Gamapatia monoclonala

Gamopatia monoclonala reprezinta un termen care incearca sa defineasca o patologie a plasmocitului, care secreta o imunoglobulina patologica.
Monoclonalitatea plasmocitara se refera la aparitia, din anumite motive nu foarte bine precizate, a unei familii de plasmocite anormale. in mod normal, in corp avem mai multe familii de plasmocite care secreta imunoglobulina (anticorpii care ne protejeaza impotriva bacteriilor sau infectiilor virale).

in situatia bolilor monoclonale apare o populatie monoclonala care secreta un singur tip. Aceasta populatie monoclonala prezinta avantajul de crestere si proliferare fata de restul populatiilor normale si produsul de secretie se va numi component monoclonal.
Identificarea anticorpilor se face prin electroforeza de proteine. Gamopatiile monoclonale reprezinta un grup de boli care pleaca de la o boala benigna.

Gamopatia monoclonala poate aparea la pacientii normali. Pacientii care au peste 50 de ani au acest component monoclonal prezent. Nu se stie ce anume determina evolutia gamopatiei monoclonale.
Este nevoie de un control periodic care trebuie facut tot restul vietii si care consta in recoltare din sangele periferic. in cazul in care se prezinta o modificare a raportului va trebui verificat daca exista boala osoasa (leziuni de liza), cresterea a anemiei, lipsa calciului in sange, sau cresterea creatininei. De asemenea se va efectua si un control de maduva (medulograma).

Daca procentul plasmocitelor a crescut atunci avem de-a face cu mielom multiplu.Tratamentul gamopatiei monoclonale benigne non-evolutive consta, pe langa chimioterapia conventionala si autotransplantul. Exista pacienti care nu fac fata tratamentului. Nu exista o vindecare completa, dar se poate trai sub control ducand o viata normala.
Diagnosticul este foarte greu de pus. Exista 9 cazuri noi la un milion de locuitori pe an. Controlul anual este foarte important pentru mentinerea controlului. Este necesar un set de analize ce este compus din electroforeza si imunofixare.