Diabetul zaharat inregistreaza o crestere epidemica a numarului de cazuri in Romania. Cum afectiunea are implicatii serioase din perspectiva suferintei persoanelor afectate asupra sistemului sanitar si financiar, atat prin costurile aferente ingrijirii medicale, cat si prin resursele necesare, se impun masuri urgente de preventie si control. Acestea sunt doar cateva dintre concluziile dezbaterii Diabetul zaharat – problema de sanatate publica, desfasurata marti, 18 noiembrie 2014, la Palatul Parlamentului.
Evenimentul, organizat de Comisia pentru Sanatate Publica din Senatul Romaniei si Societatea Romana de Diabet, Nutritie si Boli Metabolice, a reunit importanti diabetologi, experti in politici de sanatate, reprezentanti ai Ministerului Sanatatii, precum si decidenti politici. Cu totii au analizat situatia actuala a diabetului in Romania, evidentiind aspectele prioritare care necesita interventie rapida, precum si posibilele solutii pentru imbunatatirea sistemului de ingrijire a romanilor cu diabet zaharat.
„Diabetul zaharat este una dintre cele mai importante provocari ale secolului XXI si trebuie tratata ca o problema de sanatate publica prioritara. Este o boala cronica netransmisibila, incurabila, in crestere si costisitoare. Este principala cauza de orbire, de insuficienta renala, atac vascular cerebral, infarct de miocard acut, neuropatie diabetica si picior diabetic. Vorbim de complicatii debilitante, care provoaca anual milioane de decese. Este momentul sa actionam cu mai multa implicare decat pana acum pentru a preveni diabetul si pentru a controla mult mai bine boala, prevenind in acest fel complicatiile asociate”, a declarat prof. univ. dr. Maria Mota, presedintele Societatii Romane de Diabet, Nutritie si Boli Metabolice.
Reprezentantii Comisiei pentru Sanatate Publica din Senatul Romaniei au fost de acord ca sunt necesare masuri urgente pentru reducerea cazurilor de diabet. „Cheltuielile statului in terapia persoanelor cu diabet vor deveni din ce in ce mai greu de suportat si de aceea consider ca intensificarea masurilor de preventie trebuie sa reprezinte principalul efort in lupta impotriva diabetului. Ştim ca diabetul nu se vindeca, stim ca boala odata aparuta progreseaza inexorabil si trebuie tratata toata viata. Mai stim ca afectiunea duce la complicatii mult mai grave si mai costisitoare decat ea insasi. Mai trebuie spus ca specialistii nu pot lupta singuri impotriva bolii si ca pot conta pe tot sprijinul nostru”, a declarat prof. univ. dr. Florian Popa, vicepresedintele Comisiei pentru Sanatate Publica din Senatul Romaniei.
in opinia secretarului Comisiei pentru Sanatate Publica din Senatul Romaniei, prof. univ. dr. Florian Bodog, sunt necesare mai mult ca oricand politici de sanatate publica, pentru prevenirea si controlul diabetului: „Cred ca este important faptul ca oamenii politici si medicii si-au dat mana pentru a controla, pentru a aduce politici mai bune in acest domeniu. Mai cred ca este foarte important sa fac acest apel, apel pe care il fac la fiecare intalnire a noastra, de a genera politici de sanatate, de preventie, politici care sa limiteze aceasta boala si alte boli cronice care sunt in legatura directa cu diabetul.”
Prezent la dezbatere, secretarul de stat in Ministerul Sanatatii, prof. univ. dr. Dorel Sandesc, a punctat necesitatea abordarii pluridisciplinare a diabetului in realizarea unui management cat mai eficient al acestei afectiuni. „Abordarea diabetului nu poate fi decat o abordare multidisciplinara, un proiect in care trebuie implicati in primul rand specialistii, administratia, dar si societatea. Trebuie sa recunoastem ca in ultima vreme s-au facut eforturi remarcabile in domeniul diabetului si acestea se datoreaza in mare masura profesionistilor din domeniu. Cu toate acestea, situatia este critica, iar acest lucru constituie un motiv in plus ca trebuie sa actionam”, a explicat prof. univ. dr. Dorel Sandesc, adaugand ca „sunt foarte multe lucruri de facut care necesita bani, dar ca de asemenea se pot face multe lucruri importante fara o investitie financiara considerabila”.
