Japonia face pasi spre crearea de organe umane in animale

Japonia a devenit prima tara din lume care a autorizat crearea de embrioni de animale care sa contina celule umane. in viitor, oamenii de stiinta spera sa creeze organe umane in animale hibride, organe ce ar putea fi folosite la transplanturi. insa decizia ridica o serie de intrebari de bioetica.

Un prim studiu in acest domeniu este deja in curs.

Procedura revoluţionara şi controversata in acelaşi timp presupune implantarea in embrioni animali modificaţi, de exemplu carora le lipseste un organ, a unor celule umane iPS, care pot fi determinate sa genereze baza acelui organ.

Embrionii astfel modificaţi, numiti himere, sunt transplantaţi in uterul unor femele şi, teoretic, ar putea fi obţinuţi pui cu un pancreas uman perfect funcţional. insa studiul se afla abia in primele etape, iar posibilitatea ca astfel de pui de animale cu organe umane sa fie creati este inca foarte indepartata.

Capacitatea celulelor stem embrionare de a se diferenţia şi a se dezvolta in toate tipurile de celule umane – sangvine, nervoase, musculare etc. – este deja cunoscuta. Asemeni celulelor stem embrionare, celulele stem pluripotente induse (iPS) au capacitatea de a se transforma in orice tip de celula din organism. Mai mult, cum ele sunt prelevate din ţesut adult, folosirea lor este mai puţin controversata decat cea a celulelor stem embrionare, prelevate de la embrionii in varsta de cateva zile.

“Revolutie” in legislatia japoneza

Studiul cercetatorilor japonezi este un prim pas pe o lunga cale care are ca punct final obţinerea de organe umane pentru transplant cu ajutorul animalelor şi este primul de acest tip aprobat in Japonia, dupa ce au fost modificate legile privind implantarea de celule umane in organisme animale.

Anterior, legislaţia le impunea cercetatorilor sa distruga dupa 14 zile embrionii animali in care se implantasera celule umane. Totodata, legile interziceau implantarea acestor embrioni in uterul unor animale in vederea obţinerii unor pui. insa, in luna martie, Guvernul japonez a renunţat la aceste legi.

Cum functioneaza procesul?

Procesul consta in implantarea, in embrioni de animale modificati, celule stem de tip iPS. “Embrionul este modificat genetic pentru a nu produce, din celulele sale, un anumit organ, precum pancreasul, de exemplu”, a explicat seful Departamentului de Inginerie Celulara si Tisulara din cadrul Centre Hospitalier Universitaire Montpellier, John de Vos, pentru France Info. “Celulele umane vor coloniza animalul, pentru a crea acest organ lipsa”, a adaugat el.

Aceasta “revolutie” stiintifica, dezvoltata de cercetatorul japonez Shinya Yamanaka, i-a adus acestuia Premiul Nobel pentru Medicina in 2012.

Hiromitsu Nakauchi, genetician pionier in acest domeniu, a inceput studiile preliminare, promitatoare, in acest sens in urma cu cativa ani, in Japonia. Astfel au fost create pancreasuri de soareci in sobolani, apoi reimplantate in soareci diabetici. Aceste organe au functionat normal. Au urmat teste mai complicate, precum dezvoltarea de rinichi de soareci in sobolani, dar o parte dintre ele au esuat.

Care este obiectivul acestor studii stiintifice?

Pe termen lung, oamenii de stiinta spera sa dezvolte o metoda de a produce organe umane in animale, pentru transplanturi. Aceasta tehnica ar putea elimina penuria de organe din prezent.

Mai mult, daca sunt folosite celulele pacientului care primeste organul, este evitat riscul ca acesta sa fie respins de organism sau necesitatea urmarii unui tratament imunodepresiv pe viata.

Experimente similare au fost realizate in trecut, insa niciodata duse pana la capat. De exemplu, in 2018, cercetatori americani au transplantat celule stem umane in berbeci, potrivit publicatiei Sciences et Avenir. Un alt experiment a fost incercat in 2017: cercetatori americani au creat embrioni-himera, continand celule umane si porcine, dupa cum arata un studiu publicat in revista americana Cell.

Care sunt limitele etice si stiintifice?

Principala dezbaere vizeaza riscul de o hibridare prea puternica intre om si animal, practic de riscul de “umanizare” a animalului . “Nu trebuie, cu niciun pret, ca creierul unui animal sa fie umanizat si sa ne trezim cu un porc care ar avea un creier in mare parte de origine umana”, a avertizat, inca din 2017, dr. John de Vos.

Daca celule iPS sunt diseminate in creierul animalului, ar putea sa il altereze, cu riscul de dezvoltare a unei forme de gandire sau de constiinta similara celei umane.

Exista si riscul ca animalul sa dezvolte caracteristici exterioare similare celor umane, precum maini, picioare sau chiar trasaturi faciale.

Dr. Hiromitsu Nakauchi da asigurari ca echipa sa va da dovada de cea mai mare precautie si nu va permite dezvoltarea completa a embrionilor intr-o prima etapa.

“Vom avea doua etape de control in cursul dezvoltarii embrionare a himerelor”, a precizat omul de stiinta. “in fiecare etapa vom verifica prezenta sau lipsa celulelor umane in creier. Dupa ce va fi stabilita absenta lor, vom trece la urmatoarea etapa”, a adaugat el.

in plus, studiul se afla abia la inceput. “Nu va asteptati sa generam organe umane intr-un an sau doi”, a insistat cercetatorul.

Controverse privind drepturile animalelor

Anuntul deciziei Japoniei a generat un val de proteste in randul asociatiilor pentru apararea drepturilor animalelor. Chiar si unii oameni de stiinta au deplans faptul ca nu au fost “impuse limite in utilizarea animalelor pentru cercetari medicale”.

Mai mult, tot mai multe voci considera ca eforturile ar trebui orientate spre alternative, precum imprimarea de organe 3D.