Sedintele de psihoterapie pentru preventia suicidului nu sunt decontate de CNAS

Casa Nationala de Asigurari de Sanatate (CNAS) nu deconteaza sedintele de psihoterapie deoarece in a€œCodul Ocupatiilor din Romania”, meseria de psihoterapeut nu este recunoscuta.

Statisticile arata ca in 2009, aproape 3.000 de romani s-au sinucis, iar in ultimii trei ani numarul celor care s-au sinucis a tot crescut. Un raport al Uniunii Europene arata ca, anual, 63.000 de oameni din statele UE se sinucid, iar 90% dintre cazuri au ca motiv tulburarile psihice sau bolile mintale.

in Romania, sinuciderile reprezinta 25% din totalul mortilor violente (necauzate de boli), aproape la fel de multe precum decesele survenite in urma accidentelor rutiere (28%). Zonele cu incidenta mai mare a sinuciderilor se inregistreaza in Constanta, Harghita, Satu-Mare si Covasna.

Desi in Romania nu exista o baza de date privind cauzele ce au determinat actele sinucigase, se poate face o clasificare a modalitatii de sinucidere in functie de sexul subiectului: barbatii aleg metode mai violente, de cele mai multe ori sa-si puna franghia de gat sau se arunca de la inaltime, in timp ce femeile iau substante toxice sau o supradoza de pastile.

Conform specialistilor, in categoria persoanelor cu risc ridicat de sinucidere se afla persoanele cu tentative anterioare, alcoolicii, cei ce provin din familii in care un membru s-a sinucis, persoanele divortate ori vaduve, varstincii si cei ramasi fara un loc de munca.

Sinuciderea Madalinei Manole a adus problema in atentia publica si a scos la iveala un intreg angrenaj de lipsuri, de la stigmatizarea celor ce sufera de aceasta afectiune si pana la ignorarea ei de catre sistemele de sanatate si de protectie sociala.

in 2006, la presiunile UE pentru infiintarea de programe de preventie pentru bolile mintale, s-a infiintat in Romania Centrul National de Sanatate Mintala, insa aceste programe nu exista nici in prezent din cauza a doua impedimente majore: pe de o parte, teama pacientului ca va fi etichetat drept nebun daca merge la psiholog sau la psihiatru, iar pe de alta parte, CNAS nu deconteaza astfel de servicii desi in restul tarilor europene, astfel de servicii sunt decontate fie partial, fie integral de stat, ceea ce face ca numarul bolnavilor ce ajung in spital cu tulburari psihice sau boli mintale sa fie mai redus.

in foarte multe tari din Europa strategia nationala de preventie a suicidului a fost implementata prin institutiile guvernamentale. Strategia cea mai completa exista in Finlanda, insa si Marea Britanie si Ţarile Scandinave au strategii nationale antisuicid, inclusiv Ungaria dispune de o strategie nationala in acest sens.

Organizatia Mondiala a Sanatatii semnaleaza ca majoritatea cazurilor de suicid care se intampla anual ar fi putut fi evitate daca ar fi fost adoptate solutii adecvate de comunicare.

O boala mintala este o boala psihiatrica ce afecteaza gandurile, sentimentele, compotarea si abilitatea sociala. Desi putine boli mintale pot fi prevenite, aproape toate pot fi tratate. Se pare ca 25% dintre persoane dezvolta tulburari mintale sau de comportament la un moment dat in viata. Cauzele bolilor mintale sunt complexe si sunt influentate de factori genetici (ereditari), experiente stresante din viata, boli fizice, dificultati in mediul familial etc.

Adesea sunt confundate notiunile de boala mintala si dizabilitate intelectuala: boala mintala este o boala ce poate fi vindecata, in timp ce dizabilitatea intelectuala este o stare caracterizata prin dificultati majore de invatare si intelegere, din cauza unei dezvoltari incomplete a inteligentei, neputand fi vindecata, ci doar tratate simptomele. Exemple de boli mintale: schizofrenie, ipohondrie, depresie, anxietate, piromanie, psihoza.

Pentru a convinge o persoana cu tulburari psihice sau boli mintale ca are nevoie de ajutor, familia trebuie sa identifice toate tertipurile care ar putea functiona, pentru ca in cele mai multe cazuri cei cu astfel de afectiuni sunt greu de convins, fie din cauza lipsei de constientizare a gravitatii bolii, fie din cauza oprobriului public.

Sinuciderea este o problema de sanatate publica. Printre indicatorii de sanatate publica, alaturi de mortalitatea infantila, mortalitatea materna infantila, mortalitatea cauzata de boala cardiovasculara sau canceroasa, figureaza si mortalitatea prin sinucidere. Cea mai afectata este grupa de varsta cuprinsa intre 18 si 25 de ani.

Conform datelor Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS) anul trecut cu ocazia Zilei Mondiale de Prevenire a Suicidului, in lume mor anual prin sinucidere in jur de 1 milion de persoane, astfel incat la fiecare 40 de secunde se sinucide un om. S-a raportat ca, in 2008, in Romania, au avut loc 2.802 de sinucideri, adica la fiecare trei ore un roman s-a sinucis. in lume, rata cazurilor de suicid a crescut cu aproximativ 60 % in ultimii 50 ani. Cele mai ridicate rate a sinuciderii din Europa se inregistreaza in tarile Baltice, Rusia si Ungaria.

Suicidul este in momentul de fata una dintre cele 3 mari cauze ale mortii in cadrul grupurilor de tineri cu varste cuprinse intre 14 – 34 ani, desi multe dintre cazuri sunt prezente si la cei cu varsta peste 60 ani.

in 2006, OMS a indicat ca factor predominant in cazurile de suicid depresia, dar sunt inca multe altele care indica preponderenta suicidului, si anume: dezordinea si confuzia bilaterala, abuzul de droguri si alcool, schizofrenia, antecedentele familiale, contextul socio-economic si educational, saracia sau o stare de sanatate subreda.