O posibila masura pentru minimalizarea impactului diabetului si reducerea sau intarzierea complicatiilor asociate ar fi, in opinia prof. univ. dr. Vasile Cepoi, presedintele Comisiei de Acreditare a Spitalelor, identificarea la timp a efectelor biologice determinate de factorii de risc: „Persoanele aflate la risc de a dezvolta diabet trebuie atent monitorizate, lucru ce la noi se face prea putin. Astfel, medicul de familie, care trebuie implicat in aceasta activitate, trebuie sa cunoasca expunerea la risc a pacientilor sai si sa-i monitorizeze atent, pentru a identifica primele semne ale diabetului”.
Implicarea medicilor de familie in screeningul diabetului, in diagnosticarea precoce si in monitorizarea afectiunii, precum si realizarea unor programe eficiente de preventie sunt masuri esentiale, considera expertul in politici de sanatate, conf. univ. dr. Alexandru Rafila, consilier personal al ministrului Sanatatii. in opinia sa, un prim pas in acest sens ar fi „includerea in pachetul de baza al anumitor servicii medicale preventive care sa fie reale si decontabile”.
Necesitatea implementarii unui program national de preventie a fost punctata si de seful Sectiei Clinice Diabet II, din cadrul Institutului National de Diabet, Nutritie si Boli Metabolice „Prof. N. C. Paulescu” din Bucuresti, prof. univ. dr. Gabriela Radulian: „Pentru ca acest program sa functioneze avem nevoie atat de sprijinul Ministerului Sanatatii, cat si al celorlalte ministere. Astfel, Ministerul Agriculturii ar putea promova o agricultura bazata pe culturi sanatoase, Ministerul Comertului ar putea renunta la reclamele care stimuleaza alimentatia nesanatoasa, Ministerul Educatiei Nationale ar putea aloca ore de educatie nutritionala, iar fondurile necesare derularii programului de preventie ar putea veni din accizele pe fumat, alcool, racoritoare dulci etc”.
Printre problemele majore ale sistemului romanesc de ingrijire in diabetul zaharat specialistii amintesc lipsa specialistilor, numarul mic al dispozitivelor pentru managementul diabetului (pompe de insulina, bandelete de glicemie, senzori si aparate pentru monitorizarea continua a glicemiei), educatia deficitara a persoanelor cu diabet, Registrul national de diabet si accesul precar la terapii moderne. Din cauza acestor indicatori, Romania ocupa locul 27 din 30 de tari europene, la capitolele preventie si tratament in diabetul zaharat, potrivit Indexului European de Diabet, dat publicitatii in septembrie 2014.
„Indexul ne-a confirmat ceea ce noi stiam deja, si anume ca stam foarte rau la aceste instrumente extrem de importante pentru controlul optim glicemic si pentru calitatea vietii persoanelor cu diabet. Conform ghidurilor, controlul glicemic nu poate fi atins in lipsa automonitorizarii glicemice. Aceasta creste calitatea vietii, sporeste eficienta tratamentului si scade foarte mult riscul instalarii complicatiilor. De asemenea, implicarea pacientului in managementul afectiunii sale are si un impact economic extraordinar”, a precizat conf. univ. dr. Gabriela Roman, presedintele Asociatiei Romane pentru Studiul Obezitatii.
in ciuda faptului ca educatia persoanelor cu diabet este esentiala in atingerea controlului glicemic, ea nu este recunoscuta in Romania ca serviciu medical.
