Rezultatele primului studiu post-pandemie COVID-19, în rândul vârstnicilor

0
112

Primul studiu post-pandemie COVID-19, realizat în rândul vârstnicilor, arată că femeile sunt mai predispuse la boală decât bărbații, maladia având o prevalență mai mare în rândul cardiacilor, decât în rândul seniorilor cu alte boli cronice.

”În mare parte, simptomatologia a fost aceeași, atât în rândul femeilor, cât și al bărbaților, mai puțin pierderea gustului și a mirosului, care au apărut cu 5 procente mai mult în rândul bărbaților. Între pacienții care au manifestat forme severe ale bolii, prevalența a fost mai mare cu 3% în rândul femeilor”, se arată în concluziile studiului ”Evaluarea stării fizico-emoționale, post-pandemie, în rândul seniorilor din România”.

De asemenea, potrivit studiului, 69% dintre vârstnici nu iau antibiotice fără prescripție medicală, iar în cazul unei probleme medicale, 82% preferă consultul medical în vederea unei prescripții medicale.

Concluziile studiului ”Evaluarea stării fizico-emoționale, post-pandemie, în rândul seniorilor din România” au fost prezentate în cadrul unei Mese Rotunde, la care au participat medici, academicieni, specialiști în gerontologie și reprezentanți ai instituțiilor publice din cadrul Guvernului, precum și ONG-uri și asociații, implicate în activități care sprijină îmbătrânirea activă.

”Prin acest studiu ne-am propus evaluarea stării socio-emoționale și de sănătate a vârstnicilor, precum și obținerea unor date despre accesul acestora la servicii medicale și la servicii media de informare, în timpul pandemiei COVID-19. Studiul este valoros prin unicitatea sa, fiind singurul studiu certificat despre evaluarea efectelor pandemiei în rândul seniorilor, dar și prin valoarea datelor obținute, care pot fi utilizate în dezvoltarea unor proiecte noi sau generarea unor politici publice pentru seniori”, a declarat Lăcrămioara Frăsineanu, Manager de Proiect, Senatul Științific al Fundației Dan Voiculescu.

Studiul a fost realizat de Fundația Dan Voiculescu, în parteneriat cu Asociația ”Institutul pentru Îmbătrânire Activă” și Centrul Medical Dr. Furtună Dan. Cercetarea sociologică a fost realizată de către Centrul de Sociologie Urbană și Regională (CURS), în perioada aprilie-mai 2022, pe un eșantion de 1200 de respondenți, rezidenți în România, atât în mediul urban, cât și rural, cu vârste de 50+.  Marja de eroare este de +/- 2,8%.

”Pandemia a avut un impact puternic asupra seniorilor, la absolut toate nivelurile și aici mă refer de la starea emoțională, psihică, socială, până la cea medicală și financiară. În acest context, scopul studiului (…) a fost nu doar să analizeze situația concretă pe care o trăiesc adulții seniori ci, totodată, să reprezinte un punct de pornire pentru dezvoltarea unor politici care să vină în întâmpinarea nevoilor impuse de astfel de situații de criză. Avem nevoie de strategii care să permită asigurarea unui cadru efectiv de implementare a principalelor priorități în domeniul politicilor pentru persoanele vârstnice, de revizuire a politicilor care privesc protecția persoanelor vârstnice și de crearea unor axe de promovare a solidarității și a responsabilității între generații, care să completeze și să valorifice schimburile intergenraționale, în vederea îmbunătățirii și conștientizării problemelor cu care se confruntă persoanele în vârstă, precum și eliminării stereotipurilor și prejudecăților, întărind legătura și solidaritatea dintre generații, contracarând astfel excluziunea socială”, a declarat Alexandra Dobre, Președinte Asociația ”Institutul pentru Îmbătrânire Activă”.

Vă prezentăm cele mai importante concluzii ale studiului:

Gradul de afectare cu COVID-19, în funcție de gen, prin modul de infectare, forma dezvoltată și recuperarea după boală.

