Salvați Copiii: România are aproape un sfert dintre mamele minore din UE

Reprezentanţii organizaţiei Salvaţi Copiii au anunţat că aproape un sfert (23%) dintre mamele sub 18 ani din Uniunea Europeană trăiesc în România, țară care ocupă primul loc la acest capitol, în rândul statelor membre.

Datele Eurostat arată că numai în 2018, un număr de 8.621 de fete au devenit mame înainte de vârsta majoratului (10-17 ani), iar 725 dintre ele s-au aflat în această situație înainte de a împlini 15 ani.

Potrivit unei anchete sociologice realizate de Salvați Copiii România, situația este cu atât mai critică, cu cât mai puțin de două procente dintre acestea spun că au interacționat cu serviciile publice de asistență socială.

Analiza privind condițiile de viață, locuire și stare de sănătate a gravidelor, copiilor și mamelor cu copii sub 5 ani din mediul rural, realizată sub forma unei anchete sociologice, a fost lansată marţi, în cadrul dezbaterii organizate de Salvați Copiii România și Administrația Prezidențială.

Astfel, sub 2% dintre mamele minore spun ca au interacţionat cu serviciile publice de asistenţă socială, iar 83% dintre mamele minore nu mai frecventau şcoala la momentul completării chestionarului. Dintre acestea, 64% abandonaseră şcoala înainte de sarcină.

Totodată, aproximativ 20% dintre gravidele şi mamele minore afirmă că locuiesc în gospodăria de provenienţă a partenerului, însă sub 2 procente dintre acestea sunt căsătorite legal.

Potrivit anchetei, aproape 70% dintre respondenţi afirmă că locuiesc într-o casă cu cel mult două camere.

La nivelul întregului eșantion, doar 1/3 dintre respondenți afirmă că au grup sanitar în locuință, procentul fiind semnificativ mai scăzut în cazul gospodăriilor cu mame minore.

Vârsta tatălui, la naşterea copilului: 10% din taţi sunt minori

Vârsta tatălului, la naşterea copilului, în cazul mamelor minore este în medie cu apoximativ 5 ani mai ridicată, de 20,6 ani, cu valori cuprinse între 14 şi 39 de ani.

În valori procentuale, tatăl este el însuşi minor în doar aproximativ 10% din cazuri.

”Fenomenul mamelor minore s-a cronicizat în România de-a lungul anilor, cu consecințe care privesc atât siguranța și bunăstarea celor doi copii – mama adolescentă și nou-născutul, cât și societatea în ansamblul ei. Statutul social vulnerabil al acestor mame este moștenit de copiii lor și suntem în fața unui cerc vicios pe care nu îl putem depăși fără politici publice focusate și cât mai concrete”, a explicat Gabriela Alexandrescu, președinte executiv al Organizației Salvați Copiii România.

Potrivit organizaţiei Salvaţi Copiii, rezultatele discuțiilor din cadrul mesei rotunde care au avut loc marţi, vor fundamenta un set de măsuri pentru îmbunătățirea sănătății gravidelor, mamelor și copiilor la nivelul zonelor rurale defavorizate, precum și îmbunătățirea sistemului de sănătate destinat îngrijirii nou-născuților prematuri.

“Prevenirea maternității timpurii și a consecințelor asociate implică atât acces la informare, inclusiv prin intermediul disciplinei Educație pentru Sănătate, cât și îmbunătățirea accesului la servicii medicale, cu precădere în zonele rurale. Avem nevoie de sinergia tuturor actorilor cu responsabilitate, de politici coerente, sustenabile și fundamentate pe dovezi pentru reducerea decalajelor înregistrate de țara noastră, pentru îmbunătățirea vieții copilelor condamnate la o maturizare bruscă și schimbarea destinului nou-născuților”, a declarat dr. Diana Loreta Păun, consilier prezidențial, Departamentul Sănătate Publică.

Potrivit datelor semidefinitive publicate de Institutul Național de Statistică (INS), pentru anul 2019, aproape 10% (9.44%) din totalul nașterilor a provenit din rândul adolescentelor.

În cifre absolute, este vorba despre 700 de nașteri la minore sub 15 ani și de 16.831 de nașteri la adolescentele cu vârste între 15-19 ani. Prin comparație, state ca Danemarca, Slovenia și Luxemburg înregistrează sub 50 de nașteri anual la mame sub 18 ani.

Ţările UE unde nicio fată sub 15 ani nu a devenit mamă în anul 2018

Există și trei țări europene , respectiv Finlanda, Danemarca și Olanda, în care nicio fată sub 15 ani nu a devenit mamă în anul 2018 .

Potrivit reprezentanţilor Salvaţi Copiii, dincolo de vulnerabilitățile sociale, problema mamelor minore are consecințe pe termen lung atât asupra mamei, cât și asupra copilului, de la cele medicale – prematuritatea și problemele asociate – până la cele psiho-sociale.

Rata mortalității infantile în România

În România, rata mortalității infantile a fost de 6,2 la mia de născuți vii în 2019 (date temporare, INS), aproape dublă față de media Uniunii Europene (3,5 la mie). Potrivit datelor provizorii INS pentru anul 2019, cele mai mari rate ale mortalității infantile (la mia de copii născuți vii) s-au înregistrat în județele:

• Tulcea – 15.6‰
• Mehedinți – 11.7‰
• Constanța – 9.5‰
• Vrancea – 9.3‰
• Mureș – 9‰