Ce durată de timp trebuie să treacă între o administrare şi o alta de antibiotic? Luăm sau nu antibiotic în situaţia în care am descoperit o infecţie în urma unor analize uzuale, fără alte simptome? Ce ar trebui făcut pentru ca farmaciile să nu mai elibereze antibiotice fără prescripţie medicală? Despre toate acestea, Sănătatea TV şi RoHealthReview au stat de vorbă cu dr. Gindrovel Dumitra, medic primar şi instructor-formator Medicină de Familie.

Întrebările i-au fost adresate în contextul Zilei Europene a Informării despre Antibiotice, marcată pe 18 noiembrie.

Cum a evoluat consumul de antibiotice în rândul populaţiei din România ?

Evaluez în continuare consumul de antibiotice ca fiind excesiv, chiar dacă într-un fel sau altul, percepţia publică în ceea ce priveşte rolul consumului raţional de antibiotice a crescut. Asta înseamnă că, într-adevăr, vedem tineri care nu mai consideră antibioticul ca fiind un panaceu universal, dar sunt foarte multe situaţii în care, în continuare, pacienţi sau părinţi vin în cabinetul medicului de familie şi spun că au luat antibiotic la domiciliu, din proprie iniţiativă.

Antibioticul, eliberat doar pe baza prescripţiei medicale

Antibioticul este eliberat doar pe baza prescripţiei medicale. Există şi situaţii în care noi înşine, medicii de familie, dăm în exces antibiotic şi fără discuţie asta reprezintă unul dintre obiectivele oricărei campanii de reducere a consumului de antibiotic, astfel încât să raţionalizăm consumul, iar raţionalizînd nu ne referim practic la aspectele financiare, cât mai ales la cele strict medicale şi profesionale.

Copiilor le este prescris mai des antibiotic? De câte ori pe an este permis să dăm antibiotic unui copil şi de câte ori unui adult ?

Nu au existat niciodată recomandări în ceea ce priveşte prescripţia unui antibiotic de un număr limitat de ori pe an. Vorbim practic despre posibilitatea ca un copil să nu primească absolut deloc antibiotic în copilărie, dacă nu este necesar, la fel cum este posibil ca în cazurile în care avem alte afecţiuni cronice sau accentuări ale unor afecţiuni cronice la tineri, acolo este nevoie de antibiotic de mai multe ori pe an. De aici, şi termenul de raţionalizare. Folosirea raţională a antibioticului reprezintă unul dintre cele mai importante obiective ale oricărei asociaţii profesionale, dar şi al fiecărui medic.

Ce durată de timp trebuie să treacă între o administrare şi o alta de antibiotic?

Nu există nicio astfel de recomandare. Antibioticul se prescrie pe durata de care este nevoie, atunci când este nevoie.

Dacă ar fi să dăm câteva exemple de situaţii în care se prescriu antibiotice, care ar fi acestea ?

Există mai multe situaţii în care este nevoie de antibiotic. În primul rând, ori de câte ori discutăm despre tratamentul unei infecţii bacteriene, atunci când această infecţie este documentată sau este presupusă, având în vedere paleta de simptome şi semne care, uneori, caracterizează anumite afecţiuni, produse de bacterii. Pe de altă parte, antibioticul mai este folosit în profilaxia anumitor infecţii, în chirurgie sau în alte intervenţii invazive, precum montarea de catetere, la o coronarografie şi aşa mai departe. Da, există indicaţii foarte clare. Sunt ghiduri pe care le folosim în acest moment în ceea ce priveşte prescripţia antibioticelor, iar modificări substanţiale ţin mai mult de evoluţia rezistenţei la antibiotice decât de indicaţii.

Ce facem în situaţia în care, de exemplu, am descoperit o infecţie urinară în urma unor analize medicale uzuale? Dacă nu apar semne de febră sau alte simptome, luăm antibiotic sau nu?

O infecţie urinară trebuie documentată. Adică, dacă există o urocultură care arată un număr de colonii de peste 100.000, atunci categoric este nevoie de tratament antibiotic. Nu poţi să aştepţi să se dezvolte complicaţii. În schimb, dacă vorbim despre o bacteriurie şi de foarte multe ori se întâmplă ca în momentul recoltării să nu se recolteze corect urocultura, în acel moment, discutăm despre o temporizare, dar depinde foarte mult şi de contextul clinic.

Ce ar trebui făcut pentru ca farmaciile să nu mai elibereze sub nicio formă antibiotice fără reţetă medicală?

Din punctul meu de vedere, este nevoie de o responsabilizare atât profesională, cât şi legislativă, pentru că, într-adevăr, prescripţia excesivă de antibiotic constituie una dintre cauzele pe care le avem în acest moment ca elemente principale în rezistenţa la antibiotic. Eu aş fi cât se poate de categoric din punct de vedere legislativ, dar, în acelaşi timp, avem nevoie ca atunci când blochezi posibilitatea unui pacient ca să primească un antibiotic şi nu există disponibil un consult medical, în acest moment vom avea o problemă cu acel pacient. Din punctul meu de vedere, este clar că trebuie create condiţiile ca orice persoană care are o anumită infecţie sau suspicionează o anumită infecţie să se poată adresa unui medic, astfel încât să poată să primească indicaţia corectă.