Nevoia de afectiune a bebelusului

Afectiunea aratata bebelusilor are un rol esential in dezvoltarea psihica a acestora. Iubirea parintilor si afectiunea manifestata de acestia ajuta copilul sa se dezvolte armonios, echilibrat si il invata, totodata, sa ofere, la randul lui, dragoste.

„Latura afectiva este o parte componenta a psihismului uman iar parintii ar trebui sa inteleaga ca micutii au atata nevoie de afectivitate, incat ei dau semnale. Cand e foarte mic, copilul plange pentru ca vrea sa fie tinut in brate. Acesta este un semnal. De asemenea, el poate sa invete sa rada pentru ca ii place ceva. La toate acestea trebuie adaugata curiozitatea si faptul ca el se dezvolta intr-un mediu cu foarte multi stimuli, la care trebuie sa se adapteze. Una dintre modalitatile de adaptare este afectivitatea”, explica prof. dr. Ruxandra Rascanu, Universitatea Bucuresti.

Afectiunea la bebelusi este extrem de importanta. Copilul simte nevoia sa fie tinut in brate, sa fie ingrijit si leganat. Contactul cu corpul mamei si cu caldura emanata de aceasta reprezinta stimuli foarte puternici, care il fac pe micut sa se calmeze, sa fie linistit si vesel.

„Copilul care creste intr-o familie in care nu a simtit dragoste de la vasrta micp, va fi la pubertate si adolescenta o persoana care nu va sti sa ceara dragoste la parteneri si prieteni si nici nu va sti sa o imparta”, spune prof. dr. Ruxandra Rascanu.

Lipsa de afectiune la bebelusi provoaca adevarate traume emotionale in cazul bebelusilor. in situatia in care parintii nu se implica in dezvoltarea emotionala a celui mic (lipsesc, au decedat sau exista alte diverse alte motive), bebelusul se poate confrunta cu ceea ce se numeste avitaminoza afectiva. Avitaminoza afectiva este o carenta emotionala care se manifesta prin cautarea anxioasa a mamei, agitatie, urmata, mai apoi, de dezinteres si apatie. Micutul refuza sa mai manance, nu mai plange si are o stare generala proasta.

Afectiunea in exces la bebelusi, poate cauza, de asemenea, dereglari. „Afectivitatea in exces poate sa aiba urmari negative pentru cresterea si dezvoltarea copilului pentru ca el invata egocentric, egoist si crede ca totul i se cuvine”, avertizeaza psihologul.