Drogurile pot provoca convulsii, AVC, comă sau moarte, afectând grav sistemul nervos, avertizează INSP

Experții Institutului Național de Sănătate Publică avertizează, cu prilejul Zilei Internaționale de Luptă Împotriva Abuzului și Traficului Ilicit de Droguri, marcată pe 26 iunie, că drogurile pot avea consecințe grave asupra sistemului nervos central, provocând afecțiuni neurologice severe, precum convulsii, accidente vasculare cerebrale, comă sau chiar deces.

Specialiștii atrag atenția că opioidele, inclusiv heroina și fentanilul, pot provoca rapid insuficiență respiratorie fatală, mai ales în cazurile de supradozaj. De asemenea, substanțele stimulante precum cocaina și metamfetamina pot duce la infarct miocardic, tensiune arterială foarte ridicată și tulburări de ritm cardiac, chiar și în rândul tinerilor fără probleme cardiace anterioare.

Totodată, folosirea repetată a seringilor contaminate este strâns legată de un risc crescut de infectare cu virusuri periculoase, în special HIV, hepatita B și C, cu impact nu doar asupra consumatorilor, ci și asupra sănătății publice în general.

„În plan psihologic, consumul regulat de droguri este strâns legat de dezvoltarea dependenţei, caracterizată prin pierderea controlului, toleranţă crescută şi sevraj. Dependenţa nu este o lipsă de voinţă, ci o alterare a structurilor neuronale, care răpeşte libertatea de alegere şi capacitatea de autocontrol a individului. Consumul de droguri afectează profund şi sănătatea mintală. Studiile demonstrează o legătură bidirecţională între consumul de substanţe şi tulburările psihice, astfel consumul de droguri poate declanşa sau agrava tulburări mintale, cum ar fi depresia, anxietatea, tulburările de stres post-traumatic (PTSD) şi schizofrenia, în special la persoanele cu vulnerabilităţi genetice sau expuse la traume”, afirmă INSP.

Conform aceleiași surse, toleranța față de consumul de droguri slăbește structura societății, conducând la creșterea criminalității, a abandonului școlar, a violenței domestice și a accidentelor rutiere.

La nivel personal, consumatorii se confruntă frecvent cu izolare socială, pierderea locului de muncă, destrămarea familiei și excludere din comunitate. La scară largă, impactul economic este considerabil, reflectându-se în cheltuieli indirecte pentru sistemele de sănătate, justiție, asistență socială, dar și prin pierderi de productivitate.

„Fie că eşti părinte, profesor, elev, prieten sau coleg poţi contribui la reducerea riscurilor, la promovarea unui stil de viaţă sănătos şi la salvarea unor vieţi. Prin informare corectă, susţinere empatică şi implicare activă, fiecare dintre noi poate deveni parte din soluţie. Prevenţia, educaţia şi accesul la servicii de tratament bazate pe dovezi ştiinţifice sunt esenţiale pentru limitarea acestui fenomen în creştere”, mai transmite sursa.