Pas spre înțelegerea mutațiilor suferite de virusul HIV de-a lungul timpului

0
50

Descoperire importantă în Republica Democrată Congo. Oamenii de știință au descoperit cel mai vechi genom aproape complet al virusului HIV, care provoacă SIDA. Acesta se afla într-o mostră uitată de ţesut datând din 1966 – cu aproape două decenii mai veche decât momentul când virusul HIV a fost descoperit oficial.

Un grup de oameni de știință din SUA, Belgia și Republica Democrată Congo a analizat 1.645 de mostre de ţesut recoltate prin biopsie din regiunea Africii Centrale în perioada 1958 – 1966. Mostrele prelevate au fost conservate în formol şi apoi acoperite cu ceară de parafină. Apoi, folosind teste PCR (similare celor folosite pentru detectarea noului coronavirus), cercetătorii au căutat urme ale genomului HIV. Până la urmă au descoperit o singură astfel de urmă: o secvenţă virală aflată în biopsia unui ganglion limfatic de la un bărbat de 38 de ani.

Oamenii de știință speră că această mostră va permite încă un pas către înțelegerea mutațiilor genetice ale acestui virus de-a lungul timpului, potrivit unui studiu publicat în ultimul număr al revistei Proceedings of the National Academy of Sciences..

Ad in title

Pornind de la secvenţierea genetică a mostrelor de virus studiate anterior, oamenii de ştiinţă sunt de părere că HIV, sau virusul imunodeficienţei umane, a început să infecteze oameni din regiunea Africii Centrale cândva la începutul anilor 1900, trecând la oameni de la cimpanzei. Există mai multe tulpini de HIV, însă subgrupul responsabil pentru 95% din cazurile de îmbolnăviri de SIDA la nivel mondial este HIV-1 grup M. Peste 32 de milioane de oameni din întreaga lume au murit din cauza SIDA de la declanşarea acestei pandemii, scrie Agerpres.

Modelele matematice ale ratei de mutaţii ale virusului oferă nişte indicii cu privire la momentul în care ar fi început transmiterea HIV de la om la om, transmitere care apoi s-a transformat într-o pandemie. O întrebare însă persistă: când şi de ce subgrupul HIV-1 grup M a devenit atât de prolific, reuşind să infecteze atât de mulţi oameni la nivel global.

O parte a acestei probleme este că modelele matematice care reuşesc să calculeze rata de mutaţii suferite de virus în ultimii ani devin mult mai puţin precise atunci când sunt luate în considerare perioade mai mari de timp. Acest lucru este legat de faptul că informaţia genetică se pierde în perioade mai mari de timp. Anumite tulpini virale dispar pur şi simplu din cauza selecţiei naturale sau pur şi simplu din cauza unor factori aleatori, fără a lăsa urme ale existenţei lor în genomurile virusurilor care circulă în prezent.

Astfel, următorul obiectiv al cercetătorilor este să descopere când virusul HIV-1 a început să se răspândească accelerat, epidemic. Este posibil să fi existat anumite modificări în genomul virusului HIV-1 care l-a făcut să fie mai eficient, conform lui Sophie Gryseels. Însă, mai probabil, schimbările de la nivelul societăţii umane au făcut acest lucru posibil. Urbanizarea a crescut rapid la începutul secolului XX în Africa Centrală. Între 1910 şi 1950, campaniile de sănătate publică au făcut disponibile tratamente pentru afecţiuni precum malaria, boala somnului şi sifilis. Însă multe dintre aceste campanii nu foloseau instrumentar medical sterilizat în mod eficient, ceea ce ar fi putut duce la răspândirea HIV.

Articolul precedentVIDEO Măsurile de relaxare pentru perioada de după 1 iunie, pe agenda ședinței de Guvern
Articolul următorCum ajungea un medic de familie să plătească, pe lângă chirie, impozit pe clădire de până la 5.000 de lei/an