Dupa demersul sindicatelor din invatamant, pe 8 iunie, angajatii din sănătate vor protesta în Piaţa Victoriei iar, de la 1 iulie, ar putea urma o grevă generală – anunţă Federaţia Solidaritatea Sanitară(FSS) care, recent, a transmis explicații referitoare la motivele pentru care nu desfășoară acțiunile de protest împreună cu toate federațiile sindicale din Sănătate.
FSS explică strategia protestelor
„Răspunsul poate fi găsit în legea dialogului social:
1) O grevă poate fi desfășurată în mod legal doar în cadrul unui conflict colectiv de muncă.
2) Pot declanșa un conflict colectiv de muncă doar federațiile sindicale reprezentative la nivel de sector.
În sectorul Sănătate există doar două federații sindicale reprezentative, una dintre ele fiind Solidaritatea Sanitară. Am explicat anterior atât de ce nu am reușit să declanșăm conflictul colectiv de muncă în mod simultan cu cealaltă federație reprezentativă (o problemă generată de un start neanunțat) cât și faptul că am programul nostru de acțiuni este construit pe o formă de sincronizare a protestelor dintre cele două federații reprezentative (ținând cont de cadrul legal).
Când vorbim de respectarea prevederilor legale avem în vedere și situația angajaților, putând participa legal la decizia privind declanșarea și desfășurarea unei greve generale doar membrii celor două federații reprezentative.
În consecință, restului federațiilor din sectorul sanitar le sunt accesibile trei soluții:
a) Să se alăture în mod esențial (să devină parte a) uneia dintre cele două federații reprezentative.
b) Să organizeze o grevă de solidaritate (de o zi; această soluție fiind însă accesibilă doar federațiilor care fac parte din aceeași confederație cu una din cele două federații reprezentative).
c) Să lase membrii de sindicat să decidă fiecare pentru el” – precizează sindicaliștii.
Lipsa acțiunilor de protest comune
„Comparativ cu federațiile sindicale reprezentative din Educație, lipsa acțiunilor comune este reproșabilă celor două federații sindicale reprezentative din Sănătate (ceea ce trebuie să asumăm și noi). Culpa noastră este parțial compensată de faptul că am reușit până acum să negociem împreună și noi am gândit o formă de complementaritate a acțiunilor.
Există însă o altă diferență față de Educație, mult mai importantă, respectiv procentul membrilor de sindicat din totalul angajaților: în Educație gradul de sindicalizare este de peste 80% în timp ce în Sănătate atinge abia cca. 55%.
La final rămâne o realitate tristă: în timp ce știm ce fac cca. 55% din angajații din sănătate (adică cei care au calitatea de membri de sindicat ai celor două federații reprezentative), nu ne este clar deloc cum participă restul celor aproape jumătate din angajați la acțiunile pentru binele comun.
Nu credeți că acesta este momentul în care situația ar trebui să se schimbe?” – menționează FSS pe pagina de facebook.
Cauza nemulțumirilor: salarii umilitoare raportate la nivel european
Într-un comunicat de presă, Solidaritatea Sanitară Medici, detaliază nemulțumirile salariale ale angajaților din sistemul de sănătate autohton:
„Un chirurg este plătit cu 38 lei/oră în timpul unei intervenții chirurgicale desfășurate în gardă!
Federația „Solidaritatea Sanitară” continuă prezentarea punctuală a motivelor acțiunilor de protest, menite să indice public problemele cu care se confruntă fiecare categorie profesională, cu plata pe care o primesc medicii pentru gărzile suplimentare normei de bază.
Considerați că a plăti un chirurg pe timpul unei intervenții chirurgicale desfășurate în gardă cu un tarif net de 38 lei/oră este normal?! Pentru a înțelege mai bine situația vă invităm să comparați acest venit cu ce ar putea obține în privat în cadrul consultațiilor desfășurate în acest interval (cel puțin 380 lei/oră net ) sau a intervențiilor chirurgicale (care pot depăși 1000 lei/oră). Acesta este doar unul dintre foarte multele exemple de inechități salariale ce afectează profesioniștii din sănătate. Vom reveni la detalierea acestui exemplu după o scurtă prezentare a situației gărzilor medicilor.
Situația dramatică a plății gărzilor
Plata gărzilor suplimentare normei de bază ale medicilor se calculează la ora actuală prin raportare la un salariu brut lunar de (exemplul pentru medicului primar gradația 5 – nivelul maxim posibil):
– 5605 lei/lună în cazul spitalelor neclinice.
– 7020 lei/lună în cazul spitalelor clinice.
Adică, echivalentul unui salariu net de:
– 3222 lei/lună în spitalele neclinice;
– 4036 lei/lună în spitalele clinice.
