Litoralul românesc, în pericol din cauza poluării cauzate de războiul din Ucraina?

Temerile privind poluarea apelor Mării Negre din cauza războiului din Ucraina îi pot determina pe mulți turiști să evite, în acest sezon, litoralul românesc; în context, specialiștii transmit populației frecvent informări pe această temă.

La o zi după ce Institutul Naţional de Sănătate Publică informa că potrivit canalelor oficiale ale instituţiilor Europene şi organismelor internaţionale, nu s-a primit nicio alertă cu privire la riscul de răspândire a bolilor cu transmitere digestivă, urmare a situaţiei create prin distrugerea parţială a barajului hidrocentralei Kahovka de pe fluviul Nipru, în regiunea Herson ocupată de Rusia, Societatea de Explorări Oceanografice și Protecție a Mediului Marin „Oceanic Club” vine cu noi date într-un comunicat pe care îl ataș:

„Pentru că au apărut atât în presă cât și în mediul online o serie întreagă de informații, multe contradictorii, în legătură cu efectele viiturii create de distrugerea barajului de pe fluviul Nipru, echipa de cercetători a S.E.O.P.M.M. Oceanic-Club face câteva precizări destinate în special membrilor și simpatizanților dar și publicului interesat.

1. Efectele asupra deltei Niprului si zonei din apropierea gurii de vărsare în Marea Neagră sunt importante și se vor manifesta pe termen lung. Evenimentul este unul de natură catastrofică și din cauza volumului mare de apă, a creșterii semnificative de ordinul metrilor a nivelului fluviului, va avea în zonă efecte pe termen lung. Pe de o parte este vorba despre perturbarea dinamicii sedimentelor din albia fluviului și a depozitelor sedimentare din zona deltei Niprului și a celor din fața gurilor de vărsare a acestuia. Pe de altă parte este vorba despre antrenarea unei cantități însemnate de hidrocarburi depozitate pe malurile acestui fluviu sau utilizate în exploatarea hidrocentralei. Pe lângă hidrocarburi și alte substanțe chimice din zonele industriale aflate în aval de lacul de acumulare cel mai important impact pentru bazinul de vest al Mării Negre îl va reprezenta o cantitate însemnată de îngrășăminte destinate agriculturii care în combinație cu materialul sedimentar de origine biogenă și alte materiale cu potențial fertilizant antrenate de viitură se vor acumula în acest sector al Mării Negre. Toți acești fertilizanți vor asigura o resursă care în condiții optime va fi exploatată de algele microscopice și cianobacterii din plancton care pe fondul abundenței de hrană vor putea genera acele fenomene cunoscute sub numele de „înflorire algală”. Algele microscopice din fitoplancton au un ciclu de viață scurt și după ce vor consuma materialele organice în câteva săptămâni de la declanșarea înfloririi algale pot să genereze în unele zone marine prin descompunerea în masă, condiții de hipoxie sau chiar anoxie (lipsa oxigenului dizolvat) care de obicei, mai ales în apele de mică adâncime, duc la mortalitatea peștilor și a celorlalte organisme marine cu mobilitate scăzută sau fixate de substrat. Pentru delta Niprului viitura a condus și la o sărăcire puternică a populațiilor de păsări, mamifere, reptile și amfibieni fie prin distrugerea vizuinelor sau cuiburilor, în cazul multor specii de păsări fiind încă ocupate de pui din generația de anul acesta, fie prin mortalități în masă produse prin înec (mai ales în cazul maiferelor), fie prin antrenarea substanțelor poluante care rămân în covorul vegetal și în sedimentele nou aduse urmând să producă efecte o bună perioadă de timp după trecerea viiturii.
2. Efectele asupra regiunii costiere românești vor fi reduse cel puțin în prima fază, respectiv în sezonul de vară 2023. Condițiile hidrodinamice din sectorul nord-vestic al bazinului Mării Negre sunt dictate de 3 factori principali: curentul general circular care se desfășoară în sens antiorar și prin urmare de la nord la sud în dreptul coastei românești, mișcarea inerțială a maselor de apă imprimată de fluviul Dunărea și al 3-lea factor cu o variabilitate semnificativ mai mare decât primii doi reprezentat de vânt prin direcția și intensitatea acestuia producând mișcări ale apelor de suprafață. În cazul particular al viiturii trebuie să ținem cont de faptul că reprezintă o masă de apă dulce care prin densitatea mai mică se menține destul de mult timp în stratul de suprafață, în mare majoritate în banda cuprinsă între 0 și -20 m. Această masă de apă odată ce iese de pe cursul Niprului în Marea Neagră, după ce epuizează efectul inerțial care o direcționează fix către plajele orașului Odesa este antrenată de curentul circular care are o viteză variabilă cuprinsă între 1 și 3 noduri (~1,8-4 km/h). Această masă de apă suferă un prim proces activ de diluție în fața gurii de vărsare a Nistrului. Ulterior când ajunge în dreptul Deltei Dunării încă de pe teritoriul ucrainean masa de apă rezultată din viitură este puternic amestecată și direcționată pe sensul nord-vest sud-est de apele dunărene care fiind tot de origine fluvială se mențin și acționează de asemenea în banda de suprafață unde același efect inerțial capctă valori maxime în dreptul canalului Sulina care are o viteză de curgere și un debit semnificative. Pentru a înțelege mai bine efectul de protecție pentru coasta românească al fluviului Dunărea vom face precizarea că acesta are un debit de aproximativ 6000 m3 /s comparativ cu debitul Niprului de doar 1400 m3 /s. Așa cum se poate vedea și din imaginea satelit apele de origine dunăreană cu încărcătură sedimentară pot fi observate la peste 100 km de țărm (nunțe de verde în imaginea satelit) distanța la care sunt încă suficient de compacte pentru a putea fi decelate într-o imagine clasică de restul apelor din Marea Neagră (efect inerțial ridicat). Această imagine ne indică distanța până la care are efect forța inerțială a apelor fluviale. În concluzie întreaga încărcătură a viiturii de pe Nipru înainte de a ajunge în dreptul coastelor românești situate la sud de Delta Dunării suferă un amplu proces de amestec și diluție și sunt împinse spre larg. Mai mult decât atât începând din dreptul insulei Sahalin aflată la gura de vărsare a brațului Sfântu Gheorghe linia costieră românească este retrasă către vest fiind astfel într-o zonă de „adăpost” în fața curentului circular general al apelor marine din Marea Neagră ceea ce reduce atât cantitatea cât și viteza cu care eventualele mase de apă scăpate direct spre sud de efectul inerțial al Dunării ar ajunge la coasta românească pe țărm. Influența vântului și a valurilor produse de acesta este mai redusă comparativ cu influența inerțială a Dunării putându-se manifesta asupra eventualelor pete de hidrocarburi de pe suprafața apei care doar în condițiile unui număr de zile cu vânt constant dinspre est ar putea ajunge și în regiuni costiere românești însă având în vedere suprafața pe care acestea se desfășoară și tendința hidrocarburilor de a se disipa pe suprafața apei este exclus în opinia noastră să avem de-a face cu evenimente de poluare semnificative pe plajele românești. În timp și aici vorbim de cel puțin luni dacă nu ani de zile putem observa, dacă nutrienții din valul de viitură se vor acumula, și în zona costieră românească o revenire temporară a fenomenelor de înflorire algală pe care le cunoaștem de la sfârșitul secolului trecut și începutul secolului prezent care se produceau pe fondul îngrășămintelor agricole folosite în exces mai ales de statele comuniste din bazinul dunărean și care odată spălate de ploi ajungeau prin Dunăre în fața coastelor românești. Totuși având în vedere procesul de refacere a ecosistemelor marine înregistrat în ultimii 20 de ani pe fondul unei agriculturi mai prietenoase cu natura din bazinul Dunării, ca urmare a măsurilor luate în Uniunea Europeană, impactul e puțin probabil să genereze efecte de aceeași intensitate cu cele din anii 80, 90 și începutul anilor 2000.

