România, în topul UE la rata mortalității din cauze evitabile prin prevenție

Un studiu recent relevă faptul că rata mortalității evitabile prin prevenție menține România în rândul primelor trei state din cadrul statelor UE.

Potrivit datelor, cheltuielile pentru sănătate în România au crescut în ultimul deceniu, dar rămân la al doilea cel mai scăzut nivel din UE în ansamblu – atât ca procent din PIB, cât și ca pondere pe cap de locuitor.

Comportamentele nesănătoase contribuie la aproape jumătate din totalul deceselor din țară

Speranța de viață în România a crescut cu peste patru ani între 2000 și 2019, dar a scăzut temporar cu 1,4 ani în 2020 din cauza impactului pandemiei de COVID-19.

Există o disparitate de gen majoră, femeile trăind cu aproape opt ani mai mult decât bărbații. Bolile cardiovasculare sunt principalele cauze ale mortalității, în timp ce cancerul pulmonar este cea mai frecventă cauză de decese provocate de cancer – menționează analiza.

Potrivit datelor, rata consumului de alcool și a alimentației nesănătoase raportate
în rândul românilor este mai mare comparativ cu media UE, dar obezitatea la adulți
este cea mai scăzută din UE; acești factori de risc sunt mai frecvenți în rândul bărbaților decât în cel al femeilor.

Și o veste bună: în prezent, prevalența fumatului în rândul adulților este ușor mai scăzută decât media UE; nu același lucru este valabil în cazul adolescenților unde excesul de greutate, obezitatea și fumatul  sunt ridicate și au crescut constant în ultimele două decenii.

Statistici la nivel continental

În tandem cu deficitul tot mai mare de medici și asistenți medicali din Europa va crește și presiunea asupra furnizării serviciilor medicale:1,2 miliarde cazuri de afecțiuni minore sunt, în prezent, tratate individual, în Europa iar pentru evitatea acestei situații ar fi nevoie de încă 120.000 de medici.

În context, conform datelor Organizației Mondiale a Sănătății, peste 80% dintre bolile de inimă, accidentele vasculare cerebrale, cazurile de diabet zaharat și 40% dintre cancere ar putea fi evitate prin utilizarea corespunzătoare a măsurilor de prevenție.

Concluziile cercetării îndeamnă, în contextul deficitului de cadre medicale, la o atenție sporită educației sanitare și prevenirii; din statisticile studiului, amintim:

• 1,2 miliarde de afecțiuni minore sunt autogestionate în Europa în fiecare an. Fără îngrijire personală, Europa ar avea nevoie de încă 120.000 de medici
• 46% din populația europeană nu are un nivel de alfabetizare adecvat cu privire la sănătate
• peste 80% dintre bolile cardiace, accidentele vasculare cerebrale și cazurile de diabet și 40% dintre cancere ar putea fi evitate prin utilizarea unor măsuri preventive adecvate
• 70% din bugetele europene pentru sănătate sunt cheltuite în scop curativ și pentru îngrijirea pe termen lung a unor boli care pot fi prevenite în mare măsură
• 3% din bugetele europene pentru sănătate sunt cheltuite, în medie, pentru prevenție.