În cazul medicului primar cu gradația 5 (nivelul maxim posibil) tariful orar net luat în considerare pentru o gardă este de:
– 22 lei/oră în spitalele neclinice
– 28 lei/oră iar în cele clinice.
Dacă medicul în discuție are nivelul maxim al sporului pentru gardă (ceea ce se întâmplă rar) atunci tariful orar net pe care-l primește medicul primar pentru garda desfășurată în timpul săptămânii este de:
– 38 de lei/oră în unitățile neclinice
– 48 de lei/oră în unitățile clinice.
Atunci când garda este desfășurată în zilele de weekend și în zilele libere legale tariful orar net este de:
– 44 de lei/oră în spitalele neclinice
– 55 lei/oră în spitalele clinice.
Pentru a înțelege ce înseamnă o gardă, amintim că în discuție este un efort depus de medic de-a lungul unui număr de ore care depășește cu mult durata zilnică normală a muncii, respectiv:
– 18 ore de lucru continuu este durata cea mai mică a unei gărzi, din care 8 ore noaptea.
– 24 ore de lucru continuu este durata cea mai mare a unei gărzi (incluzând și 8 ore lucru de noapte).
Din cauza desfășurării gărzilor în continuarea programului de lucru de la norma de bază, în majoritatea cazurilor se ajunge la cumularea activității din cele două contracte, adică la 30 de ore de lucru continuu. Aceste precizări sunt foarte importante dacă avem în vedere că medicul este nevoit să lucreze de-a lungul unor perioade atât de lungi.
O scurtă prezentare a contextului
Pentru a asigura intrarea în legalitate a activității desfășurată de medici în gărzi în sistemul public de sănătate din România, pentru gărzile suplimentare s-a introdus în anul 2016 (la solicitarea și în urma acțiunilor Federației „Solidaritatea Sanitară”) al doilea contract individual de muncă pentru gărzile suplimentare. Cu alte cuvinte, pentru a asigura continuitatea serviciilor medicale publice pentru populație, la ora actuală medicii din sistemul public de sănătate românesc își desfășoară activitatea în baza a două contracte individuale de muncă după cum urmează:
a) Contractul individual de muncă aferent normei de bază (acesta incluzând și o gardă/lună). Doar pentru acesta beneficiază de salariul de bază crescut.
b) Contractul individual de muncă cu timp parțial pentru gărzile suplimentare normei de bază. Pentru acest contract nu beneficiază de noul salariul de bază, ci de cel din ianuarie 2018.
Efectuarea gărzilor suplimentare în cadrul celui de-al doilea contract individual de muncă asigură continuitatea serviciilor medicale, fiind un serviciu prestat de medici în interesul cetățenilor.
Situația generală a veniturilor medicilor
Imaginea publică a unor venituri foarte mari ale medicilor este în bună măsură exagerată, ea fiind determinată atât de luarea în considerare doar a locurilor de muncă cu condiții deosebit de periculoase, cât și de neînțelegerea impactului pe care-l are plata inadecvată a orelor de gardă asupra venitului total.
Vom ilustra situația tot cu exemplul medicului chirurg, luând în considerare cele două situații limită: nivelul maxim și cel minim, respectiv medicul primar chirurg cu gradația 5, la final de carieră, și medicul specialist chirurg, gradația 2, la începutul carierei (după rezidențiat).
Calculul cumulat al veniturilor nete obținute în urma celor două contracte este următorul:
– Medic primar chirurg, gradația 5-a, cu toate sporurile la maxim:
o 69 lei/oră în neclinic
o 74 lei/oră în clinic.
– Medic specialist chirurg, gradația a 2-a, cu toate sporurile la maxim:
o 52 lei/oră în neclinic
o 53 lei/oră în clinic.
Aceste venituri sunt obținute în cadrul următoarelor condiții de activitate a medicului chirurg:
– Efectuează 5 gărzi/lună suplimentare normei de bază: patru în cursul săptămânii și una în weekend;
– Lucrează în total (norma de bază + contractul de gărzi): 243 ore în lună din care:
o 48 ore lucru de noapte;
o Cel puțin 90 de ore în intervenții chirurgicale;
o 24 ore lucrate în weekend;
o în 5 zile din lună lucrează continuu minim 18 ore/zi, iar în una minim 24 ore/zi.
– Are toate sporurile la maxim (ceea ce nu se întâmplă în mod frecvent; în majoritatea situațiilor sporurile sunt la nivel minim sau cel mult mediu): sporurile pentru condiții de muncă si sporurile de gardă.
Calculul detaliat al veniturilor (îl regăsiți pe site-ul FSSR, urmând link-ul din comentarii).
Pentru o înțelegere corectă a situației vă invităm să comparați tariful orar al medicilor cu tarifele orare aplicabile diferitelor profesii sau meserii!”
