Preşedintele Klaus Iohannis a participat, luni şi marţi, la reuniunea extraordinară a Consiliului European, desfăşurată la Bruxelles, context în care a subliniat susţinerea României pentru implementarea „rapidă” şi „unitară” a certificatelor digitale COVID la nivel european.

Principalele subiecte aflate pe agenda Consiliului European au vizat coordonarea pandemiei de COVID-19, obiectivele climatice ale Uniunii Europene, aspecte privind agenda externă a UE, precum relaţiile cu Federaţia Rusă şi cu Regatul Unit al Marii Britanii, incidentul aviatic din Belarus, situaţia din Orientul Mijlociu şi din Mali. La finalul discuţiilor, liderii europeni au adoptat concluziile reuniunii cu privire la subiectele abordate.

În ceea ce priveşte coordonarea pandemiei de COVID-19, la nivel european, liderii UE au luat notă de progresele înregistrate cu privire la derularea campaniilor de vaccinare, evidenţiind importanţa menţinerii unui ritm accelerat al acestui proces, precum şi a continuării eforturilor de consolidare a producţiei şi furnizării de vaccinuri pe întreg teritoriul Uniunii. Şefii de stat şi de guvern au subliniat importanţa păstrării unei abordări prudente, în continuare, în gestionarea pandemiei şi a coordonării în gestionarea măsurilor în perspectiva sezonului estival, context în care au salutat acordul obţinut, la nivel UE, cu privire la certificatul digital COVID, a informat Administraţia Prezidenţială.

Un accent deosebit a fost pus pe rolul global al Uniunii în gestionarea crizei, fiind reafirmat angajamentul de a consolida producţia globală de vaccinuri anti-COVID şi de a accelera procesul de donare de seruri către statele din afara UE cu cel puţin 100 de milioane de doze până la finalul anului. Consiliul European a făcut apel la continuarea eforturilor pentru asigurarea unui acces echitabil, la nivel global, la vaccinuri şi a exprimat sprijinul pentru rolul prioritar al mecanismului COVAX în acest sens.

Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, în intervenţia sa, preşedintele Klaus Iohannis a reafirmat susţinerea României pentru menţinerea abordării coordonate, la nivel UE, atât cu privire la dimensiunea gestionării curente a crizei sanitare, cât şi în ceea ce priveşte demersurile de relaxare graduală a măsurilor restrictive introduse de statele membre. Şeful statului a evidenţiat şi importanţa deosebită a continuării unui ritm accelerat al campaniilor de vaccinare, alături de creşterea eforturilor privind producerea şi asigurarea unor rezerve suficiente de vaccinuri la nivel european.

„Preşedintele Klaus Iohannis a salutat finalizarea negocierilor interinstituţionale privind Certificatul digital COVID şi a subliniat susţinerea ţării noastre pentru implementarea rapidă şi unitară a acestor certificate la nivel european. Preşedintele României a insistat asupra faptului că utilizarea acestui certificat nu trebuie să afecteze exercitarea dreptului fundamental al cetăţenilor la libera circulaţie”, arată Administraţia Prezidenţială.

Şeful statului a mai evidenţiat importanţa solidarităţii la nivel internaţional, context în care a reafirmat susţinerea României pentru operaţionalizarea cât mai rapidă a unui mecanism european de donare a vaccinurilor pentru sprijinirea statelor terţe, în special a partenerilor Uniunii din vecinătatea estică şi din Balcanii de Vest. În acest context, preşedintele Iohannis a menţionat că România a donat Republicii Moldova peste 300.000 de doze şi că urmează să doneze Ucrainei 100.000.

Cu referire la schimbările climatice, şefii de stat şi de guvern au reiterat concluziile Consiliului European din decembrie 2020 şi au salutat acordul obţinut recent în negocierile privind legea climatică. De asemenea, liderii europeni au invitat Comisia Europeană să lanseze pachetul de propuneri legislative „Fit for 55”, precum şi să realizeze o evaluare detaliată a impactului de mediu, economic şi social a acestuia la nivelul statelor membre UE. Totodată, liderii UE au salutat reluarea angajamentelor SUA faţă de prevederile Acordului de la Paris şi au lansat un apel către partenerii globali, în special membrii G20, pentru creşterea nivelului de ambiţie în acest domeniu, în perspectiva reuniunii COP 26 de la Glasgow.

Preşedintele Iohannis a subliniat importanţa asigurării unei înţelegeri comune la nivelul statelor membre şi al instituţiilor europene cu privire la modalitatea cea mai potrivită pentru asigurarea tranziţiei ecologice, inclusiv din perspectiva contribuţiei şi a implicaţiilor pentru fiecare stat membru la atingerea obiectivelor europene.

În acest sens, şeful statului a evidenţiat importanţa elaborării unor analize de impact care să includă o evaluare la nivel social, economic şi de mediu a acestor măsuri pentru fiecare stat membru. El a reafirmat importanţa unui cadru flexibil şi just în raport cu toate statele membre pentru a asigura implementarea, de o manieră sustenabilă, a angajamentelor ambiţioase asumate la nivel european în domeniul schimbărilor climatice.

