Ministerul Sanataţii susţine elaborarea unei strategii naţionale pentru imbunataţirea starii de sanatate a populaţiei prin activitate fizica, in condiţiile in care Romania deţine primul loc pe plan european in ceea ce priveşte incidenţa şi mortalitatea prin boli cardiovasculare şi un rol „fruntaş” in obezitate infantila, a declarat secretarul de stat Horaţiu Moldovan.
„Ca sa avem mai tarziu adulţi sanatoşi, trebuie sa ne deprindem copiii şi tinerii sa faca mişcare. (…) Ministerul Sanataţii susţine elaborarea unei strategii naţionale pentru imbunataţirea starii de sanatate a populaţiei prin activitatea fizica organizata, susţinuta, educativa. Romania deţine primul loc pe plan european in ceea ce priveşte incidenţa şi mortalitatea prin boli cardiovasculare şi un rol fruntaş, din pacate, in obezitate infantila. Principala cauza de mortalitate in Romania este data de bolile cardiovasculare”, a afirmat secretarul de stat.
Potrivit lui Moldovan, sedentarismul trebuie combatut inca din copilarie. El a subliniat ca in acest fel se pot diminua costurile legate de asistenţa medicala pentru patologia cardiovasculara, care sunt deosebit de ridicate la nivelul societaţii.
„Este nevoie şi noi chiar propunem, Ministerul Sanataţii, un pact la nivel naţional intre toţi actorii responsabili şi ma refer aici la autoritaţile publice, la societatea civila, la mediul de afaceri care sa susţina promovarea sanataţii, a sportului şi promovarea educaţiei prin sport”, a anunţat secretarul de stat.

 

CNAS:  Trebuie depuse eforturi pentru imbunataţirea educaţiei pentru sanatate

Preşedintele Casei Naţionale de Asigurari de Sanatate, Adela Cojan, a afirmat ca trebuie depuse eforturi pentru imbunataţirea educaţiei pentru sanatate in ideea combaterii sedentarismului şi creşterii activitaţii fizice.
„Noi ocupam ultimele locuri, e adevarat, ca şi organizare şi funcţionare a sistemului sanitar şi ca şi calitate a serviciilor, insa, putem sa depunem eforturi sa imbunataţim partea aceasta de educaţie pentru sanatate in ideea combaterii sedentarismului şi creşterii activitaţii fizice, astfel incat, atat prin influenţele personale, cat şi prin influenţele interpersonale, instituţionale sau comunitare sa putem sa schimbam mentalitaţi, atitudini, nivele de cunoştinţa şi chiar comportamente in populaţia noastra. (…) Creşterea procentului de persoane care vor practica activitatea fizica sau programele de combatere a sedentarismului, da, vor putea contribui atat la evitarea sau reducerea deceselor evitabile, la reducerea duratelor medii de spitalizare pentru principalele afecţiuni majore cu impact in sanatatea publica, respectiv cancere şi afecţiuni cardiovasculare”, a susţinut Cojan.
Ea a adaugat ca medicina bazata pe dovezi arata ca, pe langa combaterea bolilor cardiovasculare, efortul, activitatea fizica contribuie la combaterea cancerului pulmonar, a celui de col şi a celui de san.
„Ce recomanda specialiştii din domeniu pentru a ajunge la aceste rezultate – 150 de minute pe saptamana de efort fizic intens, asta inseamna cel puţin 30 de minute pe zi din cele cinci zile lucratoare de efort fizic intens, pentru populaţia intre 18 şi 64 de ani sau 300 de minute pe saptamana de activitate moderata, care pot ajuta la reducerea indicatorilor de morbiditate şi mortalitate prin aceste afecţiuni majore in tabloul morbiditaţii oricarei ţari”, a explicat preşedintele CNAS.