România, pe locul doi în Europa la consumul de antibiotice. Pistol (MS): Este timpul să acționăm

Rezistenţa la antibiotice reprezintă „o mare” problemă de sănătate publică, mulţi dintre specialişti considerând că, dacă nu se va interveni, „aceasta va produce viitoarea pandemie”, a declarat, joi, prof. univ. dr. Adriana Pistol, secretar de stat în cadrul Ministerului Sănătății. „Există foarte mari şanse ca rezistenţa antimicrobiană să devină prima cauză de mortalitate la niivel mondial”,a subliniat secretarul de stat.

”Problema rezistenţei la antibiotice reprezintă o mare problemă de sănătate publică. Mulţi dintre specialiştii de sănătate publică o consideră, dacă nu vom interveni, că va produce viitoarea pandemie. Atât de multe cazuri sunt înregistrate la nivel global. Se pare, conform estimărilor pe care Organizaţia Mondială a Sănătăţii le-a făcut, că există foarte mari şanse ca rezistenţa antimicrobiană să devină prima cauză de mortalitate, estimându-se undeva la peste 10 milioane de decese. Deci este timpul să acţionăm”, a afirmat secretarul de stat.

România, pe locul doi în Europa la consumul de antibiotice 

Secretarul de stat a precizat că se impune o limitare a consumului de antibiotice, în condiţiile în care, în ultimii 10 ani, ţara noastră s-a aflat pe primele locuri la acest capitol între statele Uniunii Europene. În 2022, România s-a situat pe locul al doilea în Europa, după Grecia.

„La nivelul indicatorilor care sunt calculaţi la nivel global, (…) România are un indicator de 26/1.000 de locuitori pe zi, ceea ce înseamnă că dintr-o mie de locuitori 26 iau zilnic un antibiotic, ceea ce în Uniunea Europeană se întâmplă numai în 16 cazuri din 1.000 de locuitori. Deci, consumul de antibiotice este foarte mare. Antibioticele de prima linie, cele care ar produce, cel mai puţin posibil, rezistenţă, ar trebui utilizate cel mai des în detrimentul celor din clasele care sunt susceptibile să producă foarte uşor rezistenţă. Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), pentru anul 2023 ar trebui ca fiecare stat să atingă un minimum de 60% din tot consumul total de antibiotice pentru cele de primă linie. (…) În România, utilizarea antibioticelor de primă linie (…) a scăzut şi a crescut consumul antibioticelor din alte clase care pot să producă rezistenţa la antimicrobiene”, a explicat secretarul de stat.

sursa foto: Ministerul Sănătății