Poluarea reduce speranța de viață cu 2,9 ani, arată un studiu publicat în revista europeană de cardiologie, Cardiovascular Research.   Oamenii de știință au stabilit că poluarea aerului crește riscul afecțiunilor cardiace și respiratorii și face 8,8 milioane de victime la nivel global, în fiecare an.

Pentru a evalua impactul polării aerului asupra speranței de viață, cercetătorii au aplicat datele din anul 2015 asupra expunerii la microparticule (PM 2,5) și la ozon la modele care simulează modul în care procesele chimice din atmosferă interacționează cu poluanții naturali și artificiali, integrând datele epidemiologice din Global Burden of Disease.

Asia este continentul cel mai afectat de poluare, cu o durată medie a vieții redusă cu 4,1 ani, scrie France Info. Media asiatică este ridicată de China, unde oamenii traăiescu cu 3,9 ani mai puțin din cauza poluării, India, cu 3,8 ani și Pakistan. Speranța de viață a africanilor este redusă cu 3,1 ani în medie, În Europa, cele mai mari probleme sunt în estul continentului, în Bulgaria, Ungaria și România.

Poluarea afectează vasele sanguine, antrenând creșterea tensiunii arteriale a crizelor și insuficienței cardiace și a accidentului vascular cerebral. În vreme ce bolile coronariene și accidentele vasculare cerebrale reprezintă aproape jumătate din cauzele de deces provocate de poluare, bolile pulmonare și alte boli netransmisibile, precum diabetul și hipertensiunea arterială constituie cea mai mare parte a celorlalte cauze de deces. Doar 4,8% din mortalitatea rezultată din aerul poluat este cauzată de cancerul pulmonar, mai arată studiul.

Principala afecțiune provocată de poluare care a dus la deces la nivel global sunt bolile de inimă ischemice, cu o rată de 28.6%. Acestea sunt urmate de infecții ale tractului respirator inferior – 21,4%, boli cronice – 20,7%, boli cerebrovasculare – 14,5%, boli obstructive pulmonare cronice – 10% și cancer pulmonar – 4,8%.

„Impactul poluării atmosferice asupra bolilor cardiovasculare și a altor boli netransmisibile a fost subestimat considerabil, spune unul dintre autorii studiului”, Jos Lelieveld de la Institutul Max Planck din Germania.

Poluarea aerului prezintă un risc pentru sănătate mai mare decât tabagismul, explică Jos Lelileveld. Ea ucide de 19 ori mai mulți oameni în fiecare an decât paludismul, de nouă ori mai mulți decât HIV/SIDA și aproape de trei ori mai mulți decât alcoolul. Cercetătorul consideră că dezastrul ar putea fi limitat în mare parte înlocuind combustibilii fosili cu energii regenerabile curate.

„Conștientizarea faptului că poluarea aerului este un risc major pentru sănătate poate contribui la voința de a elimina progresiv combustibilii fosili, reducând, în același timp, și încălzirea climatică”, spune cercetătorul.

Oamenii de ştiinţă sugerează că în lipsa emisiilor rezultate în urma arderii combustibililor fosili, speranţa de viaţă în lume ar creşte cu peste un an.