„Atat pacientii, cat si familiile lor trebuie educati si informati cu privire la pasii care trebuie urmati pentru a-si tine sub control boala. Educatia terapeutica ajuta pacientul sa-si inteleaga si sa-si gestioneze boala. De asemenea, imbunatateste aderenta la tratament. Iata de ce educatia terapeutica trebuie sa fie adecvat finantata si, prin urmare, inclusa pe lista de servicii de sanatate conexe actului medical si decontate de CNAS”, a explicat sef lucr. dr. Cornelia Bala, presedintele Asociatiei Romane de Educatie in Diabet (ARED).
Educatia pacientului poate fi unul dintre pilonii principali in reducerea sau intarzierea instalarii complicatiilor asociate si care anual sunt responsabile de moartea a aproximativ cinci milioane de oameni. „Oamenii se tem de infarct si uita sa acorde atentia cuvenita diabetului zaharat. Ei trebuie sa stie, insa, ca temandu-se de diabet pot tine la distanta atat infarctul de miocard acut, cat si insuficienta renala, amputatiile de membre inferioare sau pierderea vederii. Astfel, oamenii trebuie educati sa-si tina sub control boala deoarece in acest fel pot evita complicatiile asociate”, a declarat prof. univ. dr. Doina Catrinoiu, seful Centrului de Diabet, Nutritie si Boli Metabolice Constanta.
in ceea ce priveste numarul diabetologilor romani, in prezent, exista 571 de medici specialisti si 350 de medici rezidenti in Diabet, Nutritie si Boli Metabolice. „Teoretic, numarul diabetologilor ar trebui sa fie suficient, insa in realitate profeseaza aproximativ 440 de diabetologi. Asta pentru ca cei 350 de medici rezidenti sunt inca in perioada de formare, aproximativ 100 de medici sunt in a doua specialitate si nu sunt implicati efectiv in tratamentul si monitorizarea persoanelor cu diabet, iar circa 5% profeseaza in strainatate. Totodata, distributia medicilor diabetologi in tara nu este proportionala cu numarul de persoane cu diabet din zonele respective. Sunt judete in care prevalenta diabetului este ridicata si in care exista intre unul si patru diabetologi”, a declarat conf. univ. dr. Cristian Guja, manager interimar al Institutului National de Diabet, Nutritie si Boli Metabolice „Prof. N. C. Paulescu” din Bucuresti.
Desi fondurile alocate din bugetul sanatatii diabetului zaharat sunt undeva la 11%, nu sunt suficiente. „Ca si procent stam bine, avand in vedere ca media europeana depaseste cu putin 11%. Problema este ca banii alocati sanatatii sunt putini. Desi in ultimii ani bugetul alocat diabetului a crescut, el nu este inca optim. Asa se explica problemele cu care se confrunta romanii cu diabet, cum ar fi accesul deficitar la dispozitivele medicale sau lipsa bandeletelor de testare a glicemiei in cazul persoanelor cu diabet non-insulinotratat, a explicat prof. univ. dr. Maria Mota.
Statisticile furnizate de Societatea de Neuropatie Diabetica – Neurodiab au aratat ca mai putin de jumatate din pacientii cu diabet zaharat isi controleaza anual picioarele. Asta in conditiile in care persoanele cu diabet zaharat prezinta un risc de amputatii de peste 25 de ori mai mare decat populatia generala.
„in Romania sunt efectuate in fiecare zi 62 de amputatii din cauza complicatiilor diabetului zaharat. Costul unei amputatii depaseste 1000 de euro, deci pe zi costurile amputatiilor depasesc 62.000 de euro. Ar fi mult mai simplu pentru sistemul de sanatate romanesc sa investeasca acesti bani in pregatirea podiatrilor. Literatura de specialitate arata ca atunci cand echipa de ingrijire a persoanelor cu neuropatie diabetica include si un podiatru, riscul amputatiilor este redus cu pana la 85%”, a declarat conf. univ. dr. Ioan Andrei Veresiu, seful Centrului Clinic de Diabet, Nutritie si Boli Metabolice Cluj-Napoca.
