de-a doua.

De la începutul campaniei de vaccinare, din 27 decembrie 2020, au fost administrate 6.201.096 de doze unui număr de 3.711.304 de persoane, dintre care 1.221.512 au primit o doză şi 2.489.792 şi pe cea de-a doua.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 103 de reacţii adverse – 5 de tip local şi 98 de tip general.

De la începutul campaniei de vaccinare s-au înregistrat 14.935 de reacţii adverse la vaccinurile Pfizer, Moderna şi AstraZeneca – 1.586 de tip local şi 13.349 de tip general.

CNCAV menţionează că 135 de reacţii adverse sunt în curs de investigare.

CE cere în instanţă companiei AstraZeneca să livreze până în iunie dozele restante din primul trimestru

Comisia Europeană a cerut, marţi, în faţa justiţiei belgiene ca laboratorul britanico-suedez AstraZeneca să livreze blocului comunitar cele 90 de milioane de doze de vaccin anti-COVID-19 pe care nu le-a livrat în primul trimestru, sub sancţiunea unor penalităţi financiare, a anunţat executivul comunitar, potrivit AFP.

Este prima dată când Comisia Europeană îşi precizează cererile în procedura judiciară pe care a declanşat-o împotriva companiei AstraZeneca, pe care o acuză că nu și-a respectat obligațiile contractuale.

Contractul a fost încheiat în baza dreptului belgian, aşadar audierea în acest proces se va desfăşura la un tribunal din Bruxelles şi este programată pentru 26 mai.

AstraZeneca a livrat statelor UE în primul trimestru al anului numai 30 de milioane din cele 120 de milioane de doze de vaccin prevăzute în contract, iar pentru trimestrul al doilea a anunţat că va putea livra numai 70 de milioane din cele 180 de milioane de doze promise iniţial.

”În procedura declanşată noi cerem livrarea celor 90 de milioane de doze care ar fi trebuit livrate în primul trimestru”, iar livrarea acestora să se încheie până la sfârşitul lunii iunie, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei.

”Cerem ca tribunalul să ceară societăţii efectuarea livrărilor, iar în cazul în care ea nu-şi respectă această obligaţie să putem cere plata unor penalităţi financiare”, a adăugat acesta.

O a doua procedură judiciară, mai lungă, a fost declanşată pe fond, pentru ca justiţia să determine ”dacă a existat sau nu o încălcare a contractului de preachiziţie de vaccinuri”, a mai precizat reprezentantul Comisiei Europene.

Conform Comisiei Europene, AstraZeneca dispune de suficiente capacităţi de producţie în Marea Britanie şi în UE pentru a-şi putea onora obligaţiile contractuale. Comisia Europeană ceruse anterior companiei AstraZeneca să redirecţioneze către UE doze de vaccin produse la cele două fabrici ale sale din Marea Britanie, dar AstraZeneca a răspuns că producţia acestora este alocată britanicilor, întrucât că aşa prevede contractul semnat cu guvernul de la Londra cu trei luni înaintea celui semnat cu Comisia Europeană.

Între timp, însă, folosirea vaccinului AstraZeneca a fost restrânsă în majoritatea statelor UE nu din cauza dozelor insuficiente, ci ca urmare a semnalării unor cazuri de tromboze la persoanele vaccinate cu acest ser, care deşi au fost foarte rare au condus la o neîncredere a populaţiei în vaccinul produs de laboratorul britanico-suedez.

Senat: Adeverinţa verde electronică de vaccinare, testare şi vindecare, aviz favorabil în Comisia juridică

Comisia juridică a Senatului a avizat favorabil două propuneri de Regulament al Parlamentului European privind un cadru pentru eliberarea, verificarea şi acceptarea adeverinţelor electronice verzi – documente interoperabile de vaccinare, de testare şi de vindecare, în vederea facilitării liberei circulaţii în timpul pandemiei de COVID-19.

Cele două Regulamente îi vizează pe cetăţenii statelor membre UE şi resortisanţii ţărilor terţe a căror şedere sau reşedinţă pe teritoriul unui stat membru este legală în timpul pandemiei.

„Prin cele două propuneri de Regulamente se instituie cadrul legal european unitar pentru a avea funcţională o adeverinţă electronică verde, pentru a nu lăsa posibilitatea statelor membre al Uniunii să legifereze în mod separat şi neunitar, condiţii care ar afecta exerciţiul unei libertăţi fundamentale prevăzute în Tratatul Uniunii – libera circulaţie”, a afirmat preşedintele Comisiei juridice, Iulia Scântei.

Potrivit preşedintelui Comisiei juridice a Senatului, adeverinţa electronică verde „nu este un document care să conducă la instituirea unei baze de date europene de evidenţiere a celor care s-au vaccinat”.

„Documentul nu se rezumă exclusiv la o adeverinţă de vaccinare. Are trei componente: titularul s-a vaccinat şi cu ce tip şi numărul de doze, certifică pentru titular că s-a testat în vederea unei călătorii pe teritoriul unui stat membru (…) şi adeverinţa de vindecare pentru cei care s-au vindecat în urma bolii. (…) Niciunul dintre regulamente nu stabileşte niciun drept la vaccinare (…) Colegii de la Comisia de afaceri europene au precizat că principiul subsidiarităţii şi proporţionalităţii sunt respectate, deci nu ar fi o consecinţă negativă şi o afectare a dreptului la viaţă privată şi protecţia datelor cu caracter personal. Singurele informaţii care vor fi publice şi comunicate sunt cele de pe conţinutul adeverinţei. În spate nu se va crea o bază de date care să genereze un schimb de informaţii cu privire la informaţii de natură medicală sau care priveşte sănătatea cetăţenilor în cauză”, a adăugat Scântei.

Ambele Regulamente vor fi suspendate la finalul pandemiei COVID 19 şi se vor aplica din nou în cazul unei alte pandemii.

Medici și asistente vor putea lucra pe bază de contracte de prestări servicii la SCJU Arad

Spitalul Clinic Județean de Urgență Arad a anunțat că reprezentanții comitetului director au aprobat marți, procedura care permite posibilitatea de a încheia contracte de prestări servicii atât cu medici cât și cu asistenți medicali în vederea asigurării activității la nivelul unității.
”Această decizie contribuie la creșterea calității actului medical, deoarece contractele se vor încheia în baza unei selecții, pe o perioadă de un an de zile, cu posibilitate de prelungire, în urma evaluării periodice a serviciilor medicale prestate. Totodată prin încheierea acestor contracte, vom putea realiza și economii la bugetul instituției deoarece spitalul va plăti doar venitul negociat fără să mai achite taxele și impozitele aferente”, a explicat Florina Ionescu, manager interimar SCJU Arad.