În concluzie pentru amatorii de baie în mare și de practicare a sporturilor nautice nu există un risc iminent pentru viață și sănătate cauzat de efectele acestei viituri la coasta românească a Mării Negre Așa că putem merge cu toții liniștiți din acest punct de vedere în continuare la plajă la Marea Neagră în România” – informează Oceanic Club.

Risc de holeră?

Autoritățile au reacționat și la anumite informații apărute în spațiul public legate de o posibilă poluare a apei din Marea Neagră cu bacteria care produce holera, ca urmarea a distrugerii barajului de pe râul Nipru, din Ucraina și care ar urma să ajungă în două săptămâni în zona turistică a litoralului românesc:

”Direcția de Sănătate Publică Constanța a recoltat deja probe în acest sezon de îmbăiere, iar analizele au relevat o calitate a apei excelentă.

Analizarea probelor de apă de mare se realizează în permanență. Riscul este aproape inexistent ca apa costieră să fie contaminată pe viitor”, se arată într-un comunicat al Primăriei Constanța.

Informații în timp real privind monitorizarea calității apei de îmbăiere în sezonul estival pot fi consultate AICI.

În cazul în care, în urma analizelor, rezultă o posibilă contaminare a apei costiere, populația va fi înștiințată, iar îmbăierea va fi interzisă.