Marșul sănătății plămânilor: Sibienii au incendiat țigările în Piața Mare și au oferit mere fumătorilor

Un marș organizat de Spitalul de Pneumoftiziologie Sibiu și Asociația Crucea Roșie din oraș, în cadrul campaniei „Luna mai, luna de conștientizare a efectelor fumatului asupra sănătății plămânilor”, a adunat la linia de start sute de participanți; ca și în anii anteriori, s-au alăturat sportivi ale unor cluburi din orș, elevi și voluntari de la Academia Forțelor Terestre.

Punctul de plecare al marșului a fost de la Farmacia 24, iar traseul s-a derulat pe pietonala Nicolae Bălcescu – Piața Mare – retur.

Participanții au incendiat țigările primite de la trecători în Piața Mare din Sibiu

Simbolic, voluntarii Crucii Roșii și cei ai Academiei Forțelor Terestre au oferit sibienilor și turiștilor câte un măr în schimbul unei țigări; odată ajunși în Piața Mare, tutunul strâns de la trecători a fost incendiat într-u gest simbolic de renunțare la viciul fatal al fumatului.

Campania sibiană a Spitalului de Pneumoftiziologie, „Luna mai, luna de conștientizare a efectelor fumatului asupra sănătății plămânilor”, se află la cea de-a VI-a ediție și se va derula pe parcursul a patru săptămâni, în perioada, până la data de 31 mai.

Conform datelor studiului ESPAD (European School Survey Project on Alcohol and Other Drugs) derulat în anul 2019 a reieșit o prevalență a debutului fumatului zilnic de 5%, înainte de 13 ani;

Cea mai mare prevalență a fumatului zilnic este la grupa de vârstă 25-34 de ani, iar cea mai scăzută la grupa de vârstă de peste 75 de ani, conform datelor Eurostat 2019.

Potrivit studiului INS din anul 2021, procentul persoanelor fumătoare în rândul adolescenților și tinerilor din grupa de vârstă 15‐24 ani, care fumează zilnic este de 10,16% în timp ce 9,81% fumează ocazional.

Fumatul pasiv, ucigașul nevinovaților

Fumatul pasiv este responsabil pentru moartea prematură a 1,2 milioane de oameni la nivel global în fiecare an, pe lângă bolile cardiovasculare şi respiratorii, conform Șef lucr. dr. Beatrice Mahler, managerul Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” din București.

În România anului 2022, 25,5% din locuitori sunt fumători, o medie obţinută din cei 35,2% bărbaţi şi 15,8% femei” iar fumul de ţigară este unul din principalii poluanţi indoor, acolo unde fumatul este practicat în interior, deoarece acesta eliberează substanţe toxice în aer, crescând riscul de expunere a persoanelor nefumătoare: „Fumatul pasiv este responsabil pentru moartea prematură a 1,2 milioane de oameni la nivel global în fiecare an, pe lângă bolile cardiovasculare şi respiratorii”, preciza anterior, pentru Sănătatea TV, dr. Beatrice Mahler.

Potrivit managerului Institutului „Marius Nasta”, producţia de tutun contribuie cu aproape 84 de milioane de tone metrice de emisii de CO2 echivalent anual, ceea ce reprezintă echivalentul a 280.000 de rachete care se lansează în spaţiul cosmic.

De asemenea, fumul de tutun contribuie la niveluri mai ridicate de poluare a aerului şi conţine trei tipuri de gaze cu efect de seră: dioxid de carbon, metan şi oxizi de azot, care poluează mediul interior şi exterior.

„Ţigările electronice, în general, reprezintă deja o problemă extrem de serioasă, resturile de la cartuşe şi baterii reprezintă o preocupare majoră pentru mediu, deoarece sunt alcătuite din materiale care nu sunt biodegradabile, cum ar fi bobinele metalice, plasticul, atomizatoarele, bateriile şi cipurile de microcontroler”, menționa specialistul.

Țigările nu îi afectează doar pe cei care sunt expuși fumului ci nocivitatea tutunului nu îi ferește nici pe cultivatorii acestei plante: astfel, un fermier de tutun care plantează, cultivă şi recoltează tutun „poate absorbi” o cantitate de nicotină zilnică echivalentă că cea din 50 ţigări.