Iohannis a arătat şi că efectele schimbărilor climatice nu cunosc graniţe naţionale, afectând toţi cetăţenii europeni deopotrivă, ceea ce face necesară acţiunea „fermă” şi „imediată” pentru a limita aceste efecte. Preşedintele Klaus Iohannis a punctat că este obligatoriu să fie identificate soluţiile prin care eforturile în lupta împotriva schimbărilor climatice să fie repartizate „echitabil” între statele membre UE şi să nu reprezinte un obstacol pentru dezvoltarea economică.

În cadrul reuniunii, liderii europeni au avut o dezbatere strategică cu privire la relaţiile UE – Rusia. Şefii de stat şi de guvern au condamnat acţiunile „ilegale”, „provocatoare” şi „disruptive” ale Federaţiei Ruse la adresa Uniunii şi statelor sale membre şi au reafirmat unitatea şi solidaritatea UE, precum şi sprijinul pentru Republica Cehă, respectiv pentru partenerii estici. Liderii europeni au invitat Înaltul Reprezentant şi Comisia Europeană să prezinte un document care să conţină opţiuni de politică privind viitoarele relaţii cu Federaţia Rusă, în perspectiva reuniunii Consiliului European din luna iunie.

„Preşedintele Klaus Iohannis a exprimat susţinerea pentru o abordare unitară şi solidară a Uniunii, bazată pe cele cinci principii directoare agreate anterior. De asemenea, preşedintele României a susţinut necesitatea elaborării unui document strategic al Uniunii, care să conţină opţiunile de politică privind abordarea viitoare a relaţiilor cu Federaţia Rusă, apreciind necesară o implicare a Uniunii pentru consolidarea securităţii şi stabilităţii partenerilor estici, prin toate politicile şi instrumentele europene, şi, în special, a Parteneriatului Estic”, arată Administraţia Prezidenţială.

Totodată, liderii europeni au condamnat „ferm” acţiunile recente de deturnare a zborului Ryanair la Minsk şi reţinerea de către autorităţile din Belarus a jurnalistului Roman Protasevich şi a partenerei acestuia. În context, şefii de stat şi de guvern au solicitat eliberarea imediată a celor doi, investigarea urgentă a incidentului aviatic, adoptarea de către Consiliul UE a unor sancţiuni suplimentare, inclusiv în domeniul economic, precum şi adoptarea de măsuri pentru interzicerea zborurilor companiilor aeriene belaruse în spaţiul aerian al UE, precum şi a accesului acestora pe aeroporturile din Uniunea Europeană.

„Preşedintele Klaus Iohannis a condamnat această acţiune de o gravitate excepţională şi a susţinut demararea urgentă a unei investigaţii internaţionale care să determine circumstanţele producerii incidentului aviatic. De asemenea, preşedintele României a solicitat identificarea unor măsuri ferme de răspuns”, indică Administraţia Prezidenţială.

Cu privire la relaţiile UE cu Marea Britanie, liderii europeni au salutat intrarea definitivă în vigoare, de la 1 mai, a Acordului Comercial şi de Cooperare între UE şi Regatul Unit, care, împreună cu Acordul de retragere şi Protocoalele sale, oferă cadrul relaţiilor dintre cele două părţi. Şefii de stat şi de guvern au subliniat necesitatea implementării integrale şi efective a celor două acorduri, evidenţiind şi necesitatea desfăşurării relaţiilor în condiţiile unui echilibru permanent între drepturile şi obligaţiile partenerilor. Liderii europeni au reafirmat faptul că relaţiile cu Regatul Unit trebuie să rămână reciproc avantajoase, fără a afecta integritatea Pieţei Unice, a Uniunii Vamale şi a autonomiei decizionale a UE. Consiliul European a făcut apel la Regatul Unit să respecte principiul nediscriminării între statele membre UE.

De asemenea, liderii europeni au invitat Comisia Europeană să asigure implementarea completă a Acordurilor, fiind amintită şi continuarea abordării unitare la nivelul Consiliului European a gestionării relaţiilor cu Marea Britanie, cu accent asupra respectării drepturilor cetăţenilor, condiţiilor de concurenţă echitabilă şi a pescuitului.

În intervenţia sa, Klaus Iohannis a subliniat că este necesar ca cele două acorduri să fie puse în aplicare pe deplin şi eficient. Preşedintele României a reafirmat şi susţinerea pentru principiile unităţii, solidarităţii, nediscriminării şi asigurării unui tratament egal pentru toate state membre ale Uniunii, apreciind că respectarea acestora rămâne prioritară şi în contextul noului parteneriat cu Marea Britanie.

Cu privire la evoluţiile din Orientul Mijlociu, liderii europeni au salutat încetarea focului, care ar trebui să pună capăt violenţelor în regiune, fiind reiterat angajamentul ferm al Uniunii Europene pentru soluţia celor două state, precum şi pentru continuarea eforturilor, împreună cu partenerii internaţionali, în vederea redemarării unui proces politic în regiune.