Şi in opinia prof. univ. dr. Maria Mota este nevoie ca medicul de familie, care cunoaste fiecare pacient si conditiile reale ale acestuia de a respecta recomandarile medicale, sa se implice in cunostinta de cauza in educatia, tratamentul si monitorizarea pacientului, dar si in depistarea activa a diabetului zaharat, inclusiv gestational.
Una dintre cele mai importante masuri care ar trebui implementate cat mai curand ar fi realizarea Registrului National de Diabet. Din punct de vedere legislativ, exista un ordin pe site-ul Ministerului Sanatatii privind infiintarea acestui registru, insa practic el nu este functional, a relatat prof. univ. dr. Amorin Remus Popa, seful Centrului Clinic de Diabet, Nutritie si Boli Metabolice Oradea.
„Avem nevoie de acest registru pentru a colecta date despre indicatorii de calitate si, astfel, vom sti cum functioneaza sistemul. Bineinteles, datele trebuie monitorizate pentru a sti incotro trebuie directionat bugetul si care sunt sumele necesare pentru indeplinirea obiectivelor”, a explicat prof. univ. dr. Maria Mota.
in ceea ce priveste tratamentul diabetului zaharat, specialistii au explicat ca romanii diagnosticati cu aceasta afectiune beneficiaza gratuit de toate clasele terapeutice, prin Programul National de Diabet Zaharat. Cu toate acestea, si in acest domeniu pot fi aduse imbunatatiri, a declarat prof. univ. dr. Mariana Graur, seful Centrului Clinic de Diabet, Nutritie si Boli Metabolice Iasi.
De asemenea, prof. univ. dr. Romulus Timar, seful Centrului de Diabet, Nutritie si Boli Metabolice Timisoara a precizat: „Asteptam ca pacientii nostri sa beneficieze de molecule noi, inovatoare, care in prezent se afla pe lista medicamentelor compensate ce urmeaza sa intre in vigoare. De asemenea, trebuie sa intensificam prescrierea medicamentelor ieftine, dar extrem de eficiente”.
Aproximativ doua milioane de romani traiesc cu diabet zaharat, iar aproape jumatate dintre acestia nu sunt luati in evidentele medicilor diabetologi, arata rezultatele studiului epidemiologic PREDATORR, publicate anul acesta. Potrivit specialistilor, este nevoie de masuri clare si concrete pentru a controla epidemia de diabet, pentru a reduce complicatiile severe asociate, dar si pentru a stopa discriminarea persoanelor cu diabet.
„Foarte multi pacienti nu se inregistreaza la medicul specialist, de teama discriminarii, a pierderii locului de munca si a pozitiei lor sociale; o parte importanta dintre ei nu urmeaza tratament si nu putem sa nu ne intrebam daca isi cumpara tratamentul si daca isi tin sub control diabetul. Cel mai probabil din randul lor vor fi recrutati pacientii cu complicatii cronice ireversibile in viitorul apropiat”, a conchis prof. univ. dr. Maria Mota.
Societatea Romana de Diabet, Nutritie si Boli Metabolice a fost reprezentata la dezbaterea Diabetul zaharat – problema de sanatate publica de prof. univ. dr. Maria Mota si de importanti diabetologi din tara, precum: conf. univ. dr. Ioan Andrei Veresiu (Cluj-Napoca), conf. univ. dr. Cristian Serafinceanu (Bucuresti), prof. univ. dr. Romulus Timar (Timisoara), prof. univ. dr. Mariana Graur (Iasi), prof. univ. dr. Doina Catrinoiu (Constanta), prof. univ. dr. Amorin Popa (Oradea), prof. univ. dr. Gabriela Radulian (Bucuresti), conf. univ. dr. Cristian Guja (Bucuresti), conf. univ. dr. Gabriela Roman (Cluj-Napoca), conf. univ. dr. Magdalena Morosanu (Galati), conf. univ. dr. Bogdan Mihai (Iasi), sef lucr. dr. Cornelia Bala (Cluj-Napoca) si dr. Gabriela Creteanu (Suceava).