Concluzii:
1. Femeile au fost mai predispuse la prima infecție decât barbații (82% față de 79%), dar recurența bolii a fost mai mare la bărbați.
2. Boala a avut o prevalență mai mare în rândul cardiacilor, decât în rândul vârstnicilor cu alte boli cronice (38% dintre femeile cu boli cronice erau cardiace spre deosebire de 8%, în rândul femeilor supraponderale). Acest lucru evidentiază că bolile cardiace au cel mai mare risc la complicații.
3. În mare parte, simptomatologia a fost aceeași, atât în rândul femeilor, cât și al bărbaților, mai puțin pierderea gustului și a mirosului, care au apărut cu 5 procente mai mult în rândul bărbaților.
4. Între pacienții care au manifestat forme severe ale bolii, prevalența a fost mai mare cu 3% în rândul femeilor.

Tendința de a consuma antibiotice fără recomandarea medicului

Concluzie: 69% dintre vârstnici nu iau antibiotice fără prescripție medicală, iar în cazul unei probleme medicale, 82% preferă consultul medical în vederea unei prescripții medicale.

Accesul la servicii medicale și îngrijire

Concluzie: Vârstnicii au continuat să mearga la medic în timpul pandemiei, au luat tratament pentru bolile cronice și au recoltat analize. 37% au mers la medic de 2-3 ori pe an, iar 17% nu au mers deloc.

Dinamica relațiilor interumane în pandemie

Concluzie: Pentru 18% dintre vârstnici, izolarea a fost principala schimbare produsă de pandemie, iar 20% au continuat să se întâlnească cu prietenii, de câteva ori pe lună.

Gradul de afectare psihică, în functie de gen

Concluzie: La nivel emoțional, mai puțin de jumătate dintre seniori nu au fost afectați de pandemie. 40% dintre bărbați și 37% dintre femei au fost foarte puțin afectați de pandemie și un procent egal de 7% s-au declarat foarte afectați de pandemie.

Creșterea abuzurilor asupra persoanelor de vârsta a treia în perioada pandemiei

Concluzie: 1. Persoanele de vârsta a treia s-au simțit discriminate sau marginalizate (în proporție de 10% dintre respondenți) de către medici (24%), din cauza izolării (22%), prin restricții (19%), prin ostilitatea celor din jur (5%), în mod verbal (4%) și din cauza lipsei de acces la medic (3%).
2. 2% din numărul total de respondenți au declarat că au fost agresați verbal, în timp ce 93% au declarat ca nu s-au confruntat cu astfel de situații.
3. În egală măsură, respectiv 40% dintre persoanele de vârsta a treia au considerat că unele dintre măsurile impuse de autorități au fost corecte și necesare iar altele discriminatorii, iar 39% au considerat că majoritatea au fost corecte și necesare. Doar 14% au considerat că măsurile respective au fost în majoritatea lor discriminatorii și/sau abuzive.

Accesul la mijloace media de informare

Concluzie: Cel mai utilizat canal media de către seniori rămane TV. 94% dintre respondenți utilizează TV, 37 % utilizează și radio, 28% internet.

Încrederea în mijloace media de informare

Concluzie: Televiziunea conferă încredere ridicată în rândul seniorilor. 94% la sută dintre seniori prefeă TV, în timp ce doar 20% din respondenți se informează din social media. În ceea ce privește social media, femeile acceseaza mai mult social media cu 7 procente față de bărbați. Procentele scad considerabil în functie de grupa de vârstă, 27 % din categoria 50-65 ani accesează rețele de socializare, în timp ce doar 6% din categoria 65+ accesează social media.

 

Articolul precedentConf. dr. Mihai Craiu, despre sindromul mână-picior-gură: Ce este și cum se manifestă
Articolul următorMonitorul Oficial: Decret privind eliberarea din funcție a unui membru în Consiliul de administrație al CNAS