Acad. Maya Simionescu a declarat că virusul SARS-CoV-2 este o otravă care atacă acolo unde găseşte punctele cele mai slabe, acest lucru fiind îndeosebi la pacienţii cu boli cronice netransmisibile, respectiv cardiovasculare, cerebrale, boli cerebrovasculare, diabet, obezitate, cancer şi bolile respiratorii.

„Virusul atacă în primul rând la nivelul aparatului respirator, dar ce este comun în toate aceste boli este inflamaţia. Procesul inflamator este comun tuturor bolilor cronice netransmisibile şi celule care sunt afectate. Celulele care participă cel mai puternic în acest proces de inflamaţie sunt celulele sistemului imun, limfocite, macrofage, monocite, şi celulele sistemului vascular”, a declarat Acad. Maya Simionescu.

Declaraţiile au fost făcute în deschiderea celei de-a X-a ediții a Congresului „Bolile Cronice Netransmisibile” , eveniment organizat online de Federația Română de Diabet, Nutriție, Boli Metabolice, care aduce în prim-plan noutățile cu privire la managementul clinic al afecțiunilor netransmisibile cu un impact major din punctul de vedere al sănătății populaționale la nivel global, de această dată cu focus pe implicațiile majore ale COVID-19 în aceste afecțiuni.

La rândul său, în cadrul evenimentului de deschidere, acad. Victor Voicu, vicepreședinte al Academiei Române, a spus că SARS-CoV-2 este o armă biologică naturală, apărând mutaţii, generând un sindrom complex, multiorgan, multisistemic, care poate să ucidă omul sau să lase urme, afectând sistemul vascular.

De asemenea, acad. Victor Voicu a spus că asupra bolii cronice netransmisibile, consecinţele COVID-19 ar putea să fie cu probleme pentru lumea medicală şi pentru pacienţi.

Academicianul a adăugat că lumea medicală românească nu este încremenită, deşi pandemia a generat multe schimbări de comportamente, acest lucru întâmplându-se inevitabil pentru că este o criză sanitară mondială, cu implicaţii inclusiv psihologice şi psiho-comportamentale.

În acelaşi timp, prof. dr. Gabriela Roman şi-a exprimat speranţa ca legiuitorii şi forurile competente să preia cele discutate în cadrul Congresului „Bolile Cronice Netransmisibile”, pentru a dezvolta politicile de sănătate publică pentru stoparea epidemiei de boli cronice din România, aşa cum se întâmplă şi pe plan internaţional.

„Faptul că epidemia de COVID-19 a arătat agresivitatea pe care bolile cronice non-stransmisibile o au, este un motiv în plus pentru a ne gândi şi mai mult la ceea ce trebuie să facem pentru a diminua epidemia bolilor cronice non-stransmisibile şi al impactului pe care acestea le au pentru sănătatea populaţiei „, a afirmat prof. dr. Gabriela Roman.

La râdul său, prof. Dr. Nicolae Hâncu, membru de onoare al Academiei Române a reamintit că în urmă cu un an, în cea de-a doua zi a Congresului „Bolile Cronice Netransmisibile”, se afla că în Italia apăruse această viroză, ce cauzează COVID-19, care nu era nominalizată, instalându-se totodată „nefericita asociere între două pandemii”, respectiv pandemia bolilor cronice netransmisibile cu mortalitate colosală, de 71% din mortalitatea planetară, şi pandemia de coronavirus, care se instala treptat.

„Dacă atunci nu vedeam capătul tunelului, acum vedem luminiţa şi ne îndreptăm spre ea. Fără îndoială că omul va ieşi biruitor din această încleştare”, a adăugat prof. dr. Nicolae